Locurile cu taxa trec la privat
Universitatile particulare, favorizate de o noua Lege a Educatiei
Doi parlamentari au initiat un proiect legislativ care permite universitatilor private sa fie desfiintate dupa bunul plac al fondatorilor, in mainile carora se intoarce intregul patrimoniu, construit ca institutie non-profit scutita de taxe, cu banii studentilor. In plus, criteriile pentru angajare si cuantumul taxelor raman la latitudinea conducerii universitatilor private, prevederile legii in acest sens nemaifiind aplicate in cazul acestora.
Senatul a adoptat in 23 aprilie un proiect de lege propus de doi parlamentari PDL care prevede eliminarea locurilor cu taxa de la universitatile de stat, dupa ce acesta a trecut tacit de Camera Deputatilor. Actul normativ a primit 68 de voturi pentru, 7 impotriva si 21 de abtineri. Proiectul de lege a fost initiat de catre fostii democrat-liberali Catalin Croitoru, fost lider sindical, si Petru Filip, amandoi profesori la o universitate particulara, in speta Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”. Cel de-al doilea preda si la stat, la Universitatea Oradea, dar si la privat, la Universitatile Agora din Oradea si „Dimitrie Cantemir” din Bucuresti.
Cu taxa, numai la privat
Proiectul de lege prevede ca tinerii pot studia la facultati de stat doar in limita locurilor subventionate de la buget. Astfel, invatamantul superior de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, iar in cele particulare, invatamantul este cu taxa, in cuantumul stabilit de Consiliul de Administratie sau de Senatul universitar. Asta inseamna ca la stat vor ramane mai putine locuri, iar universitatile particulare pot sa scoata la concurs cate doresc. Legea mai prevede ca raportul dintre numarul studentilor scolarizati intr-o promotie si cel al cadrelor didactice titulare nu poate fi mai mare de 40 la 1, atat la universitatile de stat, cat si la cele particulare.
Modificarile au fost votate inclusiv de catre parlamentarii opozitiei, dar si unii din PDL: Dorin Paran, Alexandru Peres, Dumitru-Florian Staicu, Dumitru Oprea, Petru Filip, Iulian Urban, Viorel-Riceard Badea, Sorin Fodoreanu, Mihail Hardau.
Cea mai recenta varianta a Legii Educatiei Nationale a fost adoptata abia anul trecut, iar incercarea de amendare a acesteia a trecut surprinzator de usor prin cele doua Camere ale Parlamentului. Surse politice citate de hotnews.ro spun ca cei doi si-ar fi negociat trecerea la opozitie in schimbul adoptarii acestei lei. Petru Filip si-a anuntat deja plecarea din PDL, iar Catalin Croitoru a votat motiunea de cenzura, subliniind ca „s-a saturat sa inghita umilinte” si ca isi va da demisia din PDL pentru a se inscrie in PSD. „Am incercat in ultimii ani sa respect logica partidului, insa rabdarea are o limita. Doresc sa continui sa fac politica pentru cetateni, nu pentru un grup de interese, sau pentru cei care acapareaza un partid”, a declarat Catalin Croitoru. „Nu am negociat nimic cu PSD. Nimeni nu ma poate cumpara, indiferent de suma”, a adaugat acesta.
Dansuri politice
Declaratiile lui Croitoru sunt cu atat mai surprinzatoare, cu cat jocul de culise este unul transparent. Ambii initiatori ai legii, profesori la „Dimitrie Cantemir”, au trecut de partea opozitiei imediat dupa adoptarea proiectului in Parlament, iar noul ministru al Educatiei, desemnat de premierul Victor Ponta in urma trecerii motiunii de cenzura pentru care au votat, este tocmai rectorul universitatii la care acestia predau, si anume Corina Dumitrescu. In plus, aceasta este sotia deputatului PSD Cristian Dumitrescu, membru al Comisiei pentru Invatamant a Camerei Deputatilor, camera in care proiectul de lege a fost adoptat tacit.
Numele Corinei Dumitrescu este asociat cu acuzatii de incompatibilitate din partea Agentiei Nationale pentru Integritate, dupa ce a fost aleasa membru CSM din partea societatii civile, in 2010. Situatia a fost contestata, existand acuzatii de incompatibilitate intre functia de membru CSM – demnitate publica – si cea de rector. Potrivit noii legi a Educatiei, o persoana aflata in situatia sotiei deputatului PSD trebuie sa aleaga intre locul din CSM si functia de rector al Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir”. Conform Statutului membrilor Consiliului, „membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar”, iar noua Lege a Educatiei prevede ca „persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului”. Rezolvarea situatiei Cornei Dumitrescu a tot fost amanata de la acea data.
Revenind la proiectul de modificare a Legii Educatiei, cel mai important aspect al amendamentelor este faptul ca faciliteaza desfiintarea universitatilor private, precum si trecerea patrimoniului universitatilor in mainile fondatorilor. Proiectul prevede ca, in cazul desfiintarii universitatilor private, patrimoniul acestora le revine fondatorilor si reintroduce o structura de conducere, si anume Biroul Senatului Universitar. Taxele de la universitatile private vor putea fi stabilite si de catre Senatul universitar.
Patrimoniu pentru fondatori
O universitate va putea fi infiintata si de o singura persoana si in mainile acesteia se va intoarce intreg patrimoniul universitatii, atat cel initial, cat ai cel dobandit ulterior infiintarii, in cazul in care universitatea particulara se desfiinteaza, dizolva sau lichideaza. Mai mult, desfiintarea universitatilor particulare se va putea face si la propunerea acestui unic fondator, iar „patrimoniul institutiilor de inva¬tamant superior particulare consta din patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior. Acesta este compus din bunuri mobiliare si din creante si este proprietatea privata a fondatorilor”. In prezent, legea impune ca institutiile de invatamant superior particulare sa fie fondate de o fundatie, asociatie sau de persoane juridice de drept privat, dar nu de o singura persoana, iar „desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia intereselor studentilor”, articol care dispare prin legea celor doi parlamentari PDL.
In actuala Lege a Educatiei Nationale se prevede ca taxele sunt stabilite doar de catre consiliul de administratie. In timpul dezbaterii la Legea Educatiei elaborata in mandatul lui Funeriu, acesta a acuzat, de mai multe ori, grupurile de presiune care militau pentru introducerea, inca de atunci, a acestor modificari legislative. Amendamentul a fost refuzat de Funeriu sub argumentul ca universitatile sunt institutii non-profit si ca, nicaieri in UE, persoanele fizice nu au dreptul de a infiinta universitati. In actualul climat guvernamental, insa, aceste modificari par sa fie de-a dreptul binevenite.
Incompatibilitatile din universitatile particulare nu mai sunt reglementate prin lege, ci prin Carta universitara, iar Senatul universitar poate aproba prelungirea activitatii didactice si de cercetare, in calitate de titular in invatamant si cercetare, dupa implinirea varstei de pensionare, pe baza unei metodologii stabilita in interiorul institutiei. Astfel, noul act normativ da posibilitatea reintoarcerii intr-o pozitie de conducere a unor rectori care au fost indepartati in urma votului democratic din universitati. Sau a unor persoane care nu vor fi alese pe baza unor criterii profesionale, prin vot secret, ci vor fi numite. Astfel, articolul 227 se completeaza prin introducerea ca organism de conducere a Biroului Senatului. Acesta este gandit pentru a eluda deciziile Senatului universitar. De asemenea, sunt aduse modificari substantiale la aspectele care se refera la continutul cartei universitare si care ar da posibilitatea reaparitiei nepotismului si selectiei in afara criteriilor de calitate.
In Romania sunt 34 de universitati private unde invata 400.000 de studenti. Potrivit Ziarului Financiar, universitatile private au venituri anuale, cumulate, de 200 de milioane de euro. Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile arata ca 28 de universitati particulare acreditate la nivelul anului 2010, inregistrau venituri de peste 470 de milioane de euro din activitati fara scop lucrativ si active de peste 200 de milioane de euro. Aceasta arata ca veniturile universitatilor particulare se constituie in pondere covarsitoare din taxele scolare a sute de mii de studenti, inregistrate ca venituri din activitati fara scop lucrativ. Potrivit Codului Fiscal, acestea sunt scutite de impozit pe profit si nepurtatoare de TVA. Universitatile private din Romania, inca de la aparitia primei legi a invatamantului in 1995, sunt institutii cu personalitate juridica care au obligatia de a functiona cu caracter nonprofit.
Diana Gabor
Propunerile proiectului de lege „pot sa legalizeze o seama de situatii nelegitime in care:
– Accesul la educatie se va baza pe interesele patrimoniale a unei persoane sau grup de persoane fizice, iar principiul caracterului nonprofit pe care se bazeaza intreg sistemul de invatamant romanesc va fi incalcat;
– Un patrimoniu construit in pondere covarsitoare din taxele a sute de mii de studenti va reveni unei persoane fizice;
– Un patrimoniu constituit din resurse pentru care nu s-a platit impozit pe profit va reveni unei persoane fizice;
– Un patrimoniu atribuit unei persoane juridice nonprofit va fi restituit fondatorului, ceea ce contravine vadit principiului non-distributivitatii profitului si caracterului nepatrimonial”
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
