Lina Monica Crăciun va rămâne după gratii pentru următorii 23 de ani, după ce apelul formulat de aceasta la Curtea de Apel Cluj a fost respins de magistrații care au judecat cauza. Femeia a fost acuzată de procurori că și-a omorât trei bebeluși după ce i-a născut. În procesul derulat pe fond la Tribunalul Bistrița-Năsăud, Lina Monica Crăciun a fost condamnată la 25 de ani de închisoare, din care doi i-a executat deja în arest preventiv. Avocatul Linei Monica Crăciun spune că va ataca sentința la CEDO, fiindcă femeia nu a avut parte de un proces echitabil în condițiile în care în cauză hotărârea de condamnare nu are la bază probe concrete.
Lina Monica Crăciun a fost acuzată de procurori, în primăvara anului 2017, de comiterea unei infracțiuni de omor și două de omor calificat. Deși avocatul acesteia a încercat să demonstreze că nu se poate vorbi despre comiterea unor crime în condițiile în care procurorii nu au reușit să probeze că cei trei copii s-au născut vii, și a cerut schimbarea încadrărilor juridice în profanare de morminte, instanța bistrițeană nu s-a lăsat înduplecată. Sentința, pronunțată pe 22 martie, a fost una extrem de dură, Lina Monica Crăciun primind nu mai puțin de 25 de ani de închisoare.Sentința nu a fost definitivăși a fost atacată în apel la Curtea de Apel Cluj, unde însă femeia nu a avut parte de clemență, deși avocatul acesteia a adus toate argumentele posibile din punct de vedere juridic.
Judecătorii bistrițeni i-au dat 25 de ani de pușcărie
La Bistrița, analizând probele administrate în cauză instanţa a ajuns la concluzia că din probele ştiinţifice existente la dosarul cauzei, rezultă “în mod indubitabil”, că Lina Monica Crăciun este mama celor trei bebeluși “rezultaţi dintr-o relaţie ascunsă cu numitul Condrea Vasile”. Chiar dacă Lina Monica Crăciun s-a prevalat de dreptul la tăcere, instanța a susținut că există probe certe care să demonstreze vinovăția acesteia.
Instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a mai arătat că ar fi putut accepta ca primul dintre cei trei copilași ale căror cadavre au fost găsite în podul blocului să se fi născut mort, dar nu toți trei, în condițiile în care Lina a dat naștere la doi copii sănătoși înainte de aceștia, și a încă unuia, după.
“În formularea acestei concluzii instanţa are în vedere modalitatea de apărare a inculpatei şi în acest context, faptul că dacă nou născuţii nu ar fi supravieţuit naşterii, inculpata nu ar fi avut vreun motiv să ascundă o faptă care nu atrage nici o răspundere. Inculpata Crăciun Lina Monica nu suferă de vreo boală de natură să o împiedice să ducă sarcinile la termen şi să nască copii vii, dovadă fiind cele trei sarcini din care au rezultat copiii XXX, XXX şi XXX, în condiţiile în care pe perioada primelor două sarcini inculpata nu şi-a urmărit sarcina. Ca urmare, apreciem că nu există nici o explicaţie rezonabilă ca după două naşteri fără probleme, în contextul în care inculpata nu şi-a urmărit sarcinile, aceasta să rămână de trei ori însărcinată cu acelaşi bărbat (în condiţiile unei relaţii ascunse) şi toţi copiii să fie născuţi la termen însă morţi, pentru ca ulterior să nască un al treilea copil sănătos aşa cum nu există nici o explicaţie rezonabilă de ce inculpata a ascuns cadavrele celor trei copii în condiţiile în care aceştia s-ar fi născut morţi.
Ne însuşim şi noi argumentul acuzării în sensul că admiţând ipoteza că în cazul sarcinii cu primul dintre cei trei nou-născuţi (nou- născutul 3 cu o vechime de 6-10 ani) acesta s-a născut mort, ar fi de înţeles o atitudine ulterioară a inculpatei care, probabil speriată, a ascuns cadavrul. Însă având experienţa nefericită a unei asemenea sarcini, nu poate fi admis ca şi la următoarele două sarcini inculpata să procedeze în acelaşi mod, respectiv să mascheze sarcinile, să nu îşi efectueze controale de specialitate şi să nască neasistată medical. Totodată, în ipoteza teoretică potrivit căreia şi următorii doi nou-născuţi s-au născut morţi, nu ar fi justificată o atitudine a inculpatei care alege să nu anunţe autorităţile şi să ascundă şi aceste cadavre”, s-a precizat în motivare.
În același timp, instanța a făcut referire și la rapoartele medico-legale de necropsie și antropologice din care nu reiese că bebelușii ar fi suferit modificări patologice (boli osoase) sau lezionale (traumatice) care sa conducă la un deces înainte sau după naștere.
“Mai avem în vedere că prin rapoartele medico-legale de necropsie şi antropologice s-a concluzionat că nu au fost constatate modificări patologice (boli osoase) sau lezionale (traumatice) care ar fi putut determina decesul intrapartum şi/sau postpartum (rapoarte de autopsie) respectiv materialul osos al celor trei cadavre nu prezintă leziuni traumatice produse perimortem şi nici leziuni patologice vizibile macroscopic, cu excepţia cadavrului nou-născutului 2 care prezintă o fractură a claviculei drepte, produsă cel mai probabil în timpul expulziei (naşterii) fătului, în condiţiile unei naşteri neasistate, probabil cu dificultăţi în expulzie (traumatism obstetrical), neavând însă potenţial tanatogenerator (rapoarte antropologice)” se precizează în document.
Balanța a fost înclinată și mai mult în defavoarea Linei Monica Crăciun și de faptul că a mascat cu ușurință primele două sarcini, de care nu au știut nici măcar membrii familiei, aceștia aflând abia după ce ea a născut. Deși nu a mers la ginecolog, Lina, menționa instanța bistrițeană, a născut fără complicații.
Instanța a ajuns la concluzia că, Linei Monica Crăciun nu îi pot fi reținute circumstanțe atenuante, în condițiile în care faptele au fost comise cu atrocitate și, mai mult, a persistat infracțional, dând astfel dovadă că “aceasta nu apreciază valoarea unei vieţi omeneşti” și că nu are perspective mari de integrare în societate.
Apărarea s-a luptat să obțină achitarea
După ce a fost condamnată la 25 de ani de închisoare, Lina Monica Crăciun, prin avocatul său a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj ca fiind netemeinică și nelegală.
Unul dintre considerentele avocatului inculpatei pentru care sentința a fost considerată astfel, a fost faptul că “prin dispozitivul sentinței atacate, în baza art. 339, al. 1 cod proc. pen., s-a menținut măsura arestului preventiv, fără ca această dispoziție să fie în vreun fel motivată”.
“În considerentele sentinței nu există nici măcar cuvânt prin care să fie justificată menținerea stării de arest a inculpatei. Este real că disp. baza art. 339, al. 1 cod proc. pen. nu sunt extrem de explicite, motiv însă în plus pentru care ele trebuie coroborate cu alte texte legale referitoare la măsurile preventive. Astfel, potrivit art. 203 al. 6 c.p.p., în cursul judecății, instanța de judecată se pronunță asupra măsurilor preventive prin încheiere motivată. Cerința motivării hotărârii judecătorești (indiferent de tipul ei, încheiere, sentință sau decizie) cu privire la o măsură preventivă reprezintă o garanție minimală a dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 CEDO, dreptul de a fi informat asupra motivelor lipsirii de libertate fiind expres prevăzut de art. 5 al 2 CEDO. Prin nemotovarea dispoziției de menținere a stării de arest preventiv a fost încălcat dreptul de apărare al acesteia, dreptul acesteia la un proces echitabil, dreptul de informare și principiul dublului grad de jurisdicție (instanța de apel fiind în imposibilitatea de a cenzura argumentele instanței de fond), încălcări sancționabile cu nulitatea absolută a menținerii arestării preventive, solicităm punerea de îndată în libertate a inculpatei, având în vedere că termenul ultimei prelungiri legale a arestării acesteia (în dosar /a12) a expirat.
În ceea ce privește cauza pe fond, avocatul Linei Monica Crăciun a arătat că pentru pronunțarea hotărârii de condamnare instanța a reținut că „în opinia sa există în cauzăprobe din care rezultă că s-au săvârșit infracțiunile pentru care inculpata este trimisă în judecată”.
“Apreciem că aceste probe, enumerate de instanța de fond, pot face doar dovada că există o suspiciune rezonabilă că între inculpată și cele 3 cadavre de nou-născuți există o legătură (există o probabilitate cuantificată prin expertize genetice ca inculpata să fie mama celor 3 nou-născuți, că aceștia au fost descoperiți în podul unei locuințe colective în care inculpata avea acces). În nici într-un caz, probele enumerate de instanța de fond, nu fac dovada faptului că cei 3 nou-născuți sunt victime ale unei infracțiuni de omor comise de inculpată sau, de altfel, de către orice altă persoană. Dimpotrivă, în cauză există o probă științifică, necontestată de acuzare (a se vedea în acest sens încheierea din ședința publică la termenul 11.02.2019), din care rezultă că nu se poate proba faptul că cei 3 copii ar fi fost născuți vii.
Potrivit disp. Art. 16, al. 1 lit. c) c.p.p., exercitarea acțiunii penale este împiedicată în cazul în care nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea de care este acuzată. (…)
Din toate probele dosarului, administrate până la acest moment, nu a rezultat că nou născuții au fost vreun moment în viață. Prin cele trei suplimente ale rapoartelor de expertiză medico-legale întocmite la nivelul INML «Mina Minovici», avizate de Comisia Superioară Medico-Legală, depuse la dosarul cauzei la data de 30.01.2019, în ceea ce privește diagnosticul de viață extrauterină (dacă nou-născuții s-au născut vii), s-a concluzionat că «acest aspect nu poate fi dovedit».
Prin urmare, lucrarea științifică ordonată în cauză confirmă expresisverbis că nu există probe ale faptului că «nou născuții» ce constituie obiect material al infracțiunilor de omor de care este acuzată inculpata ar fi fost născuți vii, pentru a se putea reține în afara oricărui dubiu că aceștia au putut constitui obiect material al infracțiunii de omor”, a arătat avocatul Linei Monica Crăciun în fața instanței de apel.
Potrivit acestuia, în privința problematicii dacă cei trei nou-născuți s-au născut vii, însăși motivarea instanței nu este de fapt “decât o înșiruire de prezumții (introduse prin expresii și locuțiuni verbale specifice: «denotă în opinia noastră», «conduce la concluzia că», «apreciem că») mai mult sau mai puțin criticabile, dar în nici un caz deasupra oricăror critici, unele dintre ele contrazise chiar de alte rețineri ale instanței de fond”.
“Spre exemplu: «concluzionăm că inculpata… imediat după naștere a suprimat viața celor 3 nou-născuți, prin sufocare», în condițiile în care anterior reține că nu s-a putut stabili cauza și felul morții. Se invocă în defavoarea inculpatei un comportament ilogic și să păstrezi în podul casei în care locuiesc părinții tăi cadavrele a 3 nou-născuți timp de 9 ani, în loc să le arunci într-o noapte în apa eventual mai învolburată a râului Bistrița, ce trece la 20 m de acel bloc. Dacă o presupusă persoană vinovată are comportament ilogic de a se debarasa de singura probă a infracțiunii sale, de ce ar trebui să aibă în alte circumstanțe un comportament logic, iar eventuala lui lipsă să îi fie imputată? De ce să fi ascuns sarcinile 2,3 și 4 cu martorul Condrea, dacă la prima sarcină cu acesta a născut un copil viu pentru recunoașterea căruia a efectuat demersurile necesare? De ce i se impută că ar fi evitate prezentarea la medic pe perioada celor 3 sarcini «ascunse», dacă nu a fost la medic nici în perioada sarcinilor din care au rezultat cei 3 copii ai acesteia?
Chiar nu are rost să intrăm în jocul presupunerilor făcute de instanța de fond, în condițiile în care în acest fel ne-am abate de la problema esențială în cauză: există probe în afara oricărei îndoieli (art. 16 lit. c rap, la art. 4 al. 2 c.p.p.) că sunt întrunite elementele de tipicitate (respectiv obiectul materiale) al infracțiunilor pentru care inculpata este trimisă în judecată (art. 16 lit. b teza I c.p.p.)?
Tot căutăm argumente că inculpata este mama nou-născuților, că ar fi pregătit săvârșirea infracțiunilor (prin neprezentarea le medici pentru supravegherea unei sarcini altfel ușor mascată datorită constituției sale corpolente), că ar fi avut motivele săvârșirii infracțiunilor (sarcini nedorite dintr-o relație nepotrivită), că nu avea motive să ascundă fapte care nu ar atrage răspunderea penală, dar evităm să răspundem la problema esențială ridicată de apărare: care este proba că în afara oricărui dubiu dou născuții s-a născut vii, astfel încât inculpata să-și poată pune în practică presupusa intenție criminală?
Răspunsul este evident: nu există nicio probă, astfel încât soluția temeinică și legală în cauză este una singură: achitarea inculpatei!”, a mai subliniat avocatul Linei Monica Crăciun.
Totodată, avocatul a solicitat instanței încuviințarea întocmirii unei noi expertize genetice, la INML Mina Minovici, pentru a se stabili dacă inculpata șii Vasile Condrea sunt părinții biologici ai celor trei copii, respectiv dacă urmele de sânge găsite pe obiectele de îmbrăcăminte în care au fost învelite corpurile nou-năsuților aparțin sau nu inculpatei. În plus, avocatul a solicitat instanței să aibă în vedere neconcordanțele din cuprinsul expertizelor genetice, în condițiile în care există marje de eroare “inacceptabile în domeniul geneticii”, precum și faptul că respectivele expertize au fost efectuate în cauză de o instituție aflată în raporturi de colaborare/subordine cu Ministerul Public, ceea ce ridică și problema loialității mijlocului de probă.
“Cine, ce are de ascuns? Ne întrebăm de ce nu a fost expertizată genetic martora Budecan Voichița, cea care, atunci când a constatat în pod existența unui cadavru de nou-născut, în loc să se panicheze și să anunțe de îndată organele competente (cum ar fi făcut orice femeie), s-a apucat să mai caute și alte cadavre, găsindu-l pe al doilea exact în primul loc în care a căutat, un sac închis? Ne întrebăm dacă rezultatul expertizelor genetice n-ar fi fost la fel de incriminatoare pentru altă persoană acuzată, dacă ancheta s-ar fi îndreptat într-o altă direcție și probele ar fi fost întocmite de subordonații/colaboratorii anchetatorilor? Cu tot respectul cuvenit organelor de anchetă, dezvăluirile publice din România ultimei perioade au relevat faptul că o mică parte a acestor organe de anchetă nu merită să fie deasupra oricărei suspiciuni. Administrarea probei este de natură a ridica îndoielile rezonabile asupra primelor rapoarte de expertiză genetică întocmite la dosar”, a conchis avocatul Linei Monica Crăciun.
Magistrații CA Cluj, de neînduplecat! Lupta continuă
În pofida tuturor argumentelor aduse de avocatul inculpatei, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au fost însă de neînduplecat. Aceștia au respins apelul formulat și au menținut hotărârea de condamnare pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Dar lupta se pare că nu a ajuns la punctul final. Avocatul Linei Monica Crăciun declarat pentru gazeta de Bistrița că, în continuare va verifica admisibilitatea unui eventual recurs în casație la ÎCCJ și, în paralel, va sesiza CEDO pentru un proces inechitabil în ceea ce privește administrarea tuturor probelor necesare aflării adevărului și soluționarea cauzei în lipsa unor probe temeinice de vinovăție.
