Romania iubeste Rusia. Lauda adresata unui colonel GRU
Ladislau Gyemant, "acolitul" principal al lui Andrei Marga si fost coleg de pseudo "an sabatic", este cel care i-a redactat pe 21 mai 2009 un Laudatio unui colonel al Serviciului Secret de Externe Rus, cunoscut drept GRU. Va redam textul in totalitate.
LAUDATIO
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca are onoarea de a oferi astăzi titlul de Doctor Honoris Causa unei personalităţi ştiinţifice cu o contribuţie deosebită în domeniul ştiinţelor matematice şi unui promotor consecvent şi inspirat al ideii de modernizare şi reformă în învăţămîntul universitar şi preuniversitar din propria ţară, din spaţiul educaţional european şi pe plan global – profesorul Vladimir Filippov, rector al prestigioasei Universităţi a prieteniei dintre popoare de la Moscova, ministru al educaţiei în patru guverne ale Federaţiei Ruse din ultimul deceniu.
Ca formaţie academică, profesorul Vladimir Filippov a urmat un traseu bine stabilit, gîndit şi realizat cu consecvenţă, studiilor preuniversitare absolvite în oraşul natal, urmîndu-le studii de matematică la Universitatea pe care astăzi o conduce, un benefic stagiu de specializare la Universitatea Liberă de la Bruxelles, doctoratul în analiză matematică în cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei. Intrînd în corpul didactic al Departamentului de Matematici Superioare a Universităţii menţionate, a obţinut profesura în analiză matematică în anul 1987 şi a condus rînd pe rînd Consiliul tinerilor oameni de ştiinţă, apoi Departamentul cercetării ştiinţifice, Catedra de analiză matematică, devenind între anii 1989-1993 decan al Facultăţii de ştiinţe, iar din 1993 fiindu-i încredinţat un prim mandat de rector al Universităţii prieteniei între popoare. Într-o perioadă decisivă pentru modernizarea şi reforma învăţămîntului din ţara sa, profesorul Vladimir Filippov şi-a asumat coordonarea şi conducerea acestui dificil proces în calitate de ministru al educaţiei în guvernele Primakov, Stepaşin, Putin şi Kasianov, iar din anul 2005 îndeplineşte un nou mandat rectorial al Universităţii la care s-a consacrat.
Reputaţia sa ştiinţifică este confirmată de calitatea de membru plin al Academiei Educaţiei din Rusia, membru al Prezidiului acestui for şi membru extern al Academiei Ucrainiene a Educaţiei. Recunoaşterea internaţională a prestigioasei sale activităţi se materializează în desemnarea ca vicepreşedinte al Asociaţiei euro-asiatice a universităţilor, preşedinte al Comisiei de organizare a conferinţei mondiale UNESCO pentru educaţia superioară, membru al Comitetului de monitorizare CEPES – Centrul european UNESCO pentru educaţia superioară, cu sediul la Bucureşti. A fost distins cu înalte ordine şi medalii ale ţării sale, cît şi cu Legiunea de onoare franceză, ordinul coroanei regale belgiene, ordinul Francesco Paulo Santander din Columbia etc.
Pentru a sublinia în cunoştinţă de cauză contribuţiile esenţiale ale laureatului de astăzi în domeniul său de specialitate am recurs la sprijinul colegial al profesorului Ştefan Cobzaş de la Facultatea de Matematică a Universităţii noastre, căruia îi mulţumim pentru generozitatea şi promptitudinea cu care ne-a pus la dispoziţie aprecierile următoare.
Cercetările profesorului Vladimir Filippov se direcţionează în cadrul matematicii aplicate spre studiul ecuaţiilor cu derivate parţiale, bazat pe teoria abstractă a operatorilor (liniari sau neliniari) şi a principiilor variaţionale pentru ecuaţii operaţionale sau cu derivate parţiale. S-a aplecat de asemenea asupra problemei domeniilor optimale şi a ecuaţiei generalizate Euler-Lagrange. În cadrul unei bibliografii impresionante care însumează peste 230 de titluri, 43 de cărţi şi studii sînt consacrate acestor cercetări de mare complexitate.
La începuturile carierei sale ştiinţifice, profesorul Filippov s-a concentrat asupra studiului operatorilor nepotenţiali, prin care a introdus şi dezvoltat metoda simetriei şi pozitivităţii generalizate, care furnizează metode eficiente pentru demonstrarea existenţei şi unicităţii soluţiilor unor diverse tipuri de ecuaţii cu derivate parţiale şi permite totodată elaborarea unor algoritmi numerici pentru aproximarea soluţiilor lor. Studiul acestor probleme a necesitat introducerea unor noi spaţii de funcţii de tip Sobolev şi analiza proprietăţilor acestora. Monografiile şi studiile consacrate rezultatelor acestor cercetări, publicate deopotrivă în limba rusă şi în ediţii de limba engleză, în colecţii prestigioase şi reviste de mare impact („Journal of Mathematical Sciences” din New York sau Translations of Mathematical Monographs, editat de American Mathematical Society) l-au consacrat pe profesorul Vladimir Filippov ca pe un matematician valoros, cu rezultate deosebite, care au influenţat profund şi durabil domeniul său de cercetare.
Fără a se închide însă în turnul de fildeş al savantului de elită consacrat exclusiv preocupărilor sale de cercetare, profesorul Filippov a răspuns cu promptitudine, dedicaţie şi eficienţă comandamentului imperios al dificilei epoci de tranziţie care s-a materializat şi în Rusia în necesitatea modernizării şi reformei învăţămîntului de toate gradele. Marea problemă, soluţiei căreia i-a consacrat studii laborioase şi o activitate practică, managerială, de o deosebită intensitate şi eficienţă, a constat în corelarea nevoii de înnoire cu prezervarea şi punerea în valoare în noul context a bogatei şi valoroasei tradiţii în materie existente într-o cultură de amploarea şi profunzimea celei ruseşti. Calea urmată de laureatul de astăzi a fost o analiză comparativă competentă, profundă şi obiectivă a experienţei europene şi universale în domeniile cheie ale sistemului educaţional: legislaţia generală a învăţămîntului în diferite ţări, normele interne – tip Chartă – de organizare a instituţiilor educaţionale, structura, atribuţiile, modalităţile de desemnare a forurilor de conducere manageriale, formele de cointeresare materială, de retribuire a componenţilor acestora, raportul între învăţămîntul public şi particular, asigurarea calităţii actului educaţional, modalităţile de control în acest domeniu deosebit de sensibil. Preocupări stăruitoare au fost consacrate experienţelor privind modalităţile de extindere, diversificare şi înnoire a surselor de finanţare a educaţiei, cu deosebire în sfera învăţămîntului superior, luîndu-se în considerare nevoia imperioasă a unor soluţii optimale în privinţa relaţiei preţ/calitate/prestigiu, ca şi a accesibilităţii sociale a învăţămîntului concomitent cu necesităţile tot mai mari ale unor investiţii care depăşesc evident capacităţile statale tradiţionale de susţinere.
Studii pertinente au fost consacrate de profesorul Filippov aspectelor referitoare la problemele reformei curriculare, cu deosebire în ceea ce priveşte rolul ştiinţelor naturii în paradigma educaţională contemporană, ca şi în privinţa procesului de matematizare a învăţămîntului, mai cu seamă a celui superior. Mobilitatea academică sub aspectul dimensiunilor, structurii şi formelor sale, atît în privinţa profesorilor, cercetătorilor, cît şi a studenţilor, condiţiile recunoaşterii reciproce a actelor de studii, sistemul de credite, a suplimentelor de diplomă acceptate internaţional – sînt domenii care ne sună foarte familiar şi din punctul de vedere al preocupărilor proprii de mare actualitate şi cărora profesorul Vladimir Filippov le-a consacrat studii deschizătoare de soluţii viabile deopotrivă pentru sistemul propriu de învăţămînt, cît şi cel universal. Aspectele sociale ale învăţămîntului definite în sintagma de rol umanitar al acestuia, promovarea ideii de toleranţă, de multiculturalism şi de dialog intercultural, întregesc în mod benefic o concepţie unitară şi complexă privind aspiraţia spre inovaţie controlabilă şi stabilă, care direcţionează o remarcabilă activitate practică în domeniu a celui omagiat astăzi.
Într-adevăr, în calităţile oficiale de mare însemnătate şi impact pe care le-a îndeplinit în ultimul deceniu şi jumătate, profesorul Vladimir Filippov a reuşit elaborarea unui model rusesc al reformei educaţionale menite a integra învăţămîntul din această mare ţară în sistemul mondial cu păstrarea neştirbită a specificului şi valorilor proprii, în condiţiile în care dezvoltarea a devenit posibilă doar prin participarea la piaţa mondială a serviciilor educaţionale. Găsirea raportului optim între rolul statului şi cel al factorilor din societatea civilă şi sectorul economic particular, cu deosebire în domeniul finanţării învăţămîntului, implementarea unei structuri a sistemului educaţional care să valorifice avantajele compatibilizării aduse de sistemul Bologna, conturarea unor strategii de perspectivă care să jaloneze evoluţia învăţămîntului din Rusia pe cel puţin un sfert de secol – iată preocupări de mare anvergură intelectuală şi de impact practic deosebit care au marcat deopotrivă preocupările de cercetare şi teoretizare, ca şi activitatea practică, managerială, de conducere şi coordonare a unui întreg sistem de mare complexitate, într-o prodigioasă carieră ce are încă deschise largi promisiuni de viitoare contribuţii de esenţă.
Iată doar cîteva motive pentru care Universitatea „Babeş-Bolyai” se consideră privilegiată pentru prilejul de a număra în rîndurile sale o personalitate determinantă pentru destinul educaţiei din ţara sa şi unul dintre cei de la care lumea academică europeană şi mondială aşteaptă soluţiile dificilelor provocări ale epocii contemporane în materie. Îi adresăm cele mai sincere urări de succes în acest demers complex şi de mare răspundere şi ne felicităm totodată pentru a –l putea considera începînd de astăzi un distins membru al corpului nostru academic.
Ladislau Gyemant
