Așa cum am arătat în ediția de săptămâna trecută a publicației noastre, polițistul bistrițean Adrian Crăciunescu nu a reușit să îi înduplece pe magistrații de la Curtea de Apel Cluj să îi admită contestația la hotărârea de arestare preventivă a Tribunalului Cluj, după ce a fost prins în flagrant luând mită.

Cele 30 de zile de arest preventiv vor expira peste circa o săptămână și jumătate, însă totul depinde de modul în care decurge ancheta, astfel încât procurorii să dorească, sau nu, să îl mai țină pe polițist după gratii.

Până una alta, noi am reușit să intrăm în posesia încheierii penale, prin intermediul căreia judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Cluj arată de ce au respins acțiunea polițistului bistrițean.

Fapte grave care justifică măsura arestului preventiv

Referitor la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta Crăciunescu dacă acesta ar fi cercetat în libertate, judecătorii clujeni arată că “gravitatea extremă a faptelor” săvârșite de polițistul bistrițean justifică prin ea însăși luarea măsurii preventive.

“Referitor la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpatul dacă acesta ar fi cercetat în stare de lib erate, se rețin următoarele:

Pericolul pentru ordinea publică reprezintaă o predicție, o apreciere, pe care judecătorul o face asupra comportamentului viitor al inculpatului.

Textul art. 223 alin.2 C.p.p. nu trebuie interpretat ad literam, pentru că o asemenea interpretare ar conduce la concluzia că în nicio situație s-ar putea lua o măsură preventivă în baza acestui temei, deoarece este imposibil să existe probe asupra unor comportamente viitoare.

Pericolul pentru ordinea publică reprezintă o predicție, ao apreciere, pe care judecătorul o face asupra comportamentului viitor al inculpatului.

În lipsa unor dispoziții legale, care să indice existențele în funcție de care se stabiliește pericolul pentru ordinea publică, criteriile de evaluare ce stau la baza aplicării, dacă punerea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, nu poate fi decât gravitatea concretă a faptelor comise, ce nu trebuie confundată cu pericolul social al infracțiunilor săvârșite,  care este relevat în pedeapsa prevăzută de lege și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv antecedentele penale, atitudinea acestuia față de presupuse fapte comise și urmările lor.

În cadrul acestei aprecieri unul dintre cele două criterii poate avea un rol determinant, astfel încât uneori spre exemplu, gravitatea extremă a faptelor săvârșite justifică prin ea însăși luarea măsurii preventive, chiar dacă circumstanțe personale ale inculpatului nu o impun.

Pericol pentru ordinea publică reprezintă temerea că odată pus în libertate, inculpatul ar comite alte fapte penale, ori ar declanșa puternice reacții în rândul opiniei publice determinate de faptele săvârșite de aceștia și de starea lor de libertate.

Jurisprudența CEDO stabilește că pentru luarea măsurii arestării preventive sau menținerea acestei măsuri, este suficientă existența unor suspiciuni rezonabile că s-a săvârșit o infracțiune, riscul de fugă sau cel privind comiterea unor alte infracțiuni fiind necesar doar pentru prelungirea măsurii arestării preventive.

Referitor la gravitatea faptelor, infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul în prezenta cauză sunt de natură să ateste preicol concret pentru ordinea publică”, arată magistrații de la Curtea de Apel Cluj în încheierea penală.

Pericol pentru ordinea publică

Judecătorii de drepturi și libertăți clujeni explică totodată că probele referitoate la existența acestor infracțiuni și identificarea făptuitorilor constituie tot atâtea elemente cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întruâct prin natura lor au o rezonanță și implicații negative asupra siguranței colective.

“Prin urmare, există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivități, și care justifică luarea măsurii arestării preventive.

Insanța a mai reținut că în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, polițiștii sau oricare alt funcționar nu trebuie să fie influențați de interese materiale, de obținerea unor foloase ce nu li se cuvin, pentru sine sau pentru alții.

“Aceștia sunt ținuți să își îndeplinească atribuțiile în mod corect, să nu facă din exercitarea lor o sursă de venituri ilicite. Efectuarea oricăror acte ce intră în competența acestora nu trebuie să fie determinată de asemenea mobiluri, ci numai de grija îndeplinirii corecte a îndatoririlor de serviciu și a respectării legalității.

Inculpatul Crăciunescu Adrian este cercetat în prezenta cauză pentru comiterea unor infracțiuni de luare de mită și trafic de influență de o gravitate sportiă, atât prin prisma relațiilor sociale afectate, cât și prin consecințele concrete ale comiterii faptelor, lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă inculpatul, care profitând de poziția sa de ofițer de poliție, a urmărit obținerea unor presupuse sume de bani, pentru sine, precum și pentru a-și trafica influența la procurorul care urma să efectueze urmărirea penală în cauză”, au precizat judecătorii de drepturi și libertăți în încheierea penală.

A încercat să scape pe vicii de procedură

Potrivit documentului, Adrian Crăciunescu a contestat arestarea preventivă și prin prisma faptului că nu ar fi existat la dosarul cauzei o confirmare a judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța de fond a ordonanței emise de procuror pentru a-l supraveghea tehnic, în urma denunțului depus de o femeie.

“Prin încheierea penală nr. 126 din 09.06.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța de fond,  care a și dispus măsura arestării preventive față de inculpat, s-a admis cererea formulată de DNA – Serviciului Teritorial Cluj, în dosar 57/P/2020, iar în temeiul art. 141 alin.1, 4 C. Pr. Pen., au fost confirmate măsurile de supraveghere tehnicp luate de procuror, cu titlu provizoriu, pein ordonanța 57/P/2020 din 08.06.2020, ora 12.30, respectiv măsurile de supraveghere tehnică dispuse în baza art. 138 alin.1 lit.a și alin 2 C.pr.pen., fiind respectate dispozițiile legale referitoare la confirmarea de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond a măsurilor provizorii dispuse de procuror, datorită urgenței ce se impunea în cauză, respectiv evenimentele se aflau în curs de desfășurare, motive pentru care procurorul a și emis ordonanța provizorie de supraveghere tehnică a inculpatului, iar ulterior a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța de fond confirmarea acesteia.

Susținerea inculpatului, prin apărătorul ales al acestuia, că judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond nu era competent să soluționeze cererea de arestare preventivă, ci în cauză era competent Tribunalul Bistrița-Năsăud, nu este întemeiată.

Potrivig art.224 alin 2 C.pr.pen, propunerea prevăzută la aliniatul 1, împreună cu dosarul cauzei, se prezintă judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul de reținere, locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.

Dispozițiile legale menționate mai sus au fost respectate în cauză, îmtrucât procurorul care efectuează urmărirea penală face parte din structura DNA – Serviciul Teritorial Cluj, fiind sesizat în mod legal judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului”, au explicat magistrații.

Evident, dacă la dosarul cauzei nu exista, în opinia și logica lui Crăciunescu, o confirmare a judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța de fond a ordonanței emise de procuror pentru a-l supraveghea tehnic, polițistul a contestat și legalitatea probelor administrate, iar în plus a arătat că “denunțătoarea are o moralitate îndoielnică, având multiple procese și divergențe cu rudele și vecinii acesteia”.

Magistrații vin și spun că și aceste susțineri nu sunt întemeiate, întrucât legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală nu poate fi analizată în cadrul unei contestații împotriva încheierii de luare a măsurii arestării preventive, fiind atributul judecătorului de cameră preliminară să verifice legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală.

Totodată, judecătorii de drfepturi și libertăți care au judecat contestația lui Crăciunescu arată că  nu sunt de acord cu aplicarea unei măsuri preventive mai blânde – control judiciar sau arest la domiciliu – “raportat la presupusa activitate infracțională a acestuia și urmările presupuselor fapte, motiv pentru care instanța a apreciat că doar arestul preventiv este cel mai potrivit pentru polițist.

“Nici datele ce caracterizează persoana inculpatului nu pot fi analizate în această fază a procesului de contestație la încheierea prin care s-a luat măsura arestării preventive. Aceste date urmează să fie analizate de instanța de fond la o eventuală circumstanțiere a pedepselor, dacă inculpatul va fi găsit vinovat pentru presupusele fapte reținute în sarcina sa”, au mai precizat judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Cluj.

Procurorii din cadrul DNA l-au reținut, luni 8 iunie, pe Adrian Crăciunescu, ofițer de poliție judiciară în cadrul IPJ Bistrița-Năsăud, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 mai – 8 iunie 2020,polițistul bistrițean ar fi pretins mai multe sume de bani cu titlu de mită de la o persoană, martor, pentru a urgenta cercetările într-o lucrare pe care o avea de făcut în legătură cu o sesizare penală, dar și pentru a interveni pe lângă procurorul de caz pentru rezolvarea unui dosar penal în care soțul persoanei respective are calitatea de persoană vătămată.

Concret, procurorii DNA îl acuză pe Adrian Crăciunescu de faptul că a cerut și primit mită pentru a urgenta soluționarea unui dosar penal, în care tatăl denunțătorului era victimă, iar mama, martor.

Conform procurorilor, într-o primă fază, polițistul bistrițean a pretins suma de 2.000 lei, apoi 2.380 lei, ulterior alți 2.400 lei, iar înainte de flagrant încă 2000 de euro, pentru a interveni la procurorul de caz. Din această ultimă sumă, în urma unor discuții avute cu mama denunțătorului, Crăciunescu a coborât pretențiile, pretinzând doar… 3.000 de lei.

În ziua hotărâtă, respective pe data de 8 iunie, femeia s-a întâlnit cu Crăciunescu în mașina acestuia, unde a lăsat banii ce au fost găsiți ulterior de polițiștii DGA.

În fața anchetatorilor, Adrian Crăciunescu nu a recunoscut absolut nimic, pretinzând că femeia îi lăsase banii în autoturism, pe preșul stânga-spate, fără ca el să știe, polițistul spunând că este de fapt o răzbunare din partea acesteia, nemulțumită fiind de soluția dată petiției fiului ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here