Aşa cum am arătat recent, Grigore Avram, fost şef al ITRSV Cluj a fost trimis pentru a doua oară în judecată de procurorii DNA, după ce instanţa Curţii de Apel Cluj a admis apelul acestuia. Deşi Grigore Avram încheiase un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii, pentru una din faptele de care era acuzat a intervenit prescripţia specială încă înainte ca Tribunalul Bistriţa-Năsăud să pronunţe o sentinţă. Instanţa bistriţeană însă nu a ţinut cont de acest aspect şi a pronunţat condamnarea, în pedeapsa finală incluzând şi pe cea aferentă faptei prescrise.
Pe data de 5 ianuarie 2018, DNA anunţa, prin intermediul unui comunicat, faptul că fostul şef al ITRSV Cluj Grigore Avram a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de infracţiunilor de fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Anul trecut, când a fost trimis pentru prima dată în judecată alături de cele două capete de acuzare mai apărea unul: conflictul de interese.
Nu ne vom opri acum să descriem faptele de ordin penal pe care le-a comis Avram şi care l-au dus în faţa procurorilor şi mai apoi a judecătorilor, ci dorim să arătăm cum a judecat magistraţii de la Curtea de Apel Cluj cauza, aceştia dând practic încă o palmă unor judecători de la Bistriţa care tratează cu superficialitate dosarele penale. Şi nu numai, am spune noi.
Hotărârea tribunalului, pe repede-nainte
La Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Grigore Avram a fost condamnat la doi ani şi o lună de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 4 ani şi două luni. Totodată, acestuia i s-a interzis ca pe o perioadă de 10 ani să nu mai ocupe vreo funcţie publică.
„În baza dispoziţiilor art. 485 alin. 1 lit. „a” Cod de procedură penală, admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj şi inculpatul Avram Grigore şi în consecinţă:
Condamnă pe inculpatul Avram Grigore, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– fals intelectual, în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 vechiul Cod penal(două acte materiale), cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an şi 4(patru) luni închisoare;
– fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal, la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare;
– CONFLICT DE INTERESE, prev. de art. 253 indice 1 alin. 1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani şi o(una) lună închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata de 10 ani, potrivit disp. art. 65 alin. 2 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a vechiul Cod penal;
– fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 Noul Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an închisoare.
Constată că faptele au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni prevăzut de art. 33 alin. 1 a vechiul Cod penal iar în baza dispoziţiilor art. 34 alin. 1 lit. „b” vechiul Cod penal contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2(doi) ani şi o(una) lună închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata de 10 ani, potrivit disp. art. 65 alin. 2 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a vechiul Cod penal.
Face aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a vechiul Cod penal referitoare la pedepsele accesorii. În baza dispoziţiilor art. 86/1 vechiul Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate, stabilind, potrivit dispoziţiilor art. 86/2 vechiul Cod penal, un termen de încercare de 4(patru) ani şi 2(două) luni.
Conform dispoziţiilor art. 86/3 vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bistriţa-Năsăud, la datele fixate de acesta; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacelor lui de existenţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal, pe durata suspendării condiţionate sub supraveghere a executării pedepsei, dispune şi suspendarea executării pedepselor accesorii.
Atrage atenţia inculpatului cu privire la disp. art. 86/4 vechiul Cod penal(rap. la art. 83 şi 84 vechiul Cod penal) referitoare la revocarea suspendării condiţionate sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere ori obligaţiilor stabilite de instanţă.
Potrivit disp. art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, dispune desfiinţarea următoarelor înscrisuri: – adresa nr. 6.395/13.11.2009 emisă de ITRSV Cluj-Napoca către Ocolul Silvic Valea Şieului R.A.; – cererea formulată de inculpatul Avram Grigore către Asociaţia proprietarilor de Pădure Valea Şieului datată 10.11.2009, document care a fost înregistrat la R.A. Ocolul Silvic Valea Şieului R.A. sub nr. antedatat 3282(12.11.2009; – adresa nr. 3198/02.05.2011 emisă de ITRSV Cluj-Napoca.
Conform dispoziţiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură penală dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 450 lei pentru faza de urmărire penală şi suma 150 lei pentru faza de judecată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică azi, 16.10.2017”, este soluţia magistraţilor bistriţeni.
CA Cluj: Prima instanţă nu a efectuat verificările impuse de lege
Grigore Avram a cerut instanţei clujene să constate că soluţia primei instanţe este netemeinică şi nelegală, întrucât actul de sesizare al instanţei nu a îndeplinit condiţiile de fond prevăzute de lege, nici la data încheierii şi nici ulterior.
Magistraţii clujeni spun însă că cei de la Bistriţa au cam fuşerit dosarul.
„De asemenea, este de observat că prima instanţă nu a efectuat verificările impus de dispoziţiile art. 484 CPP şi că faţă de una dintre infracţiunile pentru care s-a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei a intervenit prescripţia specială prevăzută de dispoziţiile vechiului Cod penal (n. r. – Grigore Avram a comis faptele când era în vigoare vechiul Cod penal, în cazul său fiindu-i aplicabil principiul legii mai favorabile, adică prevederile vechiului cod).
Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii primei instanţe constă în aceea că între data încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi data pronunţării hotărârii de către prima instanţă au intervenit modificări în conţinutul infracţiunii de conflict de interese. Prin urmare, prima instanţă avea datoria să analizeze admisibilitatea unei cereri referitoare la aprecierea asupra condiţiilor în care a intervenit legea de dezincriminare. Totuşi, instanţa a considerat că nu au existat cereri şi a acordat cuvântul pe fondul cauzei, iar prin hotărârea pronunţată a analizat fugitiv cele două legi în vigoare, a apreciat că fapta de conflict de interese nu a fost dezincriminată şi a aplicat greşit pedepsele accesorii, stabilind o pedeapsă accesorie care nu este prevăzută de lege şi care nu este corelativă pedepsei complementare stabilită de procuror”, arată instanţa clujeană în motivare.
Deşi Avram, prin avocatul său a depus la instanţa de fond de la Bistriţa o cerere de amânare a cauzei, judecătorii nu s-au pronunţat asupra acestei cereri.
„ (…) instanţa a acordat cuvântul inculpatului, deşi în cauză trebuia pusă în discuţie o chestiune importantă, iar, în subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului”, arată magistraţii clujeni.
După ce au analizat starea de fapt şi încadrările juridice ale faptelor, instanţa a mai reţinut faptul că lui Avram îi sunt mai favorabile prevederile vechiului Cod penal, raportat la modul de sancţionare a pluralităţii de infracţiuni şi la modalităţile de executare a pedepselor.
„Astfel, analizând dispoziţiile vechiului Cod penal anterior, art. 235 indice 1 anin. 1 vechiul Cod penal unde limitele de pedeapsă sunt stabilite de la 6 luni la 5 ani închisoare, apoi dispoziţiile art. 122 lit. d CP unde se prevede că termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, precum şi dispoziţiile art. 124 CP, în vigoare la data comiterii presupusei fapte de conflict de interese (31.10.2010) privind prescripţia specială, care înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut de art. 112 este depăşit cu încă o jumătate (textul suferind modificări abia ulterior, prin Legea 63/2012), curtea constată că în cazul acestei infracţiuni termenul de prescripţie al răspunderii penale este de 7 ani şi 6 luni, considerat împlinit la data de 1.10.2017, dată anterioară pronunţării hotărârii atacate”, subliniază magistraţii de la Curtea de Apel Cluj.
Astfel, instanţa clujeană concluzionat că, deşi consimţământul lui Grigore Avram a fost liber exprimat în prezenţa avocaţilor săi, în speţă exista un motiv de respingere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi anume prescripţia.
„(…) potrivit Deciziei în Interesul Legii nr. 5/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţia de respingere a acordului de vinovăţie prev. de art. 485 alin 1 lit. b CPP poate fi pronunţată numai dacă este incidentă una dintre următoarele situaţii: nerespectarea condiţiilor de fond şi formă, insuficienţa probelor, incidenţa unei cauze de împiedicare a exercitării acţiunii penale (deces al inculpatului, retragerea plângerii penale, PRESCRIPŢIA)”,precizează Curtea de Apel Cluj, care a admis apelul formulat de Grigore Avram, desfiinţând în întregime hotărârea pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
