Ministerul Mediului a scos la licitație la începutul acestei toamne un fond de vânătoare de peste 7.500 de hectare, situat în comuna Coșbuc. Cinci asociații de vânătoare au pus ochii pe acest fond, iar printre ele se numără și Asociația Societatea de Vânătoare Montana Coșbuc a controversatului om de afaceri Pavel Sângeorzan. Acesta n-a reușit să câștige licitația, nefiind dispus, se pare, să scoată din buzunare suficienți bani pentru a pune mâna pe acest fond de vânătoare pentru următorii 16 ani.

În 09 septembrie, Ministerul Mediului a organizat o licitație publică pentru concesionarea Fondului Forestier Coșbuc, înființat în urmă cu doar un an. Acesta se întinde pe 7.590 de hectare, iar tariful de pornire a licitației a fost de 1.821 de euro.

Gurile rele spun că pe fondul acesta de vânătoare a pus ochii de ceva timp omul de afaceri Pavel Sângeorzan și asociația sa Societatea de Vânătoare Montana Coșbuc.

Faptul că acesta urma să pună mâna și pe acest fond de vânătoare era ca și sigură, mai mulți oficiali din Ministerul Mediului fiind văzuți, la vânătoare, în celelalte fonduri cinegetice gestionate de Sângeorzan. Omul de afaceri pusese ochii pe acest fond de vânătoare pentru că era la doi pași de localitatea sa, Coșbuc și era „proaspăt”, fiind înființat abia în 2020.

Ceva s-a întâmplat la licitația din toamna aceasta, la care s-au înscris 6 asociații de vânătoare, dintre care una a fost descalificată. Au rămas în joc: Asociația de Vânătoare Valea Băii din Satu Mare, Asociația de Vânătoare Nick Hunting din Unirea (municipiul Bistrița), Ocolul Silvic Comunal Romuli, Asociația Hunting Club Goose din Beclean și Asociația Societatea de Vânătoare Montana Coșbuc.

De la 1.821 de euro s-a ajuns la 43.164 de euro, bani ce trebuie plătiți, pare-se, anual. A câștigat licitația AVP Hunting Club Goose din Beclean, care nu avea în gestionare niciun fond de vânătoare din județ până acum. Fondul cinegetic a fost concesionat pentru 16 ani.

Asociația lui Pavel Sângeorzan deja are pe mână două fonduri cinegetice

Asociația Societatea de Vânătoare Montana Coșbuc deja are pe mână două fonduri cinegetice și visa la al treilea. SV Montana Coșbuc gestionează Fondul Cinegetic Mireș, cu o suprafață de 12.500 de hectare, pe care a pus mâna în 2011.

Teoretic, în 2021 a expirat perioada de administrare a acestui fond cinegetic, însă cel mai probabil perioada a fost prelungită cu încă câțiva ani. Anual, SV Montana Coșbuc plătea ridicola taxă de 2.840 de euro.

De asemenea, SV Montana Coșbuc mai are în gestionare Fondul Cinegetic Fiad-Romuli, care se întinde pe 17.200 de hectare. Pentru acesta, taxa anuală ajungea la 8.690 de euro. Și în cazul acestui fond cinegetic perioada de concesionare ar fi trebuit să se termine anul acesta.

În spatele Asociației de Vânătoare Montana Coșbuc se află controversatul om de afaceri Pavel Sângeorzan. Pentru anul trecut, Societatea de Vânătoare Montana Coșbuc, pe care funcționează asociația cu același nume a raportat o cifră de afaceri 0 și un profit brut de 6.661 de lei. Cheltuielile totale ar fi ajuns anul trecut la 225.608 lei, iar veniturile la 232.269 de lei.

Pavel Sângeorzan a devenit om de afaceri după Revoluție, după ce în perioada comunistă a fost magazioner. A început să facă bani din lemn și din materiale de construcție. Și-a deschis inclusiv un PECO.

Acum câțiva ani îl vizitau chiar anchetatorii de la IPJ care-l întrebau de achizițiile de material lemnos efectuate de SC Sălăuța SRL și SC Sălăuța Petrol SRL (societățile sale) în perioada 2011 – 2014.  Cercetările făcute atunci au scos în evidență faptul că aprovizionările efectuate de la 13 firme erau fictive.

Membrii asociației sale au folosit un cal, aproape mort, pentru momirea vânatului

Acum doi ani, Pavel Sângeorzan a generat un adevărat scandal, după ce a folosit un cal, pe jumătate mort, pentru a momi vânatul din Parcul Național Munții Rodnei, acolo unde și voia să amenajeze o crescătorie de vânat.

În toamna anului 2019, pe rețelele de socializare a început să circule o filmare care înfățișa un cal în agonie, care era lăsat pradă urșilor din Munții Rodnei.  Se întâmpla în apropierea localității Romuli. Imaginile care au fost făcute publice de Agent Green mai înfățișau un vânător, membru al Asociației de Vânătoare Montana Coșbuc, care trage dintr-o remorcă calul în agonie. Animalul este mai apoi lăsat în pădure ca momeală pentru urși.

De altfel, totul se întâmpla într-o pădure administrată de Asociația de Vânătoare Motana Coșbuc, condusă de Pavel Sângeorzan. În fondul de vânătoare respectiv, Pavel Sângeorzan și-a ridicat inclusiv o cabană de vânătoare. La acea dată se vorbea de retragerea licenței asociației de vânătoare a lui Pavel Sângeorzan. Acest lucru nu s-a întâmplat, drept dovadă a putut participa nestingherit la licitația organizată de Ministerul Mediului.

La acea dată, Ioan Monița primarul comunei Romuli, care este și vânător și inginer silvic, a recunoscut că sacrificarea unui animal pentru atragerea unui mamifer mare este o practică curentă a braconierilor. Mai mult, acesta ar fi spus că autorul moral al acestei fapte, și anume Pavel Sângeorzan, nu ar fi la prima abatere.

Ba mai mult, după această întâmplare a mai fost folosit, câteva luni mai târziu un alt cal drept momeală pentru urși, pe o altă suprafață deținută de asociația lui Sângeorzan. Atunci a ieșit la iveală faptul că aceasta a împrejmuit, ani de zile, fără autorizații 30 e hectare de teren, pe care a ținut captivi zeci de mistreți pentru vânat.

Potrivit unor informații furnizate la începutul anului trecut de prefectul Stelian Dolha, în crescătoria respectivă, care s-ar întinde pe 30 de ha ar fi fost ținuți în jur de 70 de mistreți. Se pare că omul de afaceri Pavel Sângeorzan a recunoscut existența crescătoriei, susținând însă că e vorba de doar 17 mistreți.

A încercat să intre în legalitate… fără succes

Încă de când s-a aflat de această crescătorie ilegală de mistreți, Pavel Sângeorzan a încercat să scape basma curată și să dea o tentă legală acestei practici. Încă de anul trecut, Asociația de Vânătoare Montana Coșbuc a început demersurile pentru înființarea unei crescătorii de vânat, solicitând acordul de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului, Bistrița-Năsăud.

Aceasta se dorea a fi amenajată în localitatea Romuli, în extravilan, în locul numit Zăvoaiele Borcutului. Prima solicitare adresată APM a fost depusă în martie anul trecut, revenindu-se cu o completare în luna septembrie a anului 2020.

Vara aceasta, după ce a dat timp asociației să își completeze documentația depusă și să obțină avizele necesare, Agenția pentru Protecția Mediului a refuzat să emită acordul de mediu pentru acest proiect. Asta pentru că asociația nu s-a grăbit să completeze dosarul depus la APM.

Cu alte cuvinte, asociația avea nevoie de evaluarea impactului asupra mediului a proiectului. De asemenea avea nevoie și de un aviz de la Agenția Națională pentru Arii Protejate, întrucât crescătoria de vânat era pe teritoriul unei arii protejate, în Parcul Național Munții Rodnei, la granița cu județul Maramureș.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here