Curtea de Conturi a făcut o serie de controale în instituțiile care îi judecă pe români, iar neregulile găsite sunt substanțiale. Printre cele mai interesante abateri se numără faptul că procurorii de la DIICOT și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au folosit fondurile de bani destinate flagrantelor fără a mai face deconturi sau raportări exacte pentru modul de cheltuire a banilor.

La CSM, Curtea de Conturi a identificat deficiențe privind organizarea și conducerea evidențelor contabile, efectuarea eronată a unor cheltuieli pentru organizarea de concursuri și examene, precum și deficiențe referitoare la gestionarea resurselor umane. În anul 2018, pentru unii salariați și pentru perioade anterioare anului 2018 au fost stabilite, prin acte administrative emise de ordonatorul principal de credite al CSM, indemnizații de încadrare mai mari, prin utilizarea unor valori de referință sectoriale mai mari decât cele aflate în plată în perioada respectivă. În consecință, pentru acei salariați a fost stabilită o datorie în sumă de 3.474.000 lei, din care au fost efectuate plăți în cuantum de 1.541.000 lei. La finele anului 2018, suma datorată de instituție salariaților a fost de 1.932.000 lei, dar aceasta nu a fost înregistrată ca atare în conturile contabile și raportate în situațiile financiare.

Consiliul a efectuat plăți din bugetul de stat pentru plata cu ora, în sumă de 413.000 lei, membrilor comisiilor de concurs corespunzătoare concursurilor sau examenelor, altele decât cele de admitere, în condițiile în care acestea se puteau suporta din venituri proprii.

Șefii Parchetului ÎCCJ s-au delegat între ei până au amețit banii instituției

Inspectorii Curții de Conturi a României au depistat că la Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-au respectat prevederile legale cu privire la semnarea de către persoana căreia i s-a delegat calitatea de ordonator de credite a documentelor întocmite în vederea avansării sumelor în lei și valută pentru organizarea acțiunilor privind constatarea infracțiunilor flagrante de corupție. Din verificarea documentelor puse la dispoziție, s-a constat că documentele privind avansarea sumelor în lei și valută pentru organizarea acțiunilor privind constatarea infracțiunilor flagrante de corupție nu sunt semnate de aceeași persoană, respectiv de procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, căruia i s-a delegat această calitate prin ordin al procurorului general.

Practic, documentele de plată au fost semnate de către persoana care ocupă funcția de manager economic, căreia i s-au delegat, la rândul ei, competențele ordonatorului de credite, existând astfel riscul neasumării responsabilităților persoanelor cărora le este delegată calitatea de ordonator de credite.

”S-a constatat că din totalul de 82.000 lei, reprezentând, conform situațiilor financiare întocmite de MP-PÎCCJ – aparat propriu, plăți ale cheltuielilor efectuate cu organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante în perioada 2016-2018, doar suma de 7.600 lei a fost plătită pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de către MP-PÎCCJ – aparat propriu, restul sumei de 74.300 lei reprezentând plăți pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de către alte instituții, și anume de parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunal – instituții publice cu personalitate juridică aflate în structura MP-PÎCCJ, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari și terțiari de credite.

Încurcături cu banii de flagrante

La DIICOT – Structura centrală, Curtea de Conturi a depistat că au fost acordate zile de concediu de odihnă suplimentare, în baza unui ordin emis de către ordonatorul de credite, fără respectarea tuturor prevederilor legale.

Valoarea estimativă a abaterii constatate este de 11.800 lei, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor de concediu suplimentar de odihnă.

”Conform actelor normative în vigoare referitoare la organizarea și funcționarea DIICOT, în perioada 2016-2018, la nivelul entității s-a constituit anual, la dispoziția procurorului-șef al DIICOT, un depozit pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora. Din examinarea documentelor s-a constatat faptul că, deși prin ordin al procurorului-șef a fost stabilit modul general de gestionare și utilizare a depozitului, la nivelul Departamentului economico-financiar nu a fost elaborată o procedură operațională conform normelor legale în vigoare, cu privire la controlul intern care să țină cont și de specificitatea acestei activități, având drept consecințe: – neînregistrarea operațiunilor economice referitoare la transferarea calității de titular de avans către procurorul de caz, precum și la descărcarea de obligațiile calității de titular de avans de către acesta, ca urmare a încasării, respectiv justificării sumelor avansate în vederea organizării acțiunilor de flagrant, așa cum s-a prevăzut în ordinele emise de procurorul-șef; – organizarea în mod defectuos a evidenței contabile referitoare la depozitul constituit pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, așa cum s-a prevăzut și la art. 9 (1) din ordin. Procedând astfel, există riscul restituirii unor sume mai mici către bugetul de stat, situațiile financiare trimestriale nu reflectă realitatea plăților efectuate, nefiind raportate, iar cele de la finele anului nu oferă siguranța unei imagini fidele în ceea ce privește utilizarea depozitului”, arată raportul.

DIICOT s-a încurcat cu un milion de lei

Printre neregulile semnalate s-au mai enumerat și ridicarea sumelor din trezorerie în perioada 2016-2018, care s-a efectuat în lipsa referatului motivat prevăzut de art. 3 (1) al Ordinului procurorului-șef al DIICOT nr. 14/2007, valabil până la data de 28.01.2018; – sumele trecute pe cheltuieli (164.400 lei în anul 2016, 316.600 lei în anul 2017 și 478.500 lei în anul 2018) nu au putut fi verificate de Curtea de Conturi, întrucât evidența contabilă nu a fost organizată în mod corespunzător.

”Conform calculelor efectuate de către șefului Serviciului financiar salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare, în suma raportată ca fiind cheltuită au fost incluse și alte cheltuieli decât cele prevăzute, și anume comisioanele bancare aferente operațiunilor de transfer prin Bancpost/Banca Transilvania, în condițiile în care acest cont este deschis pe numele managerului economic. Adresele semnate de către procurorul-șef al DIICOT, prin care se dispune Departamentului economico-financiar și administrativ alocarea/încasarea sau trecerea pe cheltuieli a fondurilor aferente depozitului constituit pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor, documente aferente perioadei 2016-2018, nu au fost înregistrate la registratura departamentului, nu au fost opisate, arhivate, unele dintre acestea nefiind nici îndosariate.

Recompense neimpozitate la Curtea Constituțională a României

La Înalta Curte de Casație și Justiție, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că instanța a decontat o serie de analize medicale, în valoare de 40.000 lei, în situația în care ele puteau fi decontate în cadrul sistemului de asigurări sociale. 

Printre neregulile găsite la Curtea Constituțională se numără recompensele acordate în anul 2018, care nu au fost considerate venituri asimilate salariilor și nu au fost impozitate. ”Deși entitatea auditată a întreprins demersuri în scopul clarificării modului de încadrare a recompenselor, până la data încheierii misiunii de audit financiar, Ministerul Finanțelor Publice nu a transmis niciun răspuns”, arată raportul.

RĂZVAN ROBU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here