Proiectul pentru noul Cod silvic a intrat în dezbatere, după ce propunerile pentru modificarea legii au fost postate pe site-ul Ministerului Mediului, la începutul acestei luni. Recent a avut loc la Moneasa, judeţul Arad, o întâlnire între reprezentanţii ministerului şi cei ai ocoalelor silvice din ţară pentru a discuta pe marginea propunerilor de modificare.
Reprezentanţii ocoalelor silvice din Bistriţa-Năsăud au fost şi ei prezenţi la dezbaterea de la Moneasa, dar au înaintat şi primului ministru Victor Ponta un document care conţine opiniile şi observaţiile lor vizavi de ceea ce intenţionează Ministerul Mediului să schimbe în Codul Silvic.
Modificarea Codului Silvic a generat multe discuţii şi controverse încă din 2012. După ce aparent lucrurile au intrat pe un făgaş normal şi s-a încercat amendarea proiectului acestui nou cod silvic, având loc totodată unele întâlniri în teritoriu cu reprezentanţii silvicultorilor şi primăriilor, ministrul Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, vrea să schimbe… modificarea.
Propunerile ministrului Lucia Varga pe marginea codului silvic a stârnit controverse la Bistriţa, unde aceasta a fost prezentă, la finele lunii trecute, într-o vizită de lucru. Recent, la Moneasa a avut loc şi o întâlnire a silvicultorilor cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, unde s-a discutat pe marginea propunerilor.
Bistriţenii au fost şi ei prezenţi şi şi-au expus punctul de vedere.
Se limitează exercitarea dreptului de proprietate
Una din direcţiile pe care le are noul proiect de Cod silvic este cea care are în vedere exploatarea raţională a pădurilor, prin reducerea tăierilor ilegale şi interzicerea vânzării de masă lemnoasă pe picior. Practic, ocoalele silvice nu vor mai putea scoate la licitaţie masă lemnoasă pe picior, ci acestea vor exploata direct pădurea. Nu direct însă, fiindcă asta se va face tot prin intermediul unor agenţi economici care vor avea doar drept de exploatare, drept pe care îl vor câştiga tot prin intermediul unei licitaţii. Într-un cuvânt, respectivii agenţi economici prestează doar un serviciu pentru ocolul silvic şi nimic mai mult. După exploatare, lemnul va merge în depozitele ocoalelor silvice, care vor organiza alte licitaţii pentru vânzarea acestuia către agenţii economici care au ca obiect de activitate prelucrarea masei lemnoase.
Dar să vedem ce spun silvicultorii bistriţeni la acest punct.
Din punctul lor de vedere, interzicerea vânzării de mase lemnoase pe picior este o limitare a exercitării dreptului de proprietate fără a se îndeplini cerinţele art. 53 din Constituţia României. Apoi, comercializarea masei lemnoase nu este parte a regimului silvic; este dreptul proprietarului de a opta asupra modalităţii de vânzare a masei lemnoase exploatate legal. De asemenea, această interdicţie duce la creşterea costurilor de administrare a pădurilor; proprietarul nu poate suporta cheltuielile suplimentare aferente întregului proces de gestionare a lanţului exploatare – recepţie – sortare – valorificare şi nici nu are infrastructura necesară derulării (preluării) acestui proces care implică centre de sortare primară, depozite, utilaje de manipulare – încărcare, autovehicule de transport material lemnos, forţă de muncă specializată, etc.
De asemenea, condiţionarea transportului de licitaţii si licitatori precum şi lipsa spaţiilor adecvate preluării acestui proces, fapt ce va conduce, printre altele, la volume mari de lemn stocate de-a lungul drumurilor auto forestiere şi pe albiile cursurilor de apă, rampe de exploatare supraaglomerate, staţii de întoarcere şi de încrucişare blocate cu lemn, ceea ce va determina un blocaj tehnologic al activităţilor de manipulare – sortare şi transport. În plus, mai spun silvicultorii bistriţeni, atribuţiile personalului silvic ar creşte, ceea ce ar duce la creşterea riscului tăierilor ilegale şi a furturilor de lemn.
Prin urmare, s-a solicitat ca această prevedere să fie eliminată din conţinutul proiectului.
Înmulţirea dosarelor penale, eficienţă scăzută
Înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemne, mai precis aplicarea pedepselor cu închisoarea şi eliminarea contravenţiilor este o altă propunere a ministrului Varga pentru noul Cod silvic. Silvicultorii bistriţeni susţin însă că acest lucru va duce la o inflaţie a numărului de dosare penale având ca obiect furtul de lemn, cercetările penale se vor desfăşura pe perioade lungi şi vor avea o finalitate redusă, iar presiunea comunităţii asupra personalului silvic va creşte considerabil. În plus, mai spun bistriţenii, vor avea loc „abuzuri” în unele cazuri minore deschizându-se dosare de cercetare penală pentru sortimente inferioare calitativ, gen „araci” sau „pari de claie”. Astfel, se propune menţinerea unei limite valorice a prejudiciului de la care fapta să fie considerată infracţiune.
Paza forţată, imposibil de realizat
Conform noilor prevederi, proprietarii de păduri ar fi obligaţi să încheie contracte de contracte pentru pază şi administrare cu ocoalele silvice, în caz contrar fiind obligaţi la plata unor taxe şi impozite suplimentare. La acest punct, silvicultorii bistriţeni sunt de părere că prin respectivele prevederi s-ar face o administrare forţată a proprietăţilor, ceea ce înseamnă încălcarea dreptului de proprietate. În plus, preluarea în pază forţată a proprietăţilor neadministrate este practic imposibil de realizat în lipsa cadastrului şi a delimitărilor în teren, mai spun bistriţenii.
Se cere o perioadă suplimentară de dezbateri
„Având în vedere aspectele propuse precum şi observaţiile şi propunerile la Proiectul de Cod Silvic – varianta Minister din Anexă – considerăm că pentru elaborarea unui nou Cod Silvic este necesară o perioadă suplimentară de dezbateri şi consultări, reprezentative şi transparente. Iniţiativa legislativă în forma actuală nu are susţinere din partea proprietarilor de păduri, administratorilor sau sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului”, precizează reprezentanţii ocoalelor silvice din Bistriţa-Năsăud, în documentul remis Ministerului Mediului, dar şi premierului Ponta.
Două prevederi surpriză
Întâlnirea de la Moneasa se pare că nu a fost una rodnică, fiindcă, deşi reprezentanţii ocoalelor silvice din ţară prezenţi acolo şi-au expus punctele de vedere, reprezentanţii ministerului au venit cu lecţia învăţată şi au ţinut forma promovată de Lucia Varga. Ba mai mult decât atât, alte două noi prevederi este foarte posibil să fie adăugate la propunerile existente: firmele care produc mobilă (produsul finit) să aibă drept de preemţiune la licitaţiile de masă lemnoasă organizate de ocoale în depozite şi să nu poată licita un agent economic mai mult de 35% din masa lemnoasă la o licitaţie.
Liana Mureşan
