Maghiarii vor autonomia totală a Ţinutului Secuiesc!

465

Subiectul Autonomiei Ținutului Secuiesc revine în forță. Formaţiunile politice maghiare din România – UDMR, PPMT şi PCM – au semnat, luni, la Cluj-Napoca, o declaraţie comună privind autonomia Ţinutului Secuiesc.

Documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie – teritorială, locală şi culturală -, pe care formaţiunile maghiare vor să le discute cu politicienii români pentru a fi „codificate din punct de vedere legislativ”.

 

Potrivit realitatea.net, UDMR a semnat, luni, la Cluj, o rezoluție comună cu reprezentanții Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania în vederea armonizării conceptelor de autonomie.

Declarația a fost semnată de liderii celor trei formaţiuni politice, Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (PPMT) şi Biro Zsolt (PCM).

Autonomia înseamnă bunăstare, nu separare. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar știm, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorității. Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ„, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor.

 

Rezoluția comună a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declarația de la Cluj-Napoca

La o sută de ani după adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate națională puternică și generatoare de valori, care dorește să își păstreze identitatea națională și patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorității guvernelor românești din diferitele perioade istorice. Deși eforturile de apărare a identității au consumat energii și resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât și proporțional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural și economic, dacă vom reuși să creăm cadrul politic, juridic și administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunității.

Pe baza experienței din ultimii o sută de ani, după 25 de ani după nașterea Declarației de la Cluj-Napoca ne exprimăm ferm convingerea că: păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei. Autonomia este, de asemenea, și în interesul majorității românești, deoarece o comunitate care se simte în siguranță contribuie semnificativ la progresul întregii țări.

La o sută de ani după Rezoluția de la Alba Iulia, suntem pregătiți pentru un nou început: în interesul dezvoltării țării și al viitorului nostru comun, vrem să găsim împreună soluții pentru problemele care dezbină comunitățile noastre. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar știm, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorității – propunem un parteneriat în acest sens și ne dorim să fim respectați.

Noi, reprezentanții Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanți responsabili și legitimi ai comunității maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru a armonizarea conceptelor de autonomie:

  1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară și autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.
  2. Considerăm că  autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze  ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
  3. Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
  4. Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și  a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.

Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie,  să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.

Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania și în vederea obținerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunității maghiare.

În abordarea problemelor concrete vom continua cooperarea în spiritul celor de mai sus.

Cluj Napoca,

8 ianuarie 2018 

 

 

2 COMENTARII

  1. Dar de ce nu le-o dati mai ?! Lasati-i sa „moara” singuri, daca impreuna cu romanii nu le place … si fac alergie … ! Faceti granita in jurul lor , nu le mai dati nici un ban si orice intrare si iesire din tinutul lor sa fie taxata , sa plateasca taxa, vama si asa mai departe… pentru orice . Daca ei considera ca este posibila formarea unei „enclave ” in inima Romaniei, lasati-i sa ” crape ” … ” pe limba lor ” !
    Ma voi sunteti normali la cap ?!

LĂSAȚI UN MESAJ