EXCLUSIV! Poliţiştii bistriţeni acuzaţi de luare de mită, puşi sub control judiciar! Avocaţi: La Bistriţa au fost efectiv deja condamnaţi pe fond

1108

Agenţii de poliţie Dorel Greab, Sorin Gheorghe Ivan şi Dan Huciu, arestaţi preventiv în urmă cu o săptămână de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, au fost puşi în libertate după ce au contestat măsura preventivă la Curtea de Apel Cluj. Instanţa clujeană nu i-a lăsat însă de capul lor, fiindcă cei trei sunt acum sub control judiciar, ca şi cel de-al patrulea poliţist inculpat în acest dosar, Mihai Mîndrean.În exclusivitate, Gazeta de Bistriţa a intrat atât în posesia încheierii penale prin care tribunalul bistriţean a încuviinţat arestarea preventivă a acestora, dar şi a motivelor invocate de avocaţii poliţiştilor cu privire la nelegalitatea hotărârii instanţei bistriţene.

 

Oficial, cei patru poliţişti au fost monitorizaţi începând cu luna octombrie 2016, monitorizarea fiind una video, prin intermediul aparaturii specifice, montată chiar în interiorul autospecialei de poliţie cu ajutorul căreia cei patru se deplasau în teren pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.

Dacă sunt sau nu vinovaţi de faptele comise, acest lucru va stabili instanţa de judecată după ce cei patru agenţi de poliţie vor fi trimişi în judecată şi dosarul va fi judecat pe fond. Până una alta, se pare că judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud s-a cam grăbit să îi declare oarecum vinovaţi, uitând că în această fază, cea a urmăririi penale, orice persoană inculpată într-un dosar penal are dreptul la prezumţia de nevinovăţie. În plus pentru a decide dacă este necesară aplicarea măsurii arestării preventive, anchetatorii trebuie să probeze în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi faptul că un inculpat s-ar sustrage urmăririi penale, prezintă un grad de pericol social ridicat sau că în stare de libertate fiind, acesta ar putea influenţa martori din dosar, astfel încât ancheta penală ar fi periclitată. Or, în cazul de faţă nu este cazul, în condiţiile în care cei trei sunt în acest moment pensionari, ei fiind agăţaţi de procurori chiar în ultimele lor zile de serviciu. Cât despre influenţarea martorilor, şansele sunt slabe în condiţiile în care anchetatorii, în lungul şir al faptelor descrise, presupus comise de cei patru agenţi de poliţie, nu prezintă decât câteva nume concrete de mituitori, dintre care trei sunt persoanele denunţătoare, iar alţi doi sunt investigatori sub acoperire.

Mai mult decât atât, Dorel Greab şi-a recunoscut faptele în faţa anchetatorilor.

sorin gheorghe ivan

La bistriţa, consideraţi pericol social

Conform încheierii penale a propunerii de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud arată că procurorii au solicitat aplicarea acestei măsuri preventive, „deoarece din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au comis infracţiunile reţinute în sarcina lor precum şi că aceştia au săvârşit infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora şi a urmărilor produse se constată că privarea inculpaţilor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

În ce priveşte starea de pericol pentru ordinea publică, „se relevă că inculpaţii au comis infracţiuni deosebit de grave, gravitatea acestora rezultând din modul de operare, calitatea inculpaţilor de agenţi de poliţie care au ca atribuţii de serviciu constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor, numărul mare de fapte, precum şi rezonanţa socială creată prin comiterea faptelor”.

„Se susţine că în cauză au fost administrate probe apte să releve existenţa faptelor, împrejurările în care au fost comise şi vinovăţia inculpaţilor, astfel încât să se poată concluziona asupra caracterului rezonabil şi întemeiat al acuzaţiilor aduse inculpaţilor. Se apreciază de procuror că măsura arestării preventive a inculpaţilor este necesară şi pentru buna desfăşurare a procesului penal. Conform art.14 C.proc.pen., acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpaţilor care au comis infracţiuni.În consecinţă, buna desfăşurare a procesului penal presupune asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru tragerea efectivă şi nu doar formală la răspundere penală, în cazul în care o instanţă de judecată va stabili vinovăţia persoanei respective.

Această tragere la răspundere penală presupune nu doar aplicarea unei pedepse, în caz de vinovăţie, ci şi luarea altor măsuri legale pentru eliminarea consecinţelor infracţiunilor comise şi restabilirii ordinii de drept. Se susţine că una dintre aceste măsuri este măsura arestării preventive, care în prezenta cauză este aptă să conducă la asigurarea bunei administrări a probatoriului, prin împiedicarea inculpaţilor să ia legătura cu persoanele care urmează să fie audiate existând posibilitatea influenţării acestora şi îngreunării aflării adevărului. Măsura arestării preventive a inculpaţilor este aptă să determine şi atenuarea rezonanţei sociale a faptelor comise de către inculpaţi. Lăsarea în libertate a inculpaţilor sau luarea unei măsuri preventive mai blânde este de natură să determine formarea unei opinii publice în sensul că organele judiciare cu atribuţii în instrumentarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie nu acţionează cu suficientă promptitudine şi rigurozitate precum şi că manifestă toleranţă faţă de aceste fapte care sunt deosebit de grave.

Având în vedere gravitatea faptelor comise procurorul susţine că măsura arestării preventive este proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor inculpaţilor. Bănuiala justificată a comiterii unei infracţiuni de o gravitate sporită, abstractă şi concretă, legitimează luarea măsurii arestului preventiv ori de câte ori aceasta apare ca proporţională în raport de atingerea adusă valorilor ocrotite de legea penală, pentru protejarea interesului general faţă de grava ingerinţă reprezentată de ilicitul penal comis şi pentru realizarea scopului urmărit de măsurile preventive. Raportat la gravitatea faptelor, elementele ce ţin de persoana inculpaţilor nu pot avea semnificaţii în aprecierea luării măsurii preventive, câtă vreme lipsa antecedentelor penale, mediul din care provin inculpaţii etc. nu au acţionat ca factori inhibitori ai comportamentului ilicit. Dimpotrivă, nivelul de instruire şi experienţa profesională a inculpaţilor – calitatea inculpaţilor de 24 agenţi de poliţie în cadrul Serviciului Rutier – sunt de natură să sublinieze şi să sporească gravitatea faptelor.

Datorită pregătirii profesionale a inculpaţilor, aceştia cunoşteau semnificaţia faptelor şi că ele constituie infracţiuni, că sunt pedepsite de legea penală şi că prezintă o gravitate mare, însă cu toate acestea au comis astfel de fapte, luându-şi măsuri de precauţie ca să nu fie descoperiţi. Astfel, în timpul în care se aflau în autospeciala poliţiei inculpaţii vorbeau prin semne atunci când discutau despre activitatea infracţională, banii primiţi ca mită erau ţinuţi în pumnul strâns după care erau aşezaţi în locuri mai puţin vizibile, manevrarea banilor proveniţi din mită făcându-se cât mai discret precum şi alte măsuri pentru a nu fi descoperiţi ori surprinşi”, a reţinut instanţa.

dan huciu

O veritabilă hotărâre de condamnare

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul de drepturi şi libertăţi a ajuns la concluzia că propunerea de arestare preventivă formulată procurori faţă de Greab Ivan şi Huciu este întemeiată, mai puţin în ceea ce îl priveşte pe Mîndrean, căruia i s-a aplicat controlul judiciar. Asta deşi, cel puţin Greab şi-a recunoscut faptele în faţa procurorilor.

„Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului nr. 593/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud se constată că există probe şi indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpaţii Greab Dorel, Ivan Sorin Gheorghe, Huciu Dan Grigore şi Mândrean Mihai au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi în modalitatea descrisă de procuror în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale (…) şi în referatul înaintat cu propunere de arestare preventivă.

(…)

Toate aceste probe se coroborează cu declaraţia inculpatului Greab Dorel, care asistat de avocatul său ales, după aducerea la cunoştinţă a învinuirii a declarat că recunoaşte în integralitate faptele comise, aşa cum sunt indicate în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale. Din probatoriul administrat până în acest stadiu al urmăririi penale, se apreciază că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă, în sensul art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi”, se arată în documentul instanţei.

Numai că, în continuare judecătorul de drepturi şi libertăţi practic se pronunţă asupra vinovăţiei inculpaţilor, fără ca aceştia să fie trimişi în judecată, nu ţine cont şi de argumentele aduse de apărătorii acestora în favoarea clienţilor lor, cu privirela legalitatea probelor administrate până în momentul respectiv. Aici trebuie precizat că avocaţii inculpaţilor au arătat faptul că există o problemă şi în ceea ce priveşte interceptarea poliţiştilor în interiorul maşinii de serviciu întrucât respectivul spaţiu este considerat unul privat, nu public, argumentele acestora nefiind luate în seamă de tribunal.

mihai mindrean

Apărările inculpaţilor, neluate în seamă

Susţinerile de nevinovăţie ale inculpaţilor Ivan Sorin Gheorghe, Huciu Dan Grigore şi Mândrean Mihai nu vor fi acceptate, având în vedere modalitatea în care au comis faptele. În concret, din probele dosarului rezultă că inculpaţii erau conştienţi de gravitatea faptelor pe care le săvârşeau, luându-şi permanent măsuri de precauţie pentru a nu fi descoperiţi (vorbeau prin semne atunci când discutau despre activitatea infracţională şi sumele de bani primite ca mită de la şoferii opriţi în trafic, luau banii discret, îi ţineau în pumnul strâns şi îi manevrau cu discreţie, punându-i în buzunarele de la uniforma cu care erau îmbrăcaţi). Din aceste împrejurări se poate constata că inculpaţii bănuiau că ar putea fi înregistrate convorbirile lor telefonice şi discuţiile din autospecialele de poliţie, dar cu toate acestea au riscat şi au săvârşit faptele timp îndelungat, ori de câte ori s-a ivit ocazia, până când activitatea lor infracţională a fost stopată de organele de urmărire penală prin flagrantul efectuat la data de 28 august 2017. Împrejurarea că inculpaţii au primit în mod repetat sume de bani cu titlu de mită de la şoferii opriţi în trafic rezultă fără echivoc din procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale (efectuate în autospecialele cu care îşi desfăşurau activitatea) neexistând dovezi că la începerea activităţii (respectiv la intrarea „în tură”) consemnau într-un „registru special” că aveau sume de bani asupra lor.

Susţinerea apărătorilor inculpaţilor că respectivele procese-verbale de redare rezumativă a înregistrărilor ambientale ar fi nule întrucât s-ar fi efectuat într-un spaţiu privat cu depăşirea termenului prev. de art. 144 alin. 3 Cod procedură penală, nu poate fi acceptată. Sub acest aspect se reţine că autospecialele de poliţie în care s-a efectuat supravegherea tehnică aparţin unei instituţii publice (respectiv IPJ Bistriţa-Năsăud) şi au fost puse la dispoziţia poliţiştilor din cadrul Serviciului Rutier pentru a-şi desfăşura activitatea, potrivit unor programări. În acest context se apreciază că în autospecialele de poliţie se desfăşoară activităţi similare celor din birourile IPJ Bistriţa-Năsăud, câtă vreme în interiorul lor se desfăşoară activităţi de constatare a contravenţiilor sau a infracţiunilor, se întocmesc procese-verbale, se completează chitanţe pentru încasarea amenzilor aplicate, etc. Altfel spus, accesul limitat într-un spaţiu nu îl transformă dintr-un spaţiu public în spaţiu privat, din moment ce conform art. 176 Cod penal «prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică». Aşadar, în acest stadiu al cercetărilor legalitatea şi conţinutul proceselor-verbale de redare a înregistrărilor ambientale, coroborate cu declaraţiile inculpatului Greab Dorel, denunţurile şi declaraţiile martorilor audiaţi, precum şi cu procesul-verbal de constatare a flagrantului, dovedesc cu prisosinţă suspiciunea săvârşirii faptelor de către inculpaţi.

În privinţa inculpaţilor Greab Dorel, Ivan Sorin Gheorghe şi Huciu Dan Grigore sunt incidente dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, ale cărui cerinţe sunt întrunite cumulativ. În concret, faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 5 ani (respectiv între 4 ani şi 13 ani şi 3 luni închisoare şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie ori de a exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia s-a săvârşit fapta) şi, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor în care au fost săvârşite şi a altor împrejurări privitoare la persoana celor în cauză, se apreciază că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Practica judiciară a statuat că pericolul pentru ordinea publică poate fi definit ca o reacţie colectivă faţă de infracţiunile săvârşite care, prin rezonanţa lor, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de dezaprobare şi insecuritate socială, stimulând temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracţionale de accentuat pericol social, existând posibilitatea ca şi alte persoane (în lipsa unei reacţii adecvate a organelor judiciare), să fie încurajate să comită fapte asemănătoare.

Pentru aceste considerente, în actualul stadiu al cercetărilor penale, se apreciază că detenţia preventivă trebuie examinată sub aspectul oportunităţii, care trebuie legată de existenţa unui interes public real care să aibă o pondere mai mare decât cea a regulii judecării în stare de libertate (…).

Prin urmare, în acord cu jurisprudenţa CEDO, se va acorda prioritate interesului public real al organelor de urmărire penală de a afla adevărul în cauză şi de a stabili corect starea de fapt, comparativ cu interesul particular al inculpaţilor de a fi judecaţi în stare de libertate.

Aspectele invocate în apărare de inculpaţi, legate de insuficienţa probatoriului administrat, de legalitatea şi temeinicia probelor şi împrejurările în care au fost administrate, exced actualului cadru procesual şi nu conduc la înlăturarea suspiciunii rezonabile privind comiterea infracţiunilor de luare de mită pentru care cei în cauză sunt cercetaţi.

De altfel, pentru luarea unei măsuri preventive sunt suficiente probe care justifică bănuiala legitimă că inculpaţii sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetaţi, nefiind necesar ca aceste probe să aibă „forţa” celor care conduc la pronunţarea unei hotărâri de condamnare. În fine, este de menţionat că inculpaţii au săvârşit faptele în condiţiile în care aveau cunoştinţă că pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud sunt mai multe dosare în care poliţişti din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie, astfel că au conştientizat riscurile la care se expun prin comiterea faptelor descrise în considerentele hotărârii”, arată  judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

În ceea ce-l priveşte pe Mîndrean, instanţa i-a aplicat controlul judiciar, întrucât s-a considerat că gradul să de implicare a fost unul mai mic, mai pe româneşte spus a luat şpagă de mai puţine ori decât colegii săi.

 

Avocaţii poliţiştilor au întors decizia la Cluj

La Curtea de Apel Cluj, avocaţii inculpaţilor au arătat în faţa instanţei faptul că hotărârea instanţei de la Bistriţa nu este motivată în primul rând.

„Indicarea motivelor de fapt şi de drept care au servit la formarea convingerii organului judiciar, precum şi analiza efectivă a argumentelor şi apărările formulate de părţi, sunt garanţii ale asigurării dreptului la apărare, în lipsa cărora hotărârea este supusă desfiinţării”, au precizat avocaţii.

Astfel, dreptul părţilor de a prezenta observaţiile considerate pertinente pentru propria cauză constituie o componentă a dreptului la un proces echitabil. Acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt într-adevăr „ascultate”, adică examinate în mod temeinic de către instanţa sesizată, ceea ce nu presupune un răspuns detaliat referitor la fiecare argument prezentat, ci o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de probe ale părţilor, fără a impieta asupra aprecierii concludenţei lor.

Or, potrivit apărătorilor inculpaţilor, hotărârea tribunalului bistriţean nu face nici referire la apărările formulate de aceştia. Astfel, susţin avocaţii articolul de lege cu privire la aflarea adevărului a fost încălcat, în sensul că „organul de urmărire penală nu a administrat probe şi în favoarea inculpaţilor”. De asemenea, procurorii nu au respectat obligaţia de informare prevăzută de lege, de la dosar lipsind şi ordonanţa de motivare a amânării acestei obligaţii.

Totodată, avocaţii au invocat principiul de drept in dubio pro reo cu motivarea că procesele verbale rezumative cuprind inadvertenţe, că declaraţia denunţătorului nu este elocventă în ceea ce priveşte darea şi luarea de mită, durata supravegherii a depăşit cu mult termenul legal, dar şi că într-un document se menţionează că numărul bancnotelor identificate pentru a fi utilizate au fost de 13, iar în alt document rezultă 16.

Cu privire constatarea instanţei bistriţene cum că inculpaţii ar fi fost conştienţi de gravitatea faptelor lor şi îşi luau măsuri de protecţie pentru a nu fi descoperiţi, avocaţii o asimilează cu o veritabilă hotărâre de condamnare şi de aceea au cerut Curţii de Apel desfiinţarea hotărârii, întrucât altfel ar intra în putere de lucru judecat care în mod evident ar înfrânge principiul prezumţiei de nevinovăţie. În plus, susţinerea judecătorului de la Bistriţa că din procesele verbale rezultă FĂRĂ ECHIVOC faptul că poliţiştii ar fi luat mită, este contrazisă tocmai de conţinutul acestora, în documente fiind menţionat faptul că poliţiştii ar fi primit „POSIBIL O SUMĂ DE BANI”. În aceste condiţii, mai arată avocaţii, multe din actele materiale puse în sarcina inculpaţilor cad, astfel că numărul acestora este mai mic decât cel invocat de procurori.

Drept urmare, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Cluj a decis să desfiinţeze hotărârea tribunalului bistriţean şi a aplicat şi în cazul celor trei poliţişti măsura controlului judiciar.

(Va urma)

LĂSAȚI UN MESAJ