Viorel Pupeză este unul dintre foştii politicieni de frunte ai judeţului Bistriţa-Năsăud. Fost lider al PSD BN, fost prefect al judeţului şi fost deputat, Pupeză a ieşit încet, încet de pe scena politică, mai ales după ce Radu Moldovan l-a învins în lupta pentru şefia organizaţiei judeţene a PSD, în 2007.
Cu toate că a devenit aproape nevăzut, presa naţională îl consideră ca fiind fost baron local al judeţului. De altfel, în harta baronilor locali, numele lui Pupeză este singurul care apare în dreptul numelui judeţului Bistriţa-Năsăud.

Nume grele, precum Dumitru Sechelariu, Viorel Hrebenciuc, Doru Ioan Tărăcilă, Radu Mazăre, Nicolae Mischie, Marian Oprişan, Culiţă Tărâţă, Gheorghe Pistol, Cristache Rădulescu se află pe harta baronilor locali, mai vechi şi mai noi, întocmită de Econtext.ro. Alături de aceste nume, pe listă figurează şi Viorel Pupeză, fost lider al PSD BN până în 2007.
Personajele amintite de Econtext.ro, 65 la număr, au avut şi mai au (unii) o influenţă considerabilă într-o zonă sau alta a ţării. Doar cinci judeţe ale României sunt imaculate, potrivit publicaţiei amintite mai sus, acestea fiind Sălaj, Covasna, Mehedinţi, Sibiu şi Harghita.
Majoritatea baronilor locali se găsesc poziţionaţi din punct de vedere politic în PSD – 37, dar nu fac excepţie nici celelalte partide. Astfel, PDL are 17, PNL are opt, PC are doi, iar UDMR „se mândreşte” cu unul. Potrivit Econtext.ro, apartenenţa politică a celor etichetaţi ca fiind drept baroni locali a fost făcută conform partidului din care făceau parte la momentul în care au primit această „titulatură”.

Nume grele pe hartă

Pe harta baronilor locali, întocmită de publicaţia amintită, apar nume de răsunet, binecunoscute pe scena politică românească, precum Gheorghe Falcă – actualul primar al Aradului (PDL), Viorel Hrebenciuc (PSD), reprezentând judeţul Bacău, Constantin Niţă (PSD) – judeţul Braşov, Marian Vanghelie, primar sector 5, PSD – Bucureşti, Sorin Frunzăverde (PDL) – preşedinte CJ Caraş-Severin, Doru Ioan Tărăcilă (PSD), fost senator – Călăraşi, Ilie Morega, deputat, fost PNL, acum independent – Gorj, Relu Fenechiu, deputat PNL – Iaşi şi lista poate continua.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este reprezentat de Viorel Pupeză, care până în 2008 s-a implicat în viaţa politică.
Pupeză şi-a început activitatea politică cu mult înainte de 1989, perioadă în care a fost mai întâi şef de comisie si membru în Biroul Comitetul Naţional al Organizaţiei Pionierilor (1985) şi mai apoi a făcut parte din Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist (CC al UTC). Din acea vreme s-au închegat legături trainice cu un alt viitor lider al PSD – Octav Cozmâncă, fapt care îl va ajuta după 1989 în ascensiunea sa politică. Indiferent de numele partidului din care a făcut parte, fie că s-a numit el Comunist sau Socialist Muncitoresc sau Social Democrat, Viorel Pupeză a rămas consecvent politicii de stânga.

De la PCR la PSD

După apariţia PSD, Viorel Pupeză a fost până în anul 2007 liderul de necontestat al organizaţiei de Bistriţa-Năsăud, dar a deţinut şi funcţii importante în administraţia judeţului. Din 2001 până în 2004 a urcat în ierarhia din Prefectura Bistriţa-Năsăud, iniţial el fiind secretarul general al judeţului, apoi subprefect şi în cele din urmă, din 2002 până în 2004, prefect. Din acea poziţie, câştigată cu ajutorul lui Cozmâncă, ministru al Administraţiei Publice, Viorel Pupeză a condus Bistriţa-Năsăud în concordanţă cu politica dusă de PSD la nivel naţional, care a fost mult contestată la cea vreme. Urmarea acestei politici a fost pierderea alegerilor de către PSD, în 2004, în favoarea Alianţei DA.
Cu toate că partidul său iese de la guvernare, Viorel Pupeză reuşeşte în 2004 să devină deputat de Bistriţa – Năsăud, din partea PSD. Activitatea sa din Legislativul României, în perioada 2004 – 2008, nu este una prodigioasă, el având 16 propuneri legislative (din care doar două s-au materializat), 48 de întrebări şi interpelări. De asemenea, a participat la 11 moţiuni, şi a luat cuvântul în plen de 73 de ori.

Dat jos de pe „tron”

Anul 2007 pare să fie unul destul de nefast pentru Viorel Pupeză, fiindcă îi aduce pierderea şefiei organizaţiei judeţene a PSD BN, el fiind înlocuit de deputatul Emil Radu Moldovan.
La acea vreme, din cauza nemulţumirilor iscate în PSD BN, ai cărui membri mai tineri îşi doreau o ascensiune mai puternică şi care erau adepţii fervenţi ai noii voci a partidului, Mircea Geoană, s-a dorit şi schimbarea lui Pupeză. Numai că acesta nevrând să le dea satisfacţie pretendenţilor la şefia organizaţiei a preferat să demisioneze din funcţie, cu toate că s-a organizat o conferinţă de alegeri la nivel judeţean în partid, întrunire pe care Pupeză a considerat-o nestatutară. Cu toate că i s-au reproşat slabele rezultate obţinute de PSD la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, cât şi deficienţe în organizarea filialei, din cauza demisiei sale nimeni nu a mai apucat să îi analizeze şi să îi înfiereze, pe faţă, activitatea. Evident, toate săgeţile supărării sale i-au fost aruncate în primul rând lui Radu Moldovan, cel care avea să-i succeadă la cârma organizaţiei judeţene, pe care de altfel l-a catalogat atunci ca fiind „băiatul de comitet” care i-a acompaniat pe cei care au denigrat şi obstrucţionat activitatea din PSD BN, „animaţi doar de dorinţa arzătoare a luptei pentru ciolan”.

Ajuns conservator

După înlăturarea sa din fruntea PSD BN, urmează şapte luni de tăcere din partea lui Pupeză din viaţa politică, limitându-se doar la activitatea sa parlamentară. În primăvara anului 2008, deputatul Viorel Pupeză, schimbă barca şi demisionează din PSD, devenind membru al Partidului Conservator (PC). Din această postură de membru al PC, el candidează la alegerile locale, ţintind către şefia Consiliului Judeţean. Chiar dacă a fost foarte încrezător în şansele sale, Pupeză pierde alegerile, el având printre rivali pe fostul său coleg de partid Gheorghe Marinescu, dar şi pe actualul şef al CJ BN Liviu Rusu. Eşecul de la alegerile din 2008 îi aduce practic dispariţia de pe eşichierul politic.

A adunat bani cât a fost prefect

Chiar dacă a fost catalogat ca fiind unul dintre baronii locali şi a fost unul dintre politicienii potentaţi ai vremii sale, dacă ar fi să aruncăm o privire pe ultima sa declaraţie de avere, completată în 2008, se poate observa că Viorel Pupeză nu a adunat averi impresionante, comparativ cu alţi „baroni locali”. Potrivit documentului citat, el deţinea 19.836 metri pătraţi de teren agricol, şi 2.550 m.p. teren forestier, ambele moştenite de la părinţi, un apartament în municipiul Bistriţa, donat de socrii săi şi o casă în satul său natal Nimigea de Sus, tot moştenire de la părinţi, plus un autoturism Opel Vectra, obţinut prin cumpărare.
Pe lângă aceste moşteniri şi donaţii, Pupeză era titularul a patru depozite bancare în lei, 60.600 lei (bani depuşi între anii 2002 – 2004, perioadă în care a fost prefect de Bistriţa-Năsăud) şi unul în valută în cuantum de 1.400 de euro din 2008.

CV cosmetizat

Un aspect condamnat de presă, mai ales după ce Viorel Pupeză a ajuns deputat, este CV-ul său, care nu conţine date complete. Din acest CV am aflat că Viorel Pupeză a absolvit în 1976 Academia de Ştiinţe Social-Politice – profil economic. Mai pe înţelesul tuturor este vorba de binecunoscuta şcoală de partid „Ştefan Gheorghiu”, unde l-a avut coleg pe eternul Octav Cozmâncă, ce avea să-i redevină coleg de partid în PSD. În 1980, Pupeză urmează un curs postuniversitar în sociologie, în 1992 devine absolvent al Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, după care în 2004, pe vremea când era încă prefect al judeţului, obţine masteratul în ştiinţe politice şi administrative la UBB Cluj-Napoca. Până aici toate bune si frumoase. Activitatea profesională, însă, potrivit aceluiaşi CV, Viorel Pupeză şi-o începe foarte târziu, adică la doar 51 de ani, în 1997 când ocupa postul de director economic al Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Până în 1997 nu apare nimic menţionat pe unde şi ce a prestat. Se ştie însă destul de bine destul de bine că prin anii ’80 a servit cu drag partidului, pe la „pionieri”, ca şef de comisie şi membru al Comitetului National al Organizaţiei Pionierilor (CNOP) şi a avut şi o funcţie în CC al UTC. Viorel Pupeză a fost, printre altele şeful de cabinet al Polianei Cristescu Ceauşescu, fosta soţie a lui Nicu Ceauşescu, pe atunci preşedinta organizaţiei pionierilor. După Revoluţia din 1989 a băgat capul în nisip precum struţul, ca mai apoi să fie recuperat de Partidul Social Muncitoresc (PSM) a lui Verdeţ. În 2002, Viorel Pupeză intră în PSD, după ce în 2001 ocupa funcţia de secretar general al Prefecturii Bistriţa-Năsăud, avansează în 2002 ca subprefect pentru o scurtă perioada de timp, şi apoi prefect al judeţului, funcţie în care rămâne până în 2004. Tot în 2002 este ales şi preşedinte al Organizaţiei judeţene a PSD BN, funcţie în care rămâne până în toamna anului 2007. După 2004, ajunge şi mai sus, adică în fotoliul de deputat în Parlamentul României.
Liana Mureşan

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.