Soferii îndreptatiti sa primeasca despagubiri pe politele de asigurare auto ies la pensie pâna ajung sa încaseze banii cuveniti. Relatarile conducatorilor auto despre problemele pe care le întâmpina pâna reusesc sa intre în posesia despagubirilor cuvenite pe politele de asigurare seamana atât de mult, încât duc cu gândul la o strategie premeditata a asiguratorilor. Pe de alta parte, reclamatiile adresate de catre soferii exasperati de atitudinea unor firme de asigurari implica la fel de multa birocratie ca si procedurile standard de încasare a compensatiilor.
Un accident cu repercursiuni usoare s-a petrecut în prima zi a lunii februarie în apropiere de cartierul Unirea. Graba si neatentia la volan fac viata mai grea unor participanti la trafic.
Un bistritean, în timp ce conducea un autoturism marca Dacia 1310, nu s-a asigurat în momentul unei depasiri si, din aceasta cauza, a iesit în fata unei masini marca Mercedes Cobra, condusa de Marius B. din Bistrita, care cirula regulamentar. Din accident a rezultat ranirea usoara a conducatorului auto care nu s-a asigurat, si avarierea ambelor masini.
Hotarât sa îsi recupereze masina
Necazul s-a dublat, însa, dupa producerea accidentului, când
Marius B. a constatat pe propria piele ce înseamna birocratia de la firma „Asitrans” din Bistrita. Omul este exasperat din cauza ca, de circa trei saptamâni, nu reuseste sa-si recupereze despagubirile cuvenite de la firma unde avea încheiata polita de asigurare soferul vinovat. Deoarece dupa avarierea serioasa a automobilului, proprietarul Mercedesului nu mai poate circula, acesta s-a vazut obligat sa îsi lase masina în curte, sperând ca dintr-un moment în altul va beneficia de despagubirile cuvenite de la firma de asigurari, însa cu speranta a ramas.
Marius B. a spus ca este nevoit sa închirieze o masina pentru a se putea deplasa la serviciu, iar factura o va înmâna firmei Asitrans pentru decontare, pâna când societatea îi va plati pagubele. Valoarea acestora se ridica, potrivit declaratiilor inspectorului de daune de la Asitrans, Calin Maierean, la aproximativ 6.000 RON.
„Cei de la asigurari, au spus ca trebuie sa trimita dosarul la Bucuresti, deoarece valoarea despagubirilor este foarte mare si au nevoie de aviz din capitala. În urma cu câteva zile am fost din nou la ei si mi-au spus ca nu au avut timp sa trimita dosarul. Eu nu mai suport sa îmi vad masina distrusa în curtea casei din cauza unui inspector care nu vrea sa faca nimic. Nu mai sunt de acord sa stau asa cu masina. M-am gândit sa duc autovehiculul la un service auto pentru repartii si, în ultima instanta, le voi trânti devizul pe masa inspectorilor de asigurari si nu au decât sa plateasca”, a declarat proprietarul masinii.
RCA – eterna poveste…
Calvarul începe odata cu formularea solicitarii de deschidere a dosarului de dauna. Cei care locuiesc în Bucuresti se pot considera norocosi, întrucât, în majoritatea cazurilor, compania solicita pagubasului sa depuna cererea respectiva la sediul central al firmei. De cele mai multe ori, evenimentele rutiere soldate cu daune se petrec în alte zone ale tarii. Asta face ca soferii sa fie plimbati de la agentia de asigurari cea mai apropiata de locul accidentului la agentia unde a fost încheiata asigurarea si, de acolo, la sediul central din Capitala. La fel se întâmpla cu multi dintre cei care îsi încheie polita RCA printr-o firma de brokeraj. Rezultatul? Pierdere de timp, nervi întinsi la maximum, care nu reprezinta nimic altceva decât costuri nemonetare aferente primelor de asigurare.
Birocratia în floare
Clientii se plâng ca, dupa deschiderea dosarului, o buna perioada de timp nu mai primesc nicio veste de la firma de asigurari. Dupa care telefonul suna din minut în minut: asiguratului i se cere sa vina cu mai multe oferte de pret pentru piesele de schimb care urmeaza sa fie utilizate la reparatie, asiguratorul urmând sa-si dea acceptul pentru cele mai ieftine. Clientii sunt, de asemenea, obligati sa mai faca niste drumuri, întrucât, de multe ori, dosarele de dauna sunt pastrate exclusiv la sediile firmelor, fara sa existe copii xerox. Procedura se prelungeste la nesfârsit, întrucât asiguratorii cer mereu asiguratilor dovezi suplimentare referitoare la modalitatea de producere a accidentului si la daunele înregistrate. În fine, asiguratii reclama cazuri în care firmele nu respecta clauzele contractuale si depasesc termenul-limita de achitare a despagubirilor sau refuza sa plateasca anticipat un procent din acestea, acolo unde contractul prevede aceasta obligatie. Iar în cazuri extreme, asiguratorii strâmba din nas când vad cât au de platit si spun pur si simplu: „Pas“.
Rezolvarea reclamatiilor dureaza si doua luni
Asiguratii care depun la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) reclamatii la adresa societatilor de asigurare ce refuza, întârzie sau reduc în mod nejustificat cuantumul despagubirilor cuvenite pe politele emise primesc raspunsuri în maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii solicitarilor. Exista posibilitatea legala de prelungire a termenului de raspuns cu înca 15 zile, dar cu explicarea clara, în scris, a motivelor care au condus la aceasta întârziere. Procedura de verificare consta în transmiterea unei solicitari scrise catre societatea reclamata, prin care se cere copia dosarului de dauna si explicatii despre calculul despagubirii, expertizele tehnice, conditiile generale de asigurare, fotografii etc. Datele ajung la CSA în circa 15 zile, în functie de complexitatea dosarului si de sucursala asiguratorului care îl instrumenteaza, tinând cont de obligatia legala a acestuia de a trimite corespondenta numai sub semnatura conducerii executive. În functie de rezultate, pot fi solicitate documente suplimentare: recalculari ale despagubirii, încadrarea în alt articol de lege. Ulterior analizei, se formuleaza raspunsul catre petent, cu indicarea solutiei legale si a modului concret de rezolvare a problemei.
Durata medie de lichidare a unui dosar de daune, inclusiv plata, este de 15-20 de zile, daunele de sub 1.000 lei fiind rezolvate în trei-patru zile. Asiguratii trebuie sa avizeze dauna, dupa care urmeaza constatarea, întocmirea documentelor necesare deschiderii dosarului si reconstatarea, daca este nevoie sau este solicitata, de service. Cererea de despagubire este completata dupa finalizarea reparatiei sau chiar în momentul constatarii, daca se doreste reparatie în regie proprie. Traseul unui dosar în interiorul companiei depinde de valoarea daunei. Pâna la o anumita valoare, aprobarea se face de catre inspectorul de daune. Peste aceasta limita, intervine, dupa caz, adjunctul sefului Serviciu Daune Auto, seful Serviciului Daune Auto, directorul de Daune sau directorul general. Pentru fiecare dintre aceste vize, cu exceptia directorului general, sunt alocate una pâna la doua zile lucratoare.
Pentru formularea unei reclamatii la CSA, asiguratul trebuie sa transmita prin posta, fax sau e-mail o sesizare cu numele si prenumele, domiciliul sau adresa de corespondenta, numele societatii de asigurare reclamate, numarul dosarului de dauna si data avizarii daunei (numarul dosarului de dauna se regaseste pe nota de constatare sau procesul-verbal de constatare, acolo fiind mentionate elementele avariate si solutiile tehnice adoptate). De asemenea, mai este necesara precizarea etapei în care se afla instrumentarea dosarului de dauna (cerere de despagubire formulata, dosar în curs de instrumentare – caz în care dosarul este suspendat de la plata pe un termen de cel mult 90 de zile de la data avizarii – sau reparatie efectuata). Trebuie precizat si daca pagubitul a fost informat asupra motivelor care au stat la baza refuzului platii pe cale verbala si daca exista corespondenta purtata cu societatea de asigurare.
Aurelia Moldovan
