Consilierii locali ai municipiului Bistrița au aprobat săptămâna trecută încă o majorare a bugetului alocat reabilitării și modernizării Colegiului Tehnic Grigore Moisil. Astfel, cheltuielile neeligibile au ajuns la 26 de milioane de lei, în condițiile în care, potrivit variantei inițiale de proiect aprobate pentru finanțare, Primăria Bistrița trebuia să sară doar cu 7 milioane de lei, reprezentând contribuție proprie și cheltuieli neeligibile. Valoarea totală a proiectului a ajuns la 47,9 milioane de lei, cu 17 milioane mai mult decât suma aprobată inițial.

Colegiul Tehnic „Grigore Moisil” este în reabilitare și modernizare încă din anul 2019, an în care Primăria Bistrița a primit o finanțare pe fonduri nerambursabile în acest sens. Practic, aproape o generație întreagă de elevi au învățat în șantier, iar acesta este departe de a se finaliza.

Constructorul, MIS Grup, anunța în luna martie a acestui an că lucrarea este finalizată în proporție de doar 42%, în condițiile în care, cu toate prelungirile posibile, șantierul trebuia închis în maxim 4 ani și câteva luni.

Asta înseamnă că în anul 2024 lucrarea ar trebui recepționată de beneficiar, iar de anul școlar viitor elevii să se poată bucura de rezultatele aferente sumelor exorbitante care au intrat în cele 3 clădiri ale Colegiului.

Finanțarea pentru reabilitarea și modernizarea celor 3 corpuri de clădire ale colegiului – clădirea care adăpostește liceul, cea care adăpostește școala profesională și internatul, a fost asigurată de pe vremea fostului primar Ovidiu Crețu și tot atunci a fost organizată licitația în acest sens și stabilit câștigătorul: MIS Grup, constructor care are pe mână ridicol de multe școli din municipiu, multe dintre ele cu termenul de finalizare depășit.

Cum a ajuns reabilitarea colegiului să coste cu 17 mil. mai mult:

Deși pare greu de crezut, valoarea inițială aprobată pentru finanțare ajungea la 30,9 milioane de lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională ajungea la 20,7 milioane de lei, la care se mai adăugau 3 milioane de lei, reprezentând tot cheltuieli eligibile, de la bugetul național. Contribuția Primăriei Bistrița ajungea la doar 7 milioane de lei.

Ei bine, în toamna lui 2023, contribuția Primăriei Bistrița ajunge la 21,2 milioane de lei și reprezintă (atenție!) cheltuieli neeligibile ale proiectului și contribuția de 2% aferentă municipalității din valoarea eligibilă a proiectului. Suma va fi suportată din bugetul municipiului pe acest an:

„Fondurile necesare pentru acoperirea contribuției proprii, a valorii neeligibile a proiectului, care pot să apară pe durata implementării proiectului, precum și cele necesare implementării optime a proiectului, în condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale pot fi prevăzute în bugetul local al municipiului Bistrița, pe anul 2023”, se arată în proiectul aprobat de consilierii locali săptămâna trecută.

Valoarea totală a proiectului a ajuns, de la 30,9 milioane de lei la 47,9 milioane. Din această sumă, valoarea totală eligibilă ajunge la 27,2 milioane de lei, iar cea neeligibilă la 20,6 milioane de lei.

SRL-ul care a revizuit proiectul a mai plusat cu 11 mil. la valoarea lucrărilor

Anul trecut, proiectul a fost revizuit de o firmă de proiectare din Cluj, care a ajuns la concluzia că este nevoie de lucrări importante în plus, care ajungeau la 11 milioane de lei.

„În baza concluziilor și recomandărilor din Expertiza tehnică au fost elaborate soluții tehnice de consolidare, pentru cele trei corpuri de clădire care fac obiectul investiției corp A, B, și C. După cuantificarea și adiționarea valorică a lucrărilor suplimentare rezultate în urma soluțiilor de consolidare a corpului C, estimarea corpului A (identic structural cu corpul C) și estimarea corpului B (diferit din punct de vedere structural față de corpul A, C) precum și alte lucrări suplimentare semnalate de executant pe parcursul execuției, s-a constatat depășirea valorii alocate la capitolul diverse și neprevăzute din devizul general aprobat pentru acest obiectiv”, se explică în documentația licitației de anul trecut pentru revizuirea tehnică a proiectului.

Se pare că problemele structurale ar fi fost constatate de către constructor, în timpul lucrărilor de desfaceri și demolări.

Cum se transformă cele trei clădiri ale colegiului

Proiectul prevede modernizarea și dotarea corpului a a liceului tehnologic, o clădire cu un regim de înălțime P+3E și cu o suprafață construită de 610 metri pătrați. Reabilitat este și corpul C o clădire cu un regim de înălțime P +3E și o suprafață de 608 metri pătrați, unde funcționează școala profesională.

Nu este uitat nici corpul B al Colegiului Tehnic „Grigore Moisil”, o clădire cu un regim de înălțime P+4E și o suprafață construită de 584 de metri pătrați, unde funcționează internatul și cantina pentru elevii din mediul rural care învață la acest liceu. Odată ce lucrările vor fi gata, unitatea de învățământ își propune să crească și numărul de elevi care studiază acolo, de la 655, la 682.

La corpul A lucrările au vizat recompartimentarea construcției existente prin demolarea unor pereți, realizarea unor noi pereți de compartimentare, realizarea unei scări de evacuare metalice, schimbarea acoperișului din terasă în șarpantă de lemn și realizarea unui trotuar de gardă perimetral.

La Corpul A, lucrările au presupus,  de asemenea, recompartimentarea construcției existente prin demolarea unor pereți de compartimentare, realizarea unei scări de evacuare metalice, schimbarea acoperișului și realizarea unui trotuar.

Aceleași lucrări trebuie făcute și la clădirea unde funcționează internatul, la care se adaugă și realizarea unei hidroizolații pe perimetrul fundației și injectarea la baza zidăriei de BCA și cărămidă a unei soluții hidroizolatoare.

În cadrul proiectului sunt refăcute finisajele interioare, sunt schimbate geamurile și ușile cu unele antiefracție pentru încăperile de la parter. Proiectul include și refacerea finisajelor exterioare, dar și amenajarea exterioară.

Izolarea termică a clădirilor și înlocuirea tâmplăriei existente și termoizolarea planșeului de sub pod  vor scădea consumul de energie, iar apa caldă menajeră va fi asigurată de o instalație conectată la panouri solare montate pe acoperiș.

De asemenea, în proiect este inclusă și dotarea cu echipamente IT și conectarea la Internet, dotarea cu mobilier specific, dar și crearea unor facilități de acces pentru persoanele cu dizabilități și reducerea consumului anual de energie sub 80 kwh/mp/an.

Andreea Radu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.