Proiectul Legii educatiei: Ori director, ori politician!

Proiectul Legii Educaţiei, într-o primă lectură, a fost discutat şi avizat de Guvern săptămâna trecută, şi postat pe site-ul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), pentru a putea fi consultat. Dacă proiectul va trece, directorii de şcoli sunt obligaţi să se conformeze noii politici impuse de lege.
Noua lege a educaţiei naţionale aduce schimbări majore în sistemul de învăţământ din România. Una dintre modificări, care a fost discutată încă de anul trecut, prevede ca directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor preuniversitare să nu mai poată fi membri de partid pe perioada mandatului lor. De asemenea, destituirea directorilor se poate face şi de către consiliile locale sau judeţene.
În Bistriţa – Năsăud, o mare parte a directorilor sunt atât membrii de partid, cât şi consilieri locali sau judeţeni. Unii dintre ei sunt decişi deja ce să aleagă iar alţii încă se mai gândesc dacă să renunţe sau nu la apartenenţa lor politică.

Legea educaţiei – director DA, membru de partid BA !

Conform proiectului Legii Educaţiei Naţionale, postat pe site-ul MECTS, conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi asigurată de un director şi de Consiliul de Administraţie al şcolii. Proiectul prevede ca directorii şi directorii adjuncţi din învăţământul preuniversitar să nu mai poată fi membri de partid. Art. 226 din proiectul Legii Educaţiei spune: „(1) Funcţia de director se ocupă prin concurs public, de către cadre didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. (2). Funcţia de director adjunct se ocupă prin concurs organizat de unitatea de învăţământ. (3). În urma promovării concursului, directorul şi directorul adjunct încheie contract de management cu primarul unităţii administrativ – teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăţământ. (4). Directorul şi directorul adjunct din unităţi de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului”.
Totodată, conform noii Legi a Educaţiei, directorul unităţii de învăţământ poate fi demis prin decizia Consiliului de Administraţie, cu votul a două treimi dintre membri, dar şi prin hotărârea Consiliului local sau judeţean: „Art. 227. (5) Directorul unităţii de învăţământ poate fi eliberat din funcţie: a) prin decizia consiliului de administraţie cu votul a 2/3 dintre membri; b) prin decizia Consiliului Local, respectiv judeţean în cazul liceelor, doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performanţă încheiat cu aceste consilii. În ambele situaţii, realizarea unui audit din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean este obligatorie”.
De asemenea, în cazul învăţământului superior, ocuparea în acelaşi timp a unei funcţii de conducere în universitate şi a uneia de demnitate publică, este interzisă. Aceste prevederi au fost cuprinse în proiectul Legii Educaţiei elaborat în 2009, în mandatul ministrului Ecaterina Andronescu, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Anul trecut, în 18 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că Legea Educaţiei este neconstituţională şi că ea nu poate fi promovată prin angajarea răspunderii, ci doar prin dezbatere parlamentară. Proiectul Legii Educaţiei Naţionale a fost aprobat anul acesta, în primă lectură, în şedinţa Guvernului din17 martie, iar timp de două săptămâni este supus dezbaterii publice. După aceasta, noua Legea a Educaţiei va reveni la Guvern pentru forma finală, care fi supusă aprobării de către Parlament.

Camelia Tabără: „Dacă asta va fi, ne vom conforma!”

Directorul Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” din Bistriţa, profesor Camelia Tabără este membru PSD şi reprezentant în Consiliul Local. Tabără nu crede că această opţiune ar fi benefică pentru depolitizarea învăţământului, dar dacă totuşi proiectul Legii Educaţiei va fi aprobat cu această prevedere, atunci se va conforma şi va renunţa la apartenenţa sa politică. „Eu nu ştiu dacă este un lucru bun pentru că, până la urmă, este un drept al fiecărui cetăţean să aibă o anumită orientare politică. Nu ştiu dacă în asta stă depolitizarea învăţământului din România, dar dacă asta va fi, ne vom conforma. Dacă se va pune în aplicare legea, fără discuţie că voi renunţa la opţiunea mea politică. S-a mai discutat varianta aceasta, să renunţăm la una dintre cele două componente: sau la Direcţiune, sau la Consiliul Local. Eu personal cred este foarte bine şi important, totodată, ca oameni din şcoală să fie în Consiliul Local, pentru că prin acest parteneriat şcoală – comunitate, atunci când explici toate problemele pe care le are şcoala, altfel le concepi, decât dinafară. Ştiţi cum e şi cu şcoala, fiecare o percepe în modul pe care o vede, ca un element extern. Noi, cei care suntem totuşi în sistem, cred că putem să susţinem cauza învăţământului mai bine, dar, dacă asta va fi ideea şi soluţia, ne vom conforma. (…) Noi ( n. r – profesorii de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”) avem multe schimburi cu Franţa, şi colegii noştri care sunt directori, marea lor majoritate sunt şi la ei, consilieri locali. Deci, practic până la urmă, cred că este aşa în multe ţări europene”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Camelia Tabără.

Propunere: Corp al directorilor

Constantin Rusu este, de asemenea, membru PSD şi consilier local, şi coordonează în prezent, în calitate de director, activitatea Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa. Rusu se declară total împotriva depolitizării învăţământului şi consideră că cel mai indicat ar fi crearea unui corp al directorilor care să poată concura pe posturile vacante, pe bază de concurs. Cât priveşte opţiunea sa personală, dacă va fi cazul, de a alege între partid şi direcţiune, Rusu spune că acest lucru îl va decide la momentul respectiv. „Problema aceasta a fost în discuţie încă din vara anului trecut. Eu oricum sunt împotriva politizării învăţământului, categoric. Sunt director din 1980. Părerea mea este că învăţământul nu trebuie politizat. Nu vă spun acum ce am să fac eu în momentul în care se va pune legea în aplicare, pentru că voi decide la momentul respectiv, ţinând seama de faptul că am în spate o carieră didactică de peste 30 de ani, cu toate performanţele care le-am avut inclusiv ca dascăl. Părerea mea personală este că toţi directorii trebuie să se profesionalizeze, şi să se formeze un corp al directorilor cărora să li se pună condiţiile care vor fi acceptate, şi care să fie constituţionale, să nu violeze drepturile cetăţeanului şi ale omului în general. Vorbesc de un corp al directorilor, adică să se exercite această funcţie în bază de concurs şi să aibă posturile prin opţiune, pe baza unui concurs naţional. Nu este uşor de realizat, de aceea iarăşi spun, este o părere personală, probabil că, constituirea acestui corp al directorilor ar trebui să fie pe o perioadă de trei ani să zicem, în care ar fi o variantă mai puţin stabilă, după care, în acest timp să se formeze acest corp al directorilor care să poată concura pentru ocuparea posturilor de directori, în condiţiile care se impun prin legi. (…). Adică va fi ca şi comandantul de regiment care optează patru ani pe contract la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” după care, anul următor găseşte la Beclean sau ştiu eu, altundeva. E o chestiune de viitor, cred”, a precizat Constantin Rusu.

Dorel Coc: „Urmează să meditez”

Dorel Coc este membru PNL, consilier judeţean şi director al Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Năsăud. În opinia lui Coc, prevederea Legii Educaţiei care ar putea impune directorilor să renunţe la apartenenţa lor politică nu va produce schimbări majore în ceea ce priveşte actul de management. Cât priveşte alegerea sa personală, Dorel Coc spune că va medita. „Din punctul meu de vedere nu implică schimbări esenţiale din nici un punct de vedere. Directorul, în opinia mea, trebuie să îşi asume responsabilităţile şi să încerce să fie eficient, fie că este sau nu, membru de partid. Deci, din punctul meu de vedere, nu are foarte multă influenţă, asupra actului de management. (…) În situaţia acesta ( n. r – a aprobării proiectului), fiecare director va stabili cum crede că este optim pentru el: să rămână membru de partid în cazul în care este, sau să nu rămână. Va depinde de ce îşi doreşte mai mult. Eu nu m-am gândi încă la chestiunea aceasta ca să îmi dau seama pe moment. Urmează să meditez”, a spus Dorel Coc.

Ideile bune se traduc prost în practică !

Demiterea directorilor de către consiliile locale şi judeţene este o altă prevedere care apare în proiectul Legi Educaţiei supus dezbaterilor. Legat de această posibilitate pe viitor, directorul Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, Camelia Tabără consideră că este o chestiune delicată iar ideea ar fi bună de pus în practică la şcolile din mediul rural, nu însă şi la cele din oraşe. „Nu ştiu ce să vă spun. Aici, foarte complicată poate să fie povestea. Că dacă, până la urmă, Consiliul Local te investeşte în statutul de director, cel care te investeşte poate şi să ţi-l ia, teoretic vorbind. Ştiţi cum e, de multe ori ideile bune se traduc prost în practică. Chestiunea este de întărire a relaţiei şcoală – comunitate, care e o idee bună, dar care funcţionează foarte bine în comunele în care este o singură şcoală. Adică, acolo unde este o primărie, care până la urmă e atât de împovărată de atâtea şcoli, nu are cum să fie în legătură cu toate grădiniţele, cu toate şcolile generale, cu toate liceele, la care de cele mai multe ori sunt copii care nu sunt copiii bistriţeni, şi atunci lucrurile se complică considerabil. Practic, competenţa Consiliului Local trebuie să vină, în primul rând, de administrare şi asigurare a cadrului în care să îţi desfăşori activitatea. Competenţa noastră profesională ne-o poate judeca şi cântări, un for în care sunt profesori, până la urmă. E complicat să găseşti soluţia bună. Vom vedea. Vom mai corecta. Uitaţi-vă că de 20 de ani, tot corectăm”, a declarat Camelia Tabără.
De asemenea, directorul Colegiul Naţional „ Liviu Rebreanu” din Bistriţa, Constantin Rusu consideră punerea în aplicare a acestei prevederi presupune de fapt tot implicare politicului în decizia de demitere a directorului, odată ce consiliile locale şi judeţene sunt formate pe criterii politice. „Consiliul Local este constituit pe apartenenţe politice, pe grupuri politice, ca urmare, pe majoritate de voturi, se va impune tot politicul, aşa văd eu. Şi eu fiind consilier, ştiu că Consiliul Local este pe criterii politice, ca urmare, deschiderea unei majorităţi pentru acceptarea unui director va avea influenţă politică”, este de părere, Constantin Rusu. Aceeaşi prevedere care ar putea fi aprobată este văzută ca o problemă şi de directorul Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Năsăud, Dorel Coc. „Consiliile locale şi respectiv judeţene sunt structuri constituite în bază politică, adică în baza alegerilor locale, deci ele sunt structuri politice şi atunci apare o problemă. Pe de o parte, zici ca directorul să nu facă parte dintr-un partid, ceea ce e în regulă, nu e nici o problemă din acest punct de vedre, dar observăm că el ( n. r – directorul) este supus unei majorităţi de structură politică. Sigur că, aici pot să apară elemente multiple, diferenţiate, în sensul că trebuie două treimi, ceea ce înseamnă 66%. În situaţia în care, de pildă, să zicem că un consiliu local sau judeţean nu are o majoritate de două treimi, atunci va mai greu să schimbe directorii pe criterii politice. Pentru că se vor opune ceilalţi, şi vor face mai greu o majoritate. În situaţia în care însă, consiliul are o majoritate de cel puţin două treimi, atunci se conturează riscul ca respectivul consiliu local sau judeţean să poată interveni şi să facă schimbări cu iz politic, deci este acest risc. Nu e obligatoriu să se întâmple, dar riscul se întruneşte”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Dorel Coc.
Dacă proiectul Legii Educaţiei Naţionale prezentat în forma actuală, cu posibile mici ajustări, va fi aprobat în urma dezbaterilor, directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor preuniversitare vor fi obligaţi să se conformeze legii şi să aleagă: ori cu partidul, ori cu şcoala. Cât priveşte demiterea directorilor, decizia politică va fi la ea acasă.

Iulia Stupinean