Direcția de Servicii Publice a Primăriei Bistrița a cerut emitere a acordului de mediu pentru împrejmuirea unui teren din Zăvoaie, care, pare-se, e aproape sau coincide cu fosta groapa de gunoi a orașului. Agenția pentru Protecția Mediului a respins solicitarea instituției.
Primăria Bistrița, prin Direcția Servicii Publice Bistrița, a solicitat emiterea acordului de mediu pentru împrejmuirea unui teren, care, se pare, coincide cu fosta groapă de gunoi din zona Zăvoaie.
Luna trecută, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a decis să respingă solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul respectiv. Se pare că instituția nu lasă Primăria Bistrița să se atingă de fosta groapă de gunoi a orașului:
„Motivele care au stat la baza deciziei sunt următoarele:
-prin adresa nr. 8490/20/07/2021 s-a solicitat un punct de vedere privind regimul economic al terenului și coordonatele Stereo 70 ale perimetrului amplasamentului propus, în vederea identificării poziției în raport cu fostul depozit de deșeuri al municipiului.
-până la data prezentei, nu au fost depuse coordonatele Stereo 70 ale perimetrului amplasamentului.
-în conformitate cu prevederile OUG 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, art 30, alin 2) Perioada de urmărire postînchidere stabilită de Agenția Județeană pentru Protecția Mediului este de minimum 30 de ani și poate fi prelungită dacă se constată că depozitul nu este încă stabil și/sau prezintă un risc potențial pentru factorii de mediu, nefiind permisă ocuparea fostului depozit de deșeuri;
-conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, Anexa nr. 5, art 43, alin (1) „În cazul în care titularul proiectului nu pune la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului toate informațiile solicitate în orice moment al procedurii în termenul stabilit de autoritate sau cel mult 2 ani de la data solicitării acestora, solicitarea se respinge”, precizează Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
Groapa de gunoi a Bistriței, închisă acum 12 ani
Până să fie funcțional sistemul de management al deșeurilor de la Tărpiu, municipiul Bistrița avea o groapă de gunoi, care funcționa în partea de jos a orașului, mai exact în zona Zăvoaie, care ulterior a început să se dezvolte și să se transforme într-un cartier rezidențial.
Groapa de gunoi din Zăvoaie a fost închisă în urmă cu 12 ani, mai exact în anul 2011. Până la acea dată, în județul Bistrița-Năsăud au funcționat nu mai puțin de 153 de gropi de gunoi neecologice în mediul urban și rural. Până la mijlocul lui 2009 au fost închise doar 28 dintre ele.
Directivele aparțineau Gărzii Județene de Mediu, strânse cu ușa de directivele Uniunii Europene, care erau foarte clare în acest sens. Singura groapă de gunoi care a primit „păsuire” până în 2016 a fost cea a orașului Beclean.
Gunoiul de la groapa din Zăvoaie a fost transportat de Supercom la depozitul ecologic de la Tărpiu, operațiunea începând în 2015 și întinzându-se pe mai bine de jumătate de an. Acolo a ajuns și gunoiul din celelalte gropi de gunoi închise din județ.
Practic, întrucât noul depozit ecologic de deșeuri de la Tărpiu încă nu era funcțional, Primăria Bistrița a mai făcut o platformă, lângă vechea groapă de gunoi din Zăvoaie, unde a depozitat provizoriu deșeuri, care mai apoi le-a transportat la Tărpiu.
Transportul deșeurilor la Tărpiu a fost plătit tot din banii municipiului Bistrița, la acea dată, fostul primar Ovidiu Crețu precizând că pentru transportul a 30.400 de tone de deșeuri a achitat 1,3 milioane de lei fără TVA. Aceasta reprezenta cantitatea de deșeuri acumulată pe platforma pentru stocarea temporară din zona Zăvoaie, până la data de 11 martie 2013, când depozitul de la Tărpiu a devenit funcțional.
Primarul Crețu visa la o „fabrică” de gunoi în Zăvoaie
Fostul primar Ovidiu Crețu visa în Zăvoaie la o „fabrică de gunoi”, considerând chiar tehnologia de la depozitul ecologic de la Tărpiu ca fiind una „veche”. Acesta era tentat atunci să nu intre în proiectul managementului deșeurilor, în asentiment cu el fiind primarul din Lechința și cel de la Beclean.
Ideea îi venise din Spania, o firmă de acolo intenționând să se asocieze cu Primăria Bistrița și să facă o investiție de câteva zeci de milioane de euro într-o unitate de prelucrare a deșeurilor colectate în municipiu și să le proceseze și pe cele din groapa de gunoi din Zăvoaie:
„Anul trecut, în 2009, după ce am primit câteva oferte de la firme din străinătate, cu tehnologii moderne de tratare a deşeurilor, am iniţiat un proiect de hotărâre, de asociere a municipiului cu o firmă din Spania, care dorea să facă o investiţie de câteva zeci de milioane de euro, care să asigure prelucrarea tuturor deşeurilor colectate din municipiu, şi, în paralel, până la finalizare, într-un termen de aproximativ 8 – 10 ani, să proceseze şi deşeurile din groapa de gunoi existentă. Asta însemna, renunţarea la proiectul cu finanţare europeană, care are o tehnologie veche, şi care prevede depozitarea deşeurilor respective”, susținea fostul primar Ovidiu Crețu, prin anul 2010.
Terenul luat în calcul era situate lângă fostul depozit de gunoi, tot în Zăvoaie, tocmai pentru a fi mai ușoară procesarea deșeurilor deja depozitate acolo. Din deșeurile procesate urma să se producă energie electrică:
„Varianta cea mai bună va fi ca acolo să avem o fabrică care să trateze şi deşeurile adunate din oraş, şi cele din groapa respectivă. Varianta de depozitare la Tărpiu, înseamnă costuri suplimentare pentru cetăţeanul municipiului Bistriţa, pentru că transportul se va face pe o distanţă mai lungă, iar depozitarea deşeurilor în groapă se va face contracost, iar preţurile faţă de depozitarea actuală vor creşte. Însă, înfiinţarea unei fabrici de prelucrare a deşeurilor, ar însemna, pentru cetăţeanul bistriţean, faptul că nu mai plăteşte nimic pentru depozitarea deşeurilor, distanţa este mai scurtă, iar din profitul realizat din vânzarea energiei, ni se asigură şi un procent de 5%, pentru că aceasta a fost oferta care am obţinut-o”, a spus edilul.
Pentru a vedea dacă este oportun să intre în ADI Deșeuri, primarul Ovidiu Crețu a cerut chiar un studiu de oportunitate, plătit, evident, din bugetul municipiului Bistrița.
„La ora actuală, încă nu avem rezultatul studiului, care a fost câştigat la licitaţie de un institut de cercetare – proiectare din Bucureşti. În funcţie de rezultat, urmează să prezint studiul de oportunitate în şedinţa de Consiliu, şi, în varianta în care el o să ne recomande acea investiţie care se face din fondurile investitorului, voi propune Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care să ieşim din proiectul cu Consiliul Judeţean şi să rezolvăm problema la Bistriţa ”, susținea la acea dată, Crețu, în fața jurnaliștilor.
În cele din urmă, Primăria Bistrița a intrat în ADI Deșeuri, deși tentative de a părăsi „alianța” au existat atât pe vremea primarului Ovidiu Crețu, cât și a lui Ioan Turc.
