Președinta Ungariei Katalin Novak s-a obișnuit, în ultimii ani, să facă vizite private în țara noastră, având în vedere că a avut de la cine să se inspire: Viktor Orban Ambii par să-și facă de cap, „scuipând” fără remușcări peste sentimentul românesc, doar pentru a se retrage înapoi în „bârlogul” din Budapesta.
Recent, Katalin Novak și-a făcut prezența în România, străbătând orașul Brașov și participând chiar la un meci de hochei. Cu toate acestea, escapada ei nu s-a oprit aici, deoarece s-a aventurat și în zona Harghita, unde majoritatea populației este de origine maghiară. Cu persoane apropiate alături, președinta Ungariei s-a lăsat fotografiată la Strâmtoarea Vârghiș din județul Covasna.
Gazeta de Cluj/Bistrița a mai relatat despre vizitele frecvente ale celor mai înalți demnitari maghiari în Transilvania, iar în ultimii ani, acestea par să se înmulțească notabil. Un gest care nu face decât să alimenteze speculațiile și să întărească convingerea că acești lideri nu fac altceva decât să se plimbe nestingheriți prin teritoriile noastre, fără a manifesta respect față de tradițiile și identitatea noastră națională.
Liviu Man, directorul ziarului Gazeta de Cluj și Gazeta de Bistrița, și unul dintre cei 12 contributori la celebra carte „Lebăda neagră de pe Balaton”, avându-l ca autor pe jurnalistul Romeo Couți, a comentat vizitele doamnei Katalin Novak, președinta Ungariei, în țara noastră. El a precizat că aceste vizite au un dublu scop. În primul rând, acestea vor să demonstreze solidaritatea țării „mamă Ungaria” cu etnicii maghiari din România.
,,Ungurii ardeleni nu sunt uitați și sunt valorizați de Ungaria și de către guvernul maghiar ca o parte inseparabilă a națiunii maghiare. De altfel, dacă ne amintim, Viktor Orban a și spus într-un discurs de acum un an de zile că Occidentul va dispărea, poate, într-o sută de ani sub asaltul migranților care acum nu mai vin din Răsărit, ci vin din Sudul global, dar ungurii din Secuime nu vor dispărea niciodată. Cum nu va dispărea nici Ungaria ca națiune independentă”, a spus Liviu Man.
Totodată, directorul ziarului Gazeta de Cluj și Gazeta de Bistrița a mai punctat faptul că Novak Katalin se comportă în România ca și cum Ardealul ar fi o parte a Ungariei. De aceea, la penultima vizită, cea din Harghita, a afirmat că Dumnezeu nu va lăsa să piară Ardealul.
„Sigur se referea la Ardealul unguresc. Al doilea scop al președintei Ungariei în raport cu statul român este unul de sfidare. Katalin Novak vine când vrea, pleacă atunci când vrea și nu respectă niciun protocol diplomatic pentru că-și ascunde vizita sub umbrela vizitei așa-zis private. Ce vizită privată face când președinta Ungariei se afișează pe stadioane și participă la slujbe în biserică cu sute de participanți? Numai vizită privată nu este. Problema este a noastră, a statului român, care prin reprezentanții săi legitimi, guvernul României și societatea civilă nu i-au nicio atitudine”, a mai precizat Liviu Man.
Liviu Man: Aproape nimeni nu-l vrea pe Viktor Orban în funcția de președinte al Consiliului European
Întrebat ce părere are despre posibila numire a lui Viktor Orban în fruntea Consiliului European, Liviu Man a afirmat clar că o astfel de idee nu este acceptată de aproape nimeni din Europa.
„Cred că este o criză artificial lansată ca să-l diabolizeze și mai tare pe premierul Ungariei. Cei din CE au timp până în iunie să găsească o soluție la această problemă”, a conchis Liviu Man.
Colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru a vorbit, totodată, despre implicațiile politice ale vizitelor private repetate ale președintei Ungariei în România. El a spus că nu vizitele în sine sunt o problemă, ci faptul că președinta Ungariei profită de fiecare dată de prezența sa în Transilvania pentru a face gesturi provocatoare, cu cu substrat naționalist-șovin, chiar revanșard.
Se pare că acest comportament al doamnei Novak, împreună cu Viktor Orban, aduce beneficii politice în Ungaria. Cu toate acestea, în România, astfel de gesturi au afectat puternic UDMR-ul, ceea ce a dus la scoaterea lui de la guvernare. Mai mult, Tudor Păcuraru a amintit de faptul că de fiecare dată, aceste provocări șovine au provocat reacții ale majorității românești, care s-au transcris în principal prin scăderea cifrei de afaceri a întreprinderilor din Harghita și Covasna, cu impact asupra stării socio-economice din cele două județe.
„A existat și un impact la nivel individual, etnicii maghiari fiind de multe ori considerați, în mod nedrept, ca și complice la asemenea gesturi nepotrivite. Treptat, pe fondul atitudinii de pasivitate complice adoptată de UDMR, a apărut o distanțare a minorității maghiare de respectiva formațiune, percepută a servi mai curând interesele Regimului Orbán decât interesele propriului electorat. Iar sondajele arată că, pentru prima dată după 34 de ani, UDMR s-ar putea să nu mai între în noul Parlament, în urma alegerilor din 2024”, a precizat Tudor Păcuraru.
Tudor Păcuraru: Atitudinea FIDESz față de UDMR a fost dintotdeauna disprețuitoare și dictatorială
De asemenea, colonelul SRI (r) a mai amintit de faptul că atitudinea FIDESz față de partidul UDMR a fost și este una dictatorială, disprețuitoare, dar liderii partidului, cum ar fi Kelemen Hunor, s-au făcut auziți prin noi provocări șovine, noi reacții ale majorității românești ce riscă să le afecteze grav rezultatele electorale.
„Cât timp vor ține cont de asta FIDESz în general și domnul Viktor Orbán în special, nu știu – dar aceste considerente par să influențeze pozitiv comportamentul doamnei Novak: cu prilejul recentei vizite, dânsa s-a abținut de la obișnuitele gesturi procovator-șovine”, a spus Tudor Păcuraru.
Întrebat cum percep liderii politici români vizitele private ale Președintei Ungariei și cum pot acestea influența relațiile bilaterale între cele două țări, colonelul SRI în rezervă a afirmat că după episodul șocant al persiflării publice de către domnul Orbán a discuțiilor sale cu prim-ministrul Ciolacu, politicienii români au realizat că UDMR nu constituie un canal viabil de gestionare a relației România – Ungaria. Mai mult, atitudinea duplicitară și disprețuitoare a Regimului Orbán în relația bilaterală aduce pagube politice însemnate coaliției de guvernare de la București, radicalizând opțiunile electoratului românesc.
„În primul rând s-a conștientizat faptul că UDMR nu are cum să modifice în bine sau în rău relația România – Ungaria, din moment ce Uniunea este percepută ca o ”slujnică” de guvernanții de la Budapesta: când domnul Orbán i-a impus, dintr-o toană, să boicoteze Ziua Națională a României, Uniunea s-a executat fără crâcnire, chit că asta a contribuit semnificativ la ejectarea sa de la guvernare. S-a ajuns chiar la bănuiala că, prin intermediul unor lideri ai UDMR, date și informații confidențiale ajung la Budapesta și sunt ulterior transmise domnului Vladimir Putin, în contul excelentelor relații bilaterale ruso-ungare. La Bruxelles, asemenea alegații se vehiculează de mai multă vreme – la noi e o premieră.
În al doilea rând, provocările repetate, cu miză mică ale Regimului Orbán – vopsiri de borne, ridicări de statui – încep să suscite scandal public. Românii, și nu numai cei din Transilvania, au devenit mai sensibili la aceste subiecte, au început să reacționeze când o primărie sau alta a trecut la demolarea monumentelor reprezentative pentru populația majoritară, sau când – din ignoranță sau complicitate – s-au ridicat monumente dedicate unor personaje istorice odioase, implicate în represiuni sângeroase contra românilor. Iar oamenii politici, de altă etnie decât cea maghiară, care au tolerat, sponsorizat și/sau inițiat asemenea episoade au intrat într-un pilduitor picaj de popularitate”, a spus Tudor Păcuraru.
Tudor Păcuraru: Cu un război la granițe, nu avem nevoie de provocări șovine, de conflict interetnic
Colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru a mai precizat că vizitele ”particulare” ale liderilor maghiari prin Transilvania sunt urmărite de clasa politică românească cu atenție și circumspecție, cum nu s-a mai întâmplat de ani mulți. Totodată, în mediul guvernamental se comentează că vizita doamnei Novak a servit drept ”paravan” pentru o vizită foarte discretă a domnului Viktor Orbán la Gheorghieni. Prim-ministrul ungar ar fi solicitat părții române ”discreție”, motivând că vine ”împreună cu familia” și nu dorește să stârnească controverse.
„O premieră! În medii informate se comentează însă că domnul Orbán a profitat de acest prilej pentru a se întâlni discret cu oamenii săi de taină din cadrul UDMR, cărora le-a trasat marșruta în vederea sărbătoririi zilei de 15 Martie. Acum doi ani, se comenta că dânsul le-a confiat că ”are înțelegere cu președinții Putin și Xi Jinping”, iar după victoria Rusiei în Ucraina, Moscova va exercita presiuni pentru ca Slovacia, Ucraina și România să cedeze vaste teritorii către Ungaria. Să sperăm că marșruta pentru acest an va fi mai pașnică”, este de părere Tudor Păcuraru.
Trecem puțin de la vizita doamnei Novak în România și ne întoarcem privirea spre „visul” lui Orban de a ajunge șef la Consiliul Europei. Tudor Păcuraru, întrebat cum este percepută în Uniunea Europeană aspirația lui Viktor Orban de a deține președinția Consiliului European, având în vedere diferențele de opinie și controverselor legate de guvernarea sa, a precizat pentru Gazeta de Cluj că în cazul în care premierul Ungariei va deveni președintele CE se va accepta agresiunea de tip „Trust” la adresa instituțiilor fundamentale ale UE. Operațiunile de tip ”Trust”, specialitate a serviciilor speciale ruse care le-au inventat acum un secol, constituie din plasarea unui agent rus la conducerea unei organizații adverse (în acest caz U.E.) în vederea destrămării. Tudor Păcuraru a spus clar că liderii Uniunii Europene s-au convins cu ce au de-a face și nu vor permite.
„(…) Regimul ”Györi Gábor” a devenit foarte controversat în Uniunea Europeană, iar liderii europeni au început să se confrunte cu aceleași probleme cu care se confruntă, la noi, liderii UDMR: suspiciunea că tolerează imixtiuni externe ostile, inadmisibile în ochii electoratului. Acesta este contextul în care a apărut ideea ca Ungariei să nu-i fie încredințată președinția rotativă a U.E., în semestrul II/2024. Evident, aceasta ar fi o măsură extremă, care ar bulversa funcționarea normală a Uniunii Europene și ar institui un precedent pe care nimeni nu îl dorește cu adevărat. În medii bine informate se comentează că s-a recurs la altă cale: dublul compromat. Folosind acest instrument, domnul Orbán a fost determinat să părăsească sala pentru a bea o cafea, în timp ce liderii europeni votau – în unanimitate! – începerea negocierilor de aderare la U.E. a Ucrainei și Republicii Moldova. O confirmare vom avea pe 1 februarie, când se repune în discuție problema sprijinului U.E. pentru Ucraina: poate și de această dată domnul Orbán va simți nevoia imperioasă de a ieși să bea o cafea.
În acest context trebuie privită și recenta întrunire de taină de la Gheorghieni: confruntat cu perspectiva înlăturării Ungariei de la președinția rotativă a U.E., ceea ce ar constitui o lovitură de imagine devastatoare în plan intern, este posibil ca rezidentul ”Györi Gábor” să-și fi instruit rețeaua din Transilvania s-o lase mai moale, în acest an, cu 15 Martie. Așa ar proceda un agent cu peste 30 de ani de experiență informativ-operativă și cu un dram de minte. Dar să vedem: prima confirmare va fi cafeaua din 1 februarie”, a conchis Tudor Păcuraru.
