Recesiunea economică i-a făcut pe patronii restaurantelor să treacă la o soluţie pe măsură. În actuala situaţie în care toată lumea strânge cureaua, iar patronii restaurantelor, pizzeriilor şi barurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud vin cu idei noi pentru a-şi atrage clienţii.

Pentru a-i determina pe oameni să mănânce în oraş şi să nu se limiteze la o porţie de cartofi prăjiţi cu salată, din cauza lipsei banilor, aceştia fac oferte promoţionale la diferite băuturi sau reduceri de preţ la anumite cantităţi cumpărate, pe lângă aceasta este şi oferă „meniul zilei”.
Este vorba despre un meniu bine stabilit, care trebuie respectat, adică comandat exact aşa cum este impus de restaurant, fără a schimba ciorba ţărănească cu cea de burtă sau cartofi la cuptor cu piure. Varianta este acceptată şi pe placul tuturor, deoarece este foarte ieftină, comparativ cu aceleaşi preparate oferite la liber.
Criza economică naşte oferte greu de refuzat, meniul zilei, variind între 10 şi16 lei, iar pentru aceste sume se poate obţine o mâncare gătită şi caldă, cu posibilitatea ca în cazul lipsei timpului sau a voinţei de deplasare la restaurantele respective, „meniul zilei” poate fi comandat acasă sau la birou. Clienţii fideli ai acestei oferte sunt în general salariaţii trecuţi de prima tinereţe, pe care ora prânzului îi prinde la birou.

Restaurantele cu preţuri mici, de tip fast-food, au prioritate

Oamenii aleg să nu mai iasă la restaurante costisitoare, ci mai degrabă sunt atraşi de restaurantele cu preţuri mai mici, de cele care oferă „meniul zilei”, motivul principal este cât se poate de clar: lipsa banilor şi lipsa speranţei la un viitor mai prosper. Patronii de restaurante, chiar dacă în prezent au clienţi, nu se aşteaptă pe viitor la creşteri foarte mari de vânzări, tocmai pe fondul crizei.

Cea mai mare barieră care poate fi întâlnită în acest domeniu este faptul că oamenii devin nesiguri asupra propriilor stări economice şi nu ştiu dacă mai îşi vor păstra locul de muncă, dacă vor fi disponibilizaţi sau dacă vor găsi un loc de muncă convenabil, având în vedere că în momentul de faţă oferta locurilor de muncă disponibile este în continuă scădere. Oamenii sunt lipsiţi de speranţa la o viaţă mai bună, ei nu ştiu dacă mai pot investi în case sau nu, şi atunci, în astfel de momente, primul lucru pe care omul îl face este de a-şi gestiona fiecare ban. Cu gândul că există posibilitatea să fie mai rău, să îşi piardă serviciul, să rămână fără venit, oamenii trăiesc o luptă continuă, cu propriile dorinţe, cu propriile plăceri, abţinându-se de la ceea ce îşi doresc, de la masa care le place şi de la cumpărarea de fructe pe care să le mănânce între mese şi de numeroase alte dorinţe care stau ascunse fără posibilitatea de a ieşi la lumină şi de a fi trăite.

„Se salvează cine poate!”

Vorbind despre lipsa banilor, despre necesitatea lor indiscutabilă, oamenii deşi încearcă să facă mai multă economie, să îşi pună un ban deoparte, este greu, fiindcă întotdeauna apare ceva care necesită achiziţionarea urgentă.
Adâncirea şi cronicizarea recesiunii globale are din ce în ce mai vizibil efecte paradoxale.

Decât să caute în comun ieşirea din labirintul crizei mondiale, prin reformarea sistemului financiar global, ţările din întreaga lume întreţin acţiuni bazate pe noroc, în încercări şi iniţiative riscante care duc la ideea se salvează cine poate!
O importanţă deosebită în declanşarea acestui real război al barierelor comerciale este păstrarea locurilor de muncă. Sub acest stindard patriotic, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a inclus clauza „Buy American” („cumpăraţi produse americane”) în rândul campaniilor naţionale pe care se construieşte strategia anticriză şi planul de stimulare economică a Americii.

Europa are şi ea noi opinii

Pe continentul nostru, în Comunitatea Europeană, preşedintele francez Nicolas Sarkozy nu s-a lăsat cu nimic mai prejos şi a anunţat un ajutor de peste 6 miliarde dolari pentru producătorii auto francezi Renault SA şi PSA Peugeot Citroen. Clauza pusă pentru primirea banilor statului francez de către cele doua mari companii este uimitoare: să-i folosească exclusiv pentru menţinerea în activitate a fabricilor franceze, sacrificând, dacă se pune problema, filialele lor din Cehia, Slovacia şi România.

În ciuda faptului că asemenea demersuri sunt controversate sub aspect legal, pentru că duc la ideea de boicot al produselor străine şi la încălcarea drepturilor privind libertatea comerţului, iniţiativele menţionate şi-au câştigat rapid prozeliţi, inclusiv pe acolo pe unde te-ai fi aşteptat mai puţin. Rusia, de pildă, care nu obişnuieşte să rămână vreodată datoare, a instituit, numai în ultimele două luni ale anului trecut, 28 de măsuri de majorare a taxelor pentru importuri şi a redus, simultan, tarifele pentru exporturi. Măsuri care impun severe bariere comerciale au adoptat în regim de urgenţă şi Egiptul, Brazilia sau Argentina.

Îngheţarea comerţului internaţional va crea tensiuni

În România, se promovează tot soiul de campanii cu caracter de lozincă prin care cumpărătorii sunt îndemnaţi să-şi achiziţioneze produse româneşti, pentru a salva, chipurile, locurile de muncă şi a ajuta astfel dezvoltarea locală.
Însă, la noi, efectul psihologic al unor campanii şi sloganuri precum :„Fabricat în România!” este aproape zero, pentru că, în ce ne priveşte, promovarea valorilor româneşti nu a mers mână în mână cu garantarea calităţii şi a renumelui produselor naţionale. Şi atunci, atitudinea patriotică rămâne fără substanţă.
Privind situaţia mondială, marcată puternic de resuscitarea curentului protecţionist şi a noii politici etatiste menită să protejeze industriile autohtone, numeroşi observatori şi analişti afirmă că ne aflăm în pragul intensificării unor noi tensiuni între state, datorită modului vădit, prin care exacerbarea consideraţiilor politico–naţionaliste umbreşte interesele economice globale.

Prima consecinţă evocată de politicienii realişti ai lumii ar fi îngheţarea comerţului internaţional, şi statisticile confirmă pe deplin această tendinţă. Organizaţia Mondială a Comerţului se aşteaptă ca, anul acesta, comerţul global să scadă cu mai mult de două procente, după o creştere de 6,2 la sută, în 2008. OMC avertizează ca noul val de măsuri protecţioniste va îngreuna şi mai mult revenirea economiei globale.

Delia Hriţuleac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.