Liderii maghiarimii din România ţin cu dinţii la autonomia pe criterii etnice

Noua împărţire administrativă a României a deschis o adevărată cutie a Pandorei. Tema lansată de curând a încins spiritele în rândul politicienilor care au viziuni diferite în ceea ce priveşte împărţirea pe regiuni a ţării.
Mai nou, privirile sunt aţintite asupra etnicilor maghiari, ai căror lideri vor ca Ţinutul Secuiesc cel puţin să fie bine definit pe noua hartă administrativă a României care va fi cât de curând conturată.

Politicienii maghiari din România au propus în replică la cele opt regiuni (judeţe mai mari) propuse de PDL, o „macroregiune” care corespunde cu teritoriul obţinut de Budapesta, în 1940, prin Dictatul de la Viena.
Săptămâna trecută s-au ivit şi alte probleme, autorităţile de la Budapesta sărind în ajutorul liderilor maghiari din România şi acuzând totodată PDL că de forţarea hărţii etnice în Transilvania.

Ameninţări directe

La mijlocul săptămânii trecute, liderii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) au lansat un îndemn etnicilor maghiari de a ieşi în stradă şi de a recurge la acte de nesupunere civică, inclusiv blocări de drumuri în cazul în care democrat-liberalii reuşesc să îşi impună în parlament varianta de regionalizare a României sub forma celor opt judeţe. Totodată, Guvernul Boc este acuzat de CNS că este antidemocratic, lezând „voinţa şi interesele locuitorilor Ţinutului Secuiesc prin modificarea forţată a proporţiilor etnice”.
„Toţi cetăţenii, toate autorităţile administraţiei publice locale din Ţinutul Secuiesc trebuie să protesteze hotărât şi să se pregătească chiar şi la nesupunere civică, demonstraţii stradale, făcând guvernul României să înţeleagă: aşa ceva nu se poate face cu Ţinutul Secuiesc!”, se arată într-un protest scris remis presei, autorităţilor statului român, dar şi ambasadelor SUA, Rusiei şi statelor membre ale Uniunii Europene.
Formula propusă de PDL este văzută în ochii liderilor maghiari ca fiind o nouă formă de desfiinţare a majorităţii maghiare din secuime. Mai mult decât atât, cei cu viziuni radicale din rândul maghiarilor propun revenirea la vechile provincii şi voievodate istorice care au făcut parte din Ungaria Mare.
În plus, aceiaşi lideri ai CNS nu au dat înapoi în a aduce acuze şi Guvernului de la Budapesta din cauza pasivităţii de care a dat dovadă vizavi de această temă fierbinte.
De cealaltă parte, liderii UDMR se disociază de reacţiile CNS, prin care populaţia de etnie maghiară este îndemnată să se opună cu orice preţ propunerilor Guvernului Boc, chiar dacă sunt de acord cu ideea avansată de radicalii unguri în ceea ce priveşte noua reîmpărţire administrativă a României.

Guvernul de la Budapesta se amestecă în problemele interne ale României

Ideea reorganizării administrativ-teritoriale avansată de democrat-liberali ca o necesitate pentru absorbţia mai eficientă a fondurilor europene şi pentru apropierea autorităţilor locale mai mult de cetăţean, a dus la tensionarea relaţiilor dintre statul român şi cel maghiar. În viziunea Guvernului de la Budapesta, faptul că maghiarii din România trebuie să rămână uniţi este o problemă mai mult decât vitală. „Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică”, a declarat vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen. Mai mult decât atât, acesta a apreciat că planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vremea lui Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Însă, indiferent de modificările administrativ teritoriale pe care autorităţile române le va aplica, oficialul ungar spune că „realitatea” Ţinutului Secuiesc trebuie respectată. Zsolt Semjen a mai spus că, în cazul în care planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.
De cealaltă parte a baricadei, ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi, a reacţionat rapid şi l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti la sediu Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, ministrul Baconschi a cerut Ungariei să revină la un ton normal şi să înceteze cu declaraţiile „deplasate”. „Din păcate, în ultima perioadă, s-au înmulţit declaraţiile provocatoare care, venite de la Budapesta au şi un supărător aer de imixtiune în treburile altui stat”, a afirmat la RFI, ministrul român de Externe. „Sunt un adept al păstrării şi continuării acestei reconcilieri bilaterale, care e foarte importantă pentru ambele ţări şi sunt sigur că noua convocare la MAE a ambasadorului ungar la Bucureşti va transmite nedumerirea părţii române, perplexitatea noastră în faţa înmulţirii acestor declaraţii deplasate şi totodată îi va ajuta pe partenerii noştri de la Budapesta să revină la un ton normal”, a mai spus Baconschi.

Exprimări diferite, acelaşi obiectiv

Ceea ce ar urma în eventualitatea unei noi reîmpărţiri a României aşa cum este văzută ea de reprezentanţii maghiarimii, este trecut sub tăcere.
În viziunea liderilor UDMR, România ar trebui reîmpărţită în 16 judeţe, pe care le-ar grupa în cinci macroregiuni de dezvoltare, structuri fără caracter administrativ – teritorial şi fără personalitate juridică. O simplă trasare a limitelor celei de-a cincea macroregiuni, aşa cum este văzută de UDMR, creează o formă foarte familiară cunoscută din istorie: teritoriul smuls României prin Dictatul de la Viena, semnat în 30 august 1940, prin care ţara noastră a fost silită să cedeze aproape jumătate, circa 43.492 km² din Transilvania în favoarea Ungariei. Macroregiunea V propusă liderii UDMR este alcătuită din trei unităţi administrative, formate fiecare din câte trei judeţe actuale. Potrivit unui recensământ efectuat în 2002, judeţe Harghita, Covasna şi Mureş au cele mai mari procente de populaţie de etnie maghiară, Astfel, Harghita  are 84,61% etnici maghiari, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%. Al doilea judeţ ca importanţă demografică pentru UDMR este  format din actualele judeţe Satu Mare, unde 35,22% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară, Bihor – 25,92% şi Sălaj – 23,07%. Al treilea judeţ care ar forma macroregiunea V din optica UDMR ar fi compus din Cluj, cu 17,37% maghiari, Maramureş – 9,06% şi Bistriţa-Năsăud, unde doar 5,89% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară.
Deşi sunt adversari politici, Partidul Civic Maghiar (PCM), condus de Szasz Jeno, are acelaşi obiectiv al autonomiei maghiare, dar văzut dintr-un unghi mai radical.
Astfel, liderii PCM propun înfiinţarea a 12 macro-judeţe – Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc. În viziunea maghiarilor, Partium ar fi reprezentat de vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, care s-ar suprapune aproximativ peste judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, aspect care trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul „Partium Regni Hungariae”, ce desemnează o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau oficial acestuia.

Liana Mureşan