La Sieut, Soarta podului din centru atarna de… o viitura

În comuna Şieuţ, podul din centrul localităţii stă să cadă din cauze naturale, ploile şi inundaţiile din ultima vreme accelerând procesul de degradare la care era deja supus unul din picioarele de susţinere ale acestuia.
Gospodăriile sătenilor se află de cealaltă parte a podului, iar oamenii sunt tot mai îngrijoraţi de posibilitatea izolării acelei părţi de restul localităţii, traficul maşinilor grele fiind deja redirecţionat.

Ploile şi instabilitatea atmosferică din ultima perioadă ne-au adus în vizor o situaţie, care, dacă nu este rezolvată în timp util, poate crea probleme întregii comunităţi din localitatea Şieuţ, situată pe Valea Şieului şi a afluenţilor acestuia.
Podul din centrul localităţii intrat de ceva vreme în degradare şi riscă să cadă din cauza apelor mai ales în perioada aceasta plină de coduri galbene şi portocalii primite atât de la meteorologi, cât şi de la hidrologi. Pârâul care a crescut în debit, sapă neîncetat la unul din picioarele podului de piatră, pericolul prăbuşirii acestuia fiind iminent.

De la un primar la altul, problema podului rămâne în aer

Într-un capăt al podului s-a format un crater în asfalt încă din mandatul fostului primar, Ioan Neagoş. Predarea de ştafetă la conducerea primăriei Şieuţ s-a făcut cu această deficienţă în inventar. Nici fostul primar, în mandatul pe care l-a avut la conducerea comunei, nici actualul – Marian Cotoc, nu au găsit în mai bine de trei ani nicio sursă financiară pentru reabilitarea acestei căi de acces din inima târgului. Populaţia comunei este foarte supărată în special pe fostul primar, pentru această situaţie care nu a putut fi remediată, prioritar pentru Neagoş – conform spuselor unor cetăţeni ai Şieuţului care doresc să rămână sub protecţia anonimatului, alte lucrări în zonă, împreună cu actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, omiţând în mod repetat repararea porţiunii de drum şi a stabilizării podului din centrul localităţii.
Actualul primar, prins în febra inundaţiilor şi a avertizărilor meteorologice, a declarat pentru săptămânalul nostru că starea podului s-a agravat în urma ultimelor ploi, în special în urma viiturii de săptămâna trecută. Dacă în urma ploilor ce vor urma, se va crea o nouă viitură care să dărâme efectiv podul, soluţia edilului este de domeniul ridicatului din umeri: „Asta este situaţia! Nici n-am ce face acum. Nici nu se poate. Am vorbit cu nişte antreprenori şi i-am chemat acolo, când s-or opri ploile şi s-ar putea lucra… Trebuie deviată apa, turnat nişte beton, dar numai după ce s-or opri ploile şi va scădea debitul, pentru a se putea executa lucrările la piciorul podului. Ar trebui executate lucrări de consolidare a malurilor, atât pe Şieu, cât şi pe acest afluent. Trebuie adâncit vadul, dar rezolvăm doar acolo o problemă locală şi apoi iarăşi ne putem trezi cu probleme. Este doar o măsură temporară pentru a nu se dărâma podul, fără bani nu putem face lucrări serioase. Am restricţionat accesul pe pod al maşinilor grele peste 1,8 tone, podul fiind sub nivelul lui normal cu 1,5 metri”.
Piciorul de susţinere al podului a fost construit din pietre şi pământ, picior care cu timpul s-a erodat. La baza lui apa a măcinat pietrişul, lăsând straturile superioare suspendate, pericolul căderii acestora fiind iminent. Odată cu căderea acestuia, toată partea carosabilă a podului va fi compromisă, ajungându-se la ruperea acesteia şi implicit la izolarea postului de poliţie, centrului medical veterinar şi a multor gospodării. De acest pod este suspendată şi conducta de apă care poate suferi daune.

Nemulţumiri şi de-o parte, şi de cealaltă a podului

Localnicii vorbesc şoptit, pe la colţ de pod, despre neimplicarea fostului primar Ioan Neagoş, care s-ar fi ocupat mai mult cu alte afaceri, mai puţin importante pentru comună, alături de actualul preşedinte al CJ BN. Însă, de la vorbe la fapte este o cale destul de lungă, cu atât mai mult cu cât niciunul din cei cu care am stat de vorbă nu a vrut să detalieze.
Actualul primar al Şieuţului, Marian Cotoc, este perceput de consăteni ca un „moale”, imboldul acestuia în rezolvarea problemelor comunale lipsind încă de la instaurarea pe scaunul de edil şef. Încercările lui de a demara lucrări de reabilitare a podului au fost destul de şterse, astfel şi răspunsurile din partea autorităţilor judeţene au fost pe măsură. Tot ce a încercat să obţină a fost un raport de evaluare, iar demersurile pentru a obţine o finanţare în vederea demarării lucrărilor s-au oprit la momentul în care foarte sec i s-a comunicat că nu sunt bani. Şi tot foarte sec, Marian Cotoc s-a conformat, încercând acum, în al 13-lea ceas, să caute variante de finanţare din bugetul propriu, şi aşa vitregit de preferinţele politice care au avut întâietate la împărţirea feliilor din tortul judeţean. La bani puţini – lucrări puţine, şi proaste în general, am mai adăuga noi.
Din toată comuna Şieuţ, comună destul de bine văzută în restul judeţului, se pare că nu s-au găsit nici voluntari sau oameni de bine care să contribuie la repararea, măcar temporară, a unui obiectiv din localitatea lor dragă, sărind astfel în sprijinul primăriei, mai ales pe timp de criză şi cu nenorocirea inundaţiilor bătând la poarta satului. Este puţin de crezut că, dacă primărelul de Şieuţ ar fi sărit cu o iniţiativă de acest gen, un grup de oameni de bine din comună nu şi-ar fi dat mâna pentru a consolida un picior de pod, de care, tocmai din spusele lor reiese că este, dacă nu strategic, măcar de maximă importanţă. Şi nici nu avem viziunea unui locuitor al Văii Şieului care să stea cu braţele încrucişate şi să aştepte să vină alţii să le repare din ceea ce se consideră a fi bunul comunal.
Chiar dacă vremurile au depăşit stadiul de grele la foarte grele, iar resursele financiare judeţene nu sunt sau nu se vor a fi dirijate pentru acest „fleac”, chiar dacă primărelul este puţin mai „moale” decât ar trebui cineva de acest rang să fie, locuitorii şi membrii onorabili ai comunei ar putea pune umărul la grăbirea reparaţiilor acestui pod, măcar acordându-i primului „gospodar” imboldul necesar şi susţinându-l în această problemă, fără a se mai ascunde în anonimat. Nu de alta, dar s-ar putea să se trezească cu Mama Natură nervoasă rupând un pod.

Mihnea Rosenberg