O echipă de experţi ai Băncii Mondiale (BM) a întocmit o analiză atentă și pertinentă a sistemului judiciar românesc, în cuprinsul căreia se regăsesc observaţii extreme de dure privitoare la modul de funcţionare al instituţiilor cheie din justiţie. Concluziile au fost că deşi în ultimii ani România a înregistrat progrese semnificative în eradicarea acestora fenomene şi probleme, este necesară adoptarea unor măsuri radicale pentru a putea vorbi într-adevăr de justiție dreaptă.

 

Proiectul “Analiza funcţională a sectorului justiţiei din România”, realizat de experţii Băncii Mondiale şi finanțat prin Programul Operațional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative (PODCA) 2007-2013,  este cea mai obiectivă şi dură imagine a justiţiei româneşti surprinsă de a astfel de analiză.

Au fost analizate, rând pe rând, fenomene precum corupţia din justiţie, corupţia ca fenomen social, modul deficitar de funcţionare al CSM, IJ, DNA sau ICCJ, salariile magistraţilor și ale avocaţilor, dar şi relaţiile dintre acestea.

Rolul acestui raport, publicat de Ministerul Justiției, arată experții Băncii Mondiale, este de a analiza funcţionarea instituţiilor din sistemul judiciar din România şi de a furniza informaţii analitice şi strategice care să permită autorităţilor din România să formuleze un program de acţiune ce vizează îmbunătăţirea modului de funcţionare a sistemului judiciar.

„Analiza funcţională oferă o evaluare a organizării şi funcţionării sistemului judiciar şi include recomandări pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia; o analiză a resurselor sistemului şi contribuţia acestora la funcţionarea sistemului, utilizarea şi managementul mediului de tehnologie a informaţiei şi comunicațiilor); şi un cadru sistematic pentru identificarea şi diminuarea riscurilor care afectează funcţionarea sistemului judiciar”, se arată în raport.

 

DNA și Inspecția Judiciară

O atenţie deosebită a fost acordată combaterii corupţiei, ca urmare experţii BM au apreciat că este necesar să se acorde o atenţie deosebită acestui fenomen, recomandându-se reducerea vulnerabilităţii la corupţie, cu atât mai mult cu cât instituţiile pentru combaterea corupţiei pe diferite paliere, precum DNA sau Inspecţia Judiciară, „par să aibă o abordare reactivă în gestionarea suspiciunilor de acţiuni ilegale”. Făcând o comparaţie între cele două instituţii, BM a concluzionat că “DNA a progresat cel mai mult în ceea ce priveşte punerea sub acuzare şi condamnările”. În acest sens, BM reţine că DNA a demonstrat că nu s-a concentrat doar pe investigarea funcţionarilor la nivel mediu, dovada fiind faptul “că şase membri ai ICCJ sunt în prezent în mod oficial investigaţi” apreciindu-se că “este atât un lucru pozitiv, cât şi dezarmant”.

În vasta analiză a echipei de experţi ai BM se găsesc observaţii dintre cele mai interesante. Spre exemplu, s-a apreciat despre Direcţia Naţională Anticorupţie, că este o instituţie care funcţionează cvasi-independent, având propriile bugete şi structuri administrative, „deşi sunt încă reglementate de legi privind personalul, stabilite de Parlament”. Banca Mondială a mai reţinut că deşi au fost create instituţii pentru combaterea corupţiei, “se pare că acţiunile lor au fost afectate de constrângerile legale şi politice, în marea parte a existenţei lor”.

Despre Inspecţia Judiciară, s-a reţinut că deşi primește anual mii de plângeri, numărul de măsuri disciplinare luate rămâne foarte scăzut, fiind mai mic de 1 procent din toate plângerile primite şi sub 10 procente din dosarele deschise în mod oficial, dar şi că este necesara “o definire mai clară a obiectivelor sale cu privire la rezultatele pe care trebuie să le producă”.

 

CSM și Înalta Curte

Interesantă este remarca Băncii Mondiale privitoare la CSM și ICCJ. Experţii au reținut despre Consiliul Superior al Magistraturii că “pare să nu aibă nicio politică specifică pentru corupţia din sectorul de justiţie”. Experţii Băncii Mondiale au reţinut despre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că este “cheia oricăror soluţii”, dar care însă, în opinia observatorilor “indiferent de motiv, nu a fost capabilă să îşi îndeplinească rolul corespunzător”.

 

Inamovibilitatea obţinută prea repede

Opinia echipei care a efectuat “Analiza sistemului Justiţiei din România” este aceea ca în prezent, spre deosebire de alte state europene, judecătorii din România obţin inamovibilitate destul de repede în carieră, după o perioadă scurtă de proba la începutul atribuirii postului. În acest caz este dat exemplul Germaniei unde perioada în care aceştia pot fi transferaţi liber este adesea mai îndelungată, de 3-5 ani.

 

Un sistem care descurajează

Nici veniturile magistraţilor nu au fost trecute cu vederea, concluzionându-se că salariile judecătorilor sunt printre cele mai mari din sectorul public. BM a arătat că salariile din sectorul judiciar sunt competitive cu cele din sectorul privat, arătând că, la nivelul anului 2012, un judecător cu 20 de ani de experienţa câştigă 7.600 RON.

Un alt aspect constatat în ceea ce priveşte veniturile judecătorilor, Banca Mondială a remarcat că există mulţi judecători care continua să lucreze şi după împlinirea vârstei legale de pensionare, motivul fiind acela că “pensiile lor ar putea fi reduse prin promulgarea unor legi ulterioare (un risc considerat ca fiind instabilitate legislativă)”. În Analiză s-a mai reţinut că “în ceea ce priveşte magistraţii, sistemul actual probabil că descurajează intrarea în magistratura a unor jurişti bun”.

 

Recomandările experţilor

Extrem de interesante sunt constatările şi recomandările în ce priveşte hotărârile judecătoreşti. Banca Mondială propune îmbunătăţirea formatului pentru hotărâri în sensul în care acestea să fie elaborate într-un format uniform, fără verdicte extraordinar de lungi în care sunt înşirate inutil acte procedurale elaborate de părţi sau de instanţă, având doar la final o citare “seacă textului legislativ aplicabil”.

În Analiza sistemului de Justiţie din România se reţine că justificarea unei sentinţe este, de multe ori, doar o descriere inutilă a tuturor actelor procedurale elaborate de părţi sau de instanţă, motiv pentru care s-a dat drept exemplu cazul Norvegiei unde o Curte de Apel acceptă maxim 12 pagini, dacă nu este acordată o dispensă specială.

Nici avocaţi nu au fost omişi din Analiza sistemului de Justiţie din România. Experţii Băncii Mondiale au concluzionat că “onorariile pentru avocaţii care oferă asistenţă subvenționată de guvern par foarte mici”. O propunere extrem de interesantă este însă aceea că dacă avocaţii de stat şi procurorii fac apel fără a fi nevoie, se impune ca aceştia să suporte şi costurile acestor demersuri.

1 COMENTARIU

  1. La judecatoria Slatina păentru ca in timpul liber dormi in patul tau, esti condamnat la trei ani de detentie ca ai DEKLAPIDAT unitarea la care lucrezi.
    la judecatoria Slatina ANIMALELE sunt mai umane decat Judecatorii (vezi Dosarul Penal nr.10462/311/2012)
    Din punctul meu de vedere Justitia din Judetul OLT a devenit o latrina in care s-au strans si solidarizat impotriva firii umane, impotriva tuturor valorilor lumii civilizate si impotriva statului de drept, cele mai rapace, hidoase, infioratoare si dezgustatoare mutatii ale speciei umane in general si ale natiunii romane in special.
    Nedreptatea este un cuvant mult prea bland pentru ceea ce fac bisnitari de sentinte care au asediat si privatizat justitia din Judetul Olt. Din pacate numele acestora este cunoscut si nu mai este mult pana isi vor afisa si o firma pe holurile Judecatoriei si Tribunalului Olt: Vand sentinte convenabil SRL –
    Judecatoria Slatina si Tribunalul Olt au fost deja transformate în BAZARE în care se vând la tarabă sentinţe judecătoreşti pentru Alro Slatina si alti infractori, judecatori afisind o totala indiferenta in fata dreptatii, fara a avea puterea de a se desface de prejudecatile care le intuneca vederea (verzisorii). Judetul Olt este capusat, pana la varf, de oamenii obedienti, de infractori in roba fie ca se numesc politisti, procurori sau judecatori. Corupţia este un cancer care a ucis intreg sistemul judiciar al judetului Olt şi ideea de dreptate.
    In sistemul de justitie al mafiotilor olteni, ceea ce numim noi coruptie este firesc si lege suprema. Pe holurile parchetelor, Judecatoriei Slatina si Tribunalului OLT (vezi Dosarul 4150/104/2013), se tranzactioneaza sentinte la liber.
    O justitie mai bolnava si decazuta ca cea din Slatina nu cred ca exista sau daca exista nu se distinge si nu se afiseaza ca oameni cu demnitate.
    Am certitudinea ca toti oamenii Legii sunt conectati la banii murdari, ca vin in Sala de judecata cu Solutia in buzunar, ca au de executat un ordin, intemeind un blat intre domniile lor si infractorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.