Un eveniment cu urmări necunoscute pe termen mediu şi lung, tentativa eşuată de înfiinţare a unui liceu în limba maghiară în Bistriţa cu largul concurs şi sprijin al PSD Bistriţa, respectiv al primarului Ovidiu Creţu şi al inspectorului şcolar general al IŞJ Bistriţa-Năsăud, Camelia Tabară, a trecut cu multă discreţie, fără o mediatizare în presă, cu câteva mici excepţii. Nici societatea civilă, dacă există aşa ceva în Bistriţa, nu a avut nici o reacţie, complicându-se într-o tăcere totală.
Singurii care au reacţionat şi într-un fel au amânat această decizie cu urmări necunoscute pe termen mediu şi lung, nu numai pentru cetăţenii mun. Bistriţa, au fost consilierii locali ai PNL, care nu sau prezentat la şedinţa CL care trebuia să consfinţească înfiinaţarea liceului maghiar în Bistriţa. Din lipsă de cvorum această controversată decizie a fost amânată cel puţin cu un an. Surprinzător sau nu, a pus umărul ca această decizie să nu fie adoptată şi Ministerul Învăţământului care a invocat un viciu de procedură.
Tentativa eşuată de înfiinţare a liceului maghiar a avut loc în şedinţa Consiliului Local Bistriţa din data de 27 august 2015, ca urmare a unui proiect de hotărâre iniţiat de către consilierul local Antal Attila, în acelaşi timp şi director adjunct al CN ”Andrei Mureşanu” şi un fel de şef al secţiei maghiare de la această unitate şcolară. Din punctul de vedere al legalităţii totul a fost corect şi conform legii, cu toate avizele şi rapoartele necesare, mai puţin lipsa avizului de la Ministrerul Învăţământului, care a invocat un viciu de procedură. Evenimentul a trecut cu o discreţie nefirească având în vedere importanţa acestuia în viaţa locuitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din Transilvania pentru viitor.
Întrebarea care se naşte legat de acest eveniment este, dacă populaţia maghiară din judeţ îşi doreşte cu adevărat acest lucru? Dacă doreşte o enclavizare, un început de ghetoizare până la urmă a populaţiei maghiare din judeţ? Deoarece acest prim pas, tentativa eşuată de înfiinaţare a unui liceu maghiar în judeţ, este o primă mutare care pe termen mediu sau lung tocmai spre acest lucru tinde, enclavizarea şi ghetoizarea populaţiei maghiare.
În judeţul Bistriţa-Năsăud, Colegiul Naţional „A. Mureşanu” din Bistriţa este singura şcoală, unde învăţământul în limba maghiară se desfăşoară în cadul unei secţii maghiare la fiecare nivel, începând cu clasa pregătitoare şi până la clasa a XII-a. În judeţ predarea în limba maghiară se mai desfăşoară la nivel gimnazial în localităţile Beclean, unde mai există şi trei clase cu profil servicii cu 40 de elevi, Cireşoaia, Nimigea de Jos, Matei, Braniştea şi Viţa.
Din lipsă de copii, au fost desfiinţate clasele gimnaziale ale secţiei maghiare din Uriu, Teaca, Reteag, şi au fost restrânse clasele primare maghiare de la şcolile generale din Teaca, Bretea, Şieu-Odorhei, Orosfaia şi din localitatea Şieu, unde de asemenea există un număr insuficient de copii chiar şi pentru clase simultane. Clase primare cu predare în limba maghiară mai există în judeţ în aproximativ 20 de localităţi, însă numărul acestora este în scădere, singurele şcoli care au copii cu peste 12 elevi în clasele primare sunt la Bistriţa, Beclean, Matei şi Cireşoaia.
Cine a cerut liceu maghiar
Întreaga tărăşenie a fost posibilă cu largul concurs al PSD Bistriţa, sau mai bine spus la incitarea acestuia, respectiv a primarului Ovidiu Creţu şi a inspectorului şcolar general al IŞJ Bistriţa-Năsăud, Camelia Tabără. Primarul Ovidiu Creţu vrea să rămână în istorie cu câteva fixuri, Wonderlandul, Centura de Sud şi Declaraţia de la Bistriţa din 25 august 2013 a înalţilor prelaţi ai bisericilor istorice din Transilvania, iar intenţia de înfiinţare a liceului maghiar este legat oarecum de această ultimă realizare a primarului, crearea unei imagini de primar al unui oraş european multietnic etc. De asemenea nu trebuie uitat faptul că pe termen scurt, Creţu are nevoie ca de aer de votul consilierului UDMR, directorul adjunct de la CN ”A.Mureşanu”, profesorul Antal Attila, cel care a iniţiat proiectul de hotărâre privind înfiinţarea liceului maghiar. Poziţia Cameliei Tabără are se pare o altă motivaţie, ca fostă directoare a CN ”A.Mureşanu”, aceasta este convinsă că şcoala pe care a condus-o a fost penalizată în topul performanţelor din cauza secţiei maghiare care a avut rezultate mai slabe, mai ales la examenul de bacalaureat şi ar vrea să să scape de aceasta.
Este curios şi interesant în acelaşi timp ”jocul” prestat de Camelia Tabără. În 27 august 2015 la orele 13.30 cînd a fost convocat de CL, printre cei 11 consilieri prezenţi şi care asigurau cvorumul a fost de faţă şi Camelia Tabără. Ca în povestea cu cei 10 negri mititei, din cei 11 consilieri prezenţi unul a plecat şi au mai rămas doar 10. S-a retras Camelia Tabără, s-a mai aşteptat o jumătate de oră conform procedurii, nu a mai venit nimeni, iar proiectul de hotărâre privind înfiinţarea liceului maghiar la Bistriţa a căzut.
Surse din cadrul PSD Bistrita care vor să-şi păstreze anonimatul, au declarat ”Gazetei de Bistriţa”, că organizaţia UDMR din judeţ a fost atrasă într-o capcană şi au ”luat-o” la propriu. Primarul Ovidiu Creţu care vrea să rămână în istorie ca cel mai tare primar al Bistriţei, oraş european, multietnic, i-a incitat pe cei de la UDMR, respectiv pe consilerul local Antal Attila să iniţieze propunrea de înfiinaţare a liceului maghiar, deşi ştia că aceştia nu au nici o şansă să treacă propunerea. Ca urmare Creţu s-a spălat pe mâni, a dat din umeri şi probabil le-a spus celor de la UDMR, ”vedeţi, eu am încercat, dar nu au vrut ăilalalţi”, aruncând pisica moartă în curtea celor de la PNL. Camelia Tabără celalalt incitator la encalvizare şi segregaţie şcolară, deşi era conştientă că era incompatibilă, a condus şedinţa de CL în care s-a luat hotărărea de înfiinţare a liceului maghiar. ”Jocul” ei la două capete a mers până în ultima clipă, a venit la şedinţă, dar, chipurile s-a retras deoarece a aflat că este incompatibilă. Mai mult, a declarat în şedinţa cu directorii de şcoli din judeţ, ”…a fost o încercare a Consiliul Local Bistriţa să divizeze colegiul în secţie română şi secţie maghiară. Procedurile nu au fost corecte. Am fost atenţionaţi de Minister asupra unor chestiuni de formă a hotărârilor şi, în continuare, CNAM este aşa cum ştim”. Măi să fie? De parcă nici usturoi nu a mâncat şi nici gura nu-i miroase.
Cacealmaua PSD
Colac peste pupăză, după ce pe ”calcemaua” trasă celor de la UDMR de către PSD Bistriţa, părea că se aşterne praful şi uitarea, joi, 3 septembrie 2015, preşedintele Partidei Romilor Pro Europa Bistriţa-Năsăud, dar în acelaşi timp şi membru de bază al PNL, consilierul judeţean Emil Neia Lăcătuş, într-o „Scrisoare deschisă pentru înfiinţarea unui liceu în limba romani” susţine că şi romii din judeţul Bistriţa-Năsăud vor un liceu în limba romani. Nu se ştie cât este mişto şi cât nu în această misivă a simpaticului lider al ţiganilor, dar Neia Lăcătuş şi argumentează beton argumentele invocate. Astfel, acesta spune că etnici romi înregistraţi în judeţul Bistriţa-Năsăud la ultimul recensământ a fost de aproape 13.000 de persoane, dar în realitate romii ar fi în jur de 25.000 de mii în cele 30 de unităţi administrativ teritoriale unde romi au organizaţii puternice. A mai invocat un argument extrem de interesant care îi dă şah mat lui Creţu. A adus în discuţie ”neînţeleasa” povestea cu desfiinţarea Şcolii Generale nr.2, unde Creţu motiva la timpul respectiv că acolo era un spaţiu unde se făcea segregaţie şi enclavizare” şi pe bună dreptate întreabă dacă înfiinaţarea unui liceu maghiar nu este tot o enclavizare? Al treilea argument adus de Emil Neia Lăcătuş, care chiar la făcut knockout pe Creţu, nu fără o doză de umor, invocă convingerea ”că la nivelul Uniunii Europene nu există, teoretic, cetăţeni de mâna a doua sau a treia, cu toţii având drepturi şi obligaţii egale. În acest caz, dacă etnia maghiară redusă ca număr în judeţul nostru are dreptul la şcoli propri, dascăli şi clădire cu destinaţie specială atunci, noi, romii, tot mai numeroşi de altfel, de ce nu am beneficia şi noi de învăţământ în limba romani”? Chiar, dacă se va înfiinţa un liceu maghiar, de ce nu încă unul şi în limba romani?
Emil Neia Lăcătuş a găsit şi un nume al viitorului liceu în limba romani, Barbu Lăutaru.
