Pe vremea tovarasului Pingelica nu aveai voie sa vorbesti orice. De presa nici nu mai vorbim, toata era plina de laude la adresa statului, partidului si conducatorului iubit. Doar pe ici, pe colo era criticat vreun “dusman” al poporului.

Acum, când eram mai mult decât convinsi ca traim într-un stat de drept, într-un stat democratic, când libertatea de exprimare este garantata prin Constitutie si este prevazuta si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, o parte dintre alesii neamului, senatorii, s-au gândit sa bage pumnul în gura presei prin adoptarea unui proiect legislativ.

Ideea traznita a senatorului peremist Gheorghe Funar si a liberalului Ioan Ghise ca posturile de televiziune si radio sa difuzeze în proportii egale stirile pozitive si negative a prins degraba la colegii lor de Senat, desi deputatii nu au luat-o în seama. Funar si Ghise se erijeaza în salvatorii sanatatii noastre, de parca stirile sunt principalele vinovate de starea precara a organismului românilor. Uita acesti domni ca ei trebuie sa aiba grija ca nivelul nostru de trai sa creasca pentru ca noi sa putem avea grija de sanatate. Oare de ce nu au probleme de acest fel din cauza stirilor francezii, nemtii, olandezii sau alte neamuri europene?

Si-apoi cine stabileste care este stirea proasta si care e cea buna? Nici macar Funar nu a fost în stare sa dea un raspuns în fata camerei de luat vederi. Asta este o stire negativa! Funar nu stie raspunsul la o întrebare simpla, de fapt nu stie din ce fel de ratiuni a propus un asemenea proiect legislativ. Doar ca sa împauneze în fata electoratului ca nu-l plateste degeaba, probabil, dar nu face decât sa demonstreze contrariul.

În ceea ce-i priveste pe colegii lui Funar, care au votat precum robotii o asemenea idiotenie, sunt mai mult decât convinsa ca nu fac altceva decât sa ascunda sub pres gunoiul în care stau pâna în gât. Se stie ca nu o data alesii neamului, indiferent de legislatura, au votat si adoptat multe legi favorabile doar lor, care sa serveasca doar intereselor lor personale ori ale acolitilor lor. Pentru ca altfel nu pot da o explicatie rationala acestui gest, decât daca au ceva de ascuns. O persoana publica, un demnitar sau un înalt functionar public atins de flagelul coruptiei depistata si al carui nume este adus la cunostinta opiniei publice , spre exemplu nu poate fi decât o stire buna pentru populatie care astfel întelege ca politia, serviciile de informatii si justitia îsi fac pe deplin datoria. Evident, aceeasi stire, pentru cei prinsi cu mâta-n sac este una cât se poate de negativa, dar „osul cel mare” trebuie pazit cu strasnicie.

Binele si Raul sunt doua aspecte relative, depinde doar de care parte a baricadei te afli.

Ceea ce au executat mai deunazi alesii nostri nu dovedeste decât o mare, mare imbecilitate. Vorba lui Mircea Badea, nu s-a gasit niciunul destept în întregul Senat. Ba mai mult, unii au avut tupeul sa spuna ca e timpul sa se puna capat unei destrabalari. Adica jurnalistii care scot la lumina multe mizerii care se petrec în tara asta se destrabaleaza. Oare cei care au facut o asemenea afirmatie nu cunosc sensul acestui cuvânt? Penibil!

Asistam la o tragi-comedie, dar una care costa mult prea mult. Pe banii nostri platim niste oameni care nu sunt în stare sa dea tarii asteia niste legi de bun simt si sunt preocupati de gainarii. Dar, noi i-am votat cu mânutele noastre, asa ca nu ne ramâne decât sa ne muscam degetele si sa ne dam palme peste cap.

Deocamdata, de acest proiect legislativ adoptat ar fi lezati doar jurnalistii din audio-vizual. Daca presedintele Traian Basescu va promulga o astfel de lege, ne putem astepta ca foarte curând si presa scrisa sa aiba parte de aceesi soarta – de pumnul înfundat în gura întru slava tacerii.

Liana Muresan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here