Guvernul Boc a votat săptămâna trecută proiectul de lege care interzice cumulul de pensie cu cel al salariului de bugetar. După ce în luna ianuarie Ordonanţa de Urgenţă ce interzicea cumulul pensiei cu salariul obţinut de către funcţionarii publici a fost declarată neconstituţională, cât de curând pensionarii de lux din cadrul Primăriei Bistriţa vor fi nevoiţi să aleagă din nou între pensie şi salariu. Printre aceştia se numără consilierul Dorin Filip, directorul Dragoş Iacob şi Gheorghe Petri.

Guvernul a votat la mijlocul săptămânii trecute proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu cel al salariului bugetar. Decizia Executivului vine după ce Ordonanţa de Urgenţă 230/2008 care interzicea beneficierea simultană de pensie şi salariu de la o instituţie de stat a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, admiţând sesizarea făcută de către Avocatul Poporului. Premierul Emil Boc a avertizat atunci că Executivul va merge mai departe şi va pune capăt acestui dezmăţ pe bani publici. Premierul s-a ţinut, de această dată, de promisiune, iar Guvernul a elaborat un proiect de lege, pe care îl va trimite spre dezbatere în procedură de urgenţă Parlamentului. Conform acestui proiect de lege toţi pensionarii activi în sistemul bugetar a căror pensie lunară depăşeşte suma de 1.693 de lei vor trebui să aleagă între pensie sau salariu.

Pensionarii de lux puşi să aleagă

Pensionarii pentru limită de vârstă, precum şi cei ai instituţiilor din sistemul justiţiei, apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor putea cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat numai în măsura în care cuantumul pensiei nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut aferent anului pentru care se face plata. În cazul în care cuantumul pensiei depăşeşte acest nivel, persoanele care au calitatea de pensionar pot opta pentru suspendarea plăţii pensiei, până la încetarea încadrării.

„Toţi pensionarii care au o pensie sub 1.693 lei vor putea cumula pensia cu salariul la stat. Cei care au pensie mai mare de 1.693 lei vor trebui să opteze între pensie şi salariu”, a explicat primul-ministru Emil Boc după şedinţa Executivului. Premierul a precizat că proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului după ce va fi avizat de Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Reglementările incluse în actul normativ se înscriu în politica guvernamentală de reducere graduală a cheltuielilor de personal din administraţia publică centrală şi locală. Procedura cumulului pensiei cu un venit salarial provenit dintr-o activitate profesională remunerată din bugetul de stat în limita unui plafon valoric este practicată în mai multe ţări ale Uniunii Europene precum Franţa, Portugalia sau Grecia, în timp ce în alte sisteme din Europa cumulul pensiei cu salariul nu este posibil, cum sunt Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia şi Germania.
Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul sau să-l limiteze la un anumit plafon, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale trebuie să aibă o raţiune licită. Potrivit analizelor efectuate, în prezent sunt aproximativ 20.440 persoane care cumulează pensia cu salariul, din care circa 1.400 la nivel central şi aproximativ 19.000 la nivel local.

Interzicerea cumulului, economia bugetului

Premierul Emil Boc a precizat că prin adoptarea acestei legi se vor economisi câteva zeci de milioane de euro de la bugetul de stat. „Este vorba de economisirea a câtorva zeci de milioane de euro. E vorba, prin acest proiect, să discutăm de aproximativ 20.000 de persoane care intră, în acest moment, sub incidenţa legii cumulului pensiei cu salariul. Nu ştim exact câţi dintre ei vor opta pentru cumulul într-o formă sau alta. Nu ştim exact câţi vor prefera pensia sau salariul, dar din analizele preliminare, şi aici mă refer la toţi din ţară, nu numai din administraţia centrală, ci din administraţia centrală şi locală, există în jur de 20.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul. Vom vedea exact care va fi această analiză, evident după ce proiectul de lege va fi adoptat de Parlament şi atunci vom şti exact care va fi economia la buget. Ne aşteptăm la câteva zeci de milioane de euro, bani care şi de această dată vor fi utilizaţi de către Guvern pentru a putea avea acest fond de solidaritate despre care am vorbit, prin care să putem asigura o creştere salarială pentru cei care sunt cu salarii mici şi foarte mici în România şi sunt, în consecinţă, cei mai vulnerabili în acest moment, în perioada de criză despre care am vorbit.” – a declarat premierul.

Pensionarii de lux a Bistriţei

Cei mai mulţi funcţionari care cumulează pensia cu salariul se găsesc în Primăria Bistriţa. În luna ianuarie a acestui an înainte ca Ordonanţa 230/2008 să fie declarată neconstituţională, toţii funcţionarii-pensionari din cadrul municipalităţii au decis în favoarea pensiei, însă ulterior şi-au păstrat posturile. În cazul în care noua lege va fi adoptată în forma trimisă de Guvern de către Parlament, cel puţin trei din cei 17 funcţionari de lux ai Primăriei Bistriţa vor trebui să aleagă între pensia lunară care depăşeşte suma de 1.693 de lei şi salariu.
Printre aceştia se numără consilierul Dorin Filip a cărui pensie lunară depăşea în anul 2007, conform declaraţiei de avere, suma de 1.700 de lei. Acesta a încasat în urmă cu doi ani de la municipalitate un salariu anual în valoare de 21.004 lei, la care s-a adăugat pensia militară în valoare de 21.240 de lei.

Şeful Biroului pentru Evidenţa Populaţiei, Gheorghe Petri, este de asemenea vizat de noul proiect legislativ. Acesta încasează o pensie lunară de aproximativ 1.700 de lei.
Dragoş Iacob, şeful Direcţiei Municipale de Servicii Sociale din cadrul primăriei va fi de asemenea pus în situaţia să aleagă între pensia încasată de la Ministerul Apărării Naţionale şi salariu, în cazul în care pensia sa a crescut în ultimii ani. Conform declaraţiei de avere, Dragoş Iacob a încasat în anul 2007 o pensie lunară în valoare de 1.500 de lei. Dacă valoarea acestei a crescut în ultima perioadă şi depăşeşte plafonul de 1.693 de lei impus de Guvern, Iacob nu va mai putea cumula pensia cu salariul.
Totuşi, majoritatea pensionarilor – funcţionari din cadrul Primăriei Bistriţa îşi vor păstra posturile, deoarece pensiile acestora nu depăşesc suma lunară de 1.693 de lei.

Alexandra Roman

5 COMENTARII

  1. O legea aiurea. Consider ca sunt incalcate grav drepturile omului. poate se vor destepta respectivii pensionari si se vor adresa instantelor internationale.

  2. este o lege care face dreptate sociala, pentru ca sunt foarte multi tineri care nu pot profesa din cauza posturilor ocupate de pensionari cu pensii „de lux” si din cauza conditiei de vechime in specialitate care se cere la angajare.

  3. Doamna Alexandra Roman, nu pot sa nu subliniez ca articolul este okay. Imi place! Cu toate acestea, a considera pensionari de lux unele persoane care au o pensie cinstita, corecta si nu cu f mult peste nivelul stabilit de Guv Boc e cam mult. Las deoparte articolul dvs si va intreb daca dvs, cititorii considerati normal ca un bugetar cu pensia de 1.700lei sa nu aiba dreptul sa cumuleze iar unul cu 1.600 sa aiba acest drept? E culmea prostiei aceasta lege! Stabilirea unui plafon maxim de incasat de la stat ar fi fost mult mai potrivit. De ex. daca un pensionar ar fi avut dreptul la munca la stat ion conditiile in care ar fi prestat o munca remunerata cu 2000lei /luna dar ar fi primit numai 1500 pt a nu depasi cumulta cu salariul suma lunara de X lei! Numai limitati intelectual in guvernul BOCescu!

  4. In aceasta legea mi se pare ca este pusa gresit problema. Pot exista pensionari care sa aiba o pensie de 1600 lei si sa ocupe un post de director remunerat cu un salar de 3500 lei. In total are un venit lunar de 5100 lei. Pe cand un pensionar care are o pensie de 1700 lei sa ocupe doar un post de sef serviciu, remunerat cu un salar de 1800 lei, avand total un venit lunar de 3500 lei. Mi se parea mult mai corect stabilirea unei limite maxime de cumul a pensiei cu salarul, undeva intre 2000-2500 lei.

  5. Vreu sa mai precizez, celor care vin cu argumente impotriva unei asemnea legi cum ca ar incalca dreptul la munca al pensionarilor, ca argumentul este inconsitent. Daca raman pensionarii sa lucreze nu se pot angaja tineri in loc. Deci indirect sunt tinerii pusi in imposibilitatea de munca. Daca se argumenteaza ca pensia este un drept castigat prin cotizatia la fondul de pensii, in decursul anilor, vreau sa va aduc in vedere 3 motive pentru care in sistemul pensiilor de stat nu exista o corelatie directa intre contributie si salar:
    1. In acest sistem, contributiile populatiei active nu sunt depozitate pentru perioada cand vor iesi la pensie, ci se utilizeaza direct pentru plata pensionarilor existenti. De aceea, in momentul in care apare fenomenul de imbatranire a populatiei acest sistem risca sa dea faliment pentru ca populatia activa este in scadere, iar numarul pensionarilor in crestere, astfel ca suma contributiilor pensoanelor active este insuficienta pentru plata pensiilor.
    2. Personalul militar, din politie, popieri, jandarmerie platesc o contributie la casa de pensii de 5% din salarul de baza(incadrare + indemnizatie de conducere+ salar merit), in timp ce restul populatiei plateste in momentul de fata o contributie de 10,5% din total venit brut incadrare + indemnizatie de conducere+ salar merit + alte sporuri + premii + alte sume). Asadar contributia unui cadru mulitar este mult mai mica decat a unui functionar sau salariat cu acelasi salar brut. Totusi pensiile militarilor sunt mai mari decat ale celorlalti pensionari. Si daca mai adaugam si faptul ca poate au iesit la pensie cu ordonanta, si au incasat sume imense, atunci inechitatea sociala este imensa
    3 Sa presupunem ca ar fi totusi corelatie intre nivelul contributiei si pensia obtinuta, atunci sa alegem urmatorul caz: o pensoana a contribuit in total la fondul de pensii cu suma de 270.000 lei si are o pensie lunara de 1500 lei. Aceata inseamna ca persoanei respective ar trebui sa ii se acorde pensi numai timp de 270.000 / 1500 = 180 luni adica 15 ani. Totusi daca acea persoana traieste dupa varsta de pensionare inca 20, pe o perioada de 5 ani nu exista nici o legatura intre pensie si contributia sa la fondul de pensii. Astfel in cei 5 ani nu ar trebui sa primeasca pensie. Totusi primeste deci impoteza corelatie intre nivelul contributiei si pensia obtinuta nu este adevarata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here