Inundatiile din august 2005 le-au distrus casele familiilor de romi din localitatea Tagu, comuna Budesti, aproape în totalitate. Oamenii au stat o vreme în caminul cultural, pe cheltuiala primarului, dupa care s-au mutat în niste colibe pe care si le-au amenajat pe locul fostelor constructii. Dupa ce acestia au asteptat mai bine de doi ani, se pare ca anul 2008 va fi unul cu noroc pentru ei. Casele romilor sunt ridicate în mare parte, acum lucrându-se la acoperisurile caselor. Daca însa vor intra degraba în aceste case este un lucru incert, aceasta pentru ca nu exista bani pentru lucrari de finisaj.
Ramasi fara casele distruse de viitura, din 2005, aproximativ 200 de romi din satul Tagu, comuna Budesti, au fost amenintati de români, nemultumiti ca etnicii au fost cazati în caminul cultural al localitatii. Pe lânga faptul ca au ramas fara acoperis deasupra capului, etnicii rromi mai trebuiau sa faca fata si tensiunilor iscate în rândul românilor, nemultumiti ca ei au fost cazati în centrul comunei. Primarul comunei Budesti, Vasile Codrea, a interzis accesul localnicilor la ajutoarele pentru sinistrati pe durata „stationarii” rromilor în caminul cultural. Dupa câteva zile de relativa liniste, mai multi sateni „aburiti cu alcool” s-au gândit sa-si faca singuri dreptate, mai ales ca un rrom batea în cuie geamurile de la caminul cultural, ca masura de protectie pentru cei cazati înauntru si pentru a asigura ajutoarele, totul din ordinul primarului. Scandalul a fost aplanat de politisti, care nopti la rând au facut de paza în fata caminului cultural. Pentru ca relatia dintre rromi si români nu a fost niciodata înfloritoare, pentru a se evita orice samânta de scandal, primarul Codrea le-a recomandat rromilor sa nu intre în discutii cu românii si sa ramâna în incinta caminului.
Vremuri grele dupa inundatii
Primaria comunei Budesti, si alte institutii, precum scoala sau caminul cultural, s-au transformat în adevarate depozite de materiale de constructii pentru sinistrati. Aduse chiar în anul evenimentului, respectiv în noimebrie 2005, caramizile, boltarii si lemnele pentru grinzi nu au fost împartite celor 30 de familii de romi sinistrate, întrucât acestea nu aveau posibilitatea sa-si construiasca singuri casele, iar autoritatile se temeau ca oamenii vor vinde materialele de constructii în lipsa altor surse de venit. Situatia celor 30 de familii de romi din satul Tagu a fost destul de dramatica, însa de când cu inundatiile, Vasile Codrea, primarul comunei Budesti, îsi petrecea o mare parte din timp facând demersuri pe lânga autoritatile judetene pentru obtinerea de fonduri în vederea reconstructiei gospodariilor distruse, total sau partial, de ape.
Caminul cultural le-a fost casa
Potrivit unui raport oficial al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bistrita-Nasaud (ISU BN), la Budesti au fost inundate 29 de case din chirpici, din care trei au fost distruse total, o portiune de 15 metri de cale ferata la Târgsoru, o unitate de alimentatie publica si trei podete de pe Valea Budestiului. În plus, comuna Budesti a întâmpinat probleme serioase legate si de lipsa apei potabile, tot din cauza ploilor, care au afectat sensibil pânza freatica, situatie care persista de altfel si acum.
Imediat dupa inundatii, sinistratii de etnie roma au fost gazduiti în Caminul Cultural, în asteptarea unor fonduri, deoarece casele erau de nelocuit
Din pacate, potrivit primarului, la o luna de la inundatii, romii erau cazati tot în Caminul Cultural, iar masa lor era asigurata, în continuare din… salariul primarului. Codrea spera ca în anul 2006 locuintele pentru acesti oameni necajiti sa fie finalizate având în vedere ca a solicitat si obtinut sustinerea Institutiei Prefectului Bistrita-Nasaud în ceea ce priveste unele demersuri pe linia obtinerii unui sprijin de la Agentia Nationala a Locuintei. „Vrem sa construim niste case simple, compuse dintr-o bucatarie si o camera, nu foarte costisitoare, însa în care sa se poata locui civilizat”, a declarat primarul.
Rascoala romilor
Cei 200 de rromi, care s-au mutat în colibele pe care si le-au amenajat pe locul fostelor constructii, au avut încredere ca autoritatiile o sa tina cu ei si imediat „cât ai pocnit din degete” li se va construi o casa noua moderna dupa ce casele lor din chirpici au fost luate de ape. Trecuse aproape un an de la eveniment când, romii din Tagu s-au rasculat împotriva primarului comunei Budesti, Vasile Codrea. Motivul a fost locuintele promise care nu se mai construiau. Cu mic, cu mare, în jur de 100 de persoane s-au adunat în fata Caminului cultural din satul Tagu, pentru a-i cere primarului materialele de constructie promise înca din anul 2005, cu care sa-si ridice case. Vasile Codrea s-a deplasat la fata locului pentru a domoli spiritele si le-a explicat protestatarilor ca tabla, cheresteaua si cimentul primite în toamna lui 2005 trebuiau folosite pentru constructia de noi locuinte si ca nu le poate da oamenilor decât dupa ce organizeaza licitatia pentru lucrari. O alta nemultumire a primarului din Budesti a fost ca nu dispunea de fondurile necesare pentru demararea constructiilor. Acesta întocmise în anul 2005 un proiect pentru a-i muta pe romii din Tagu într-o zona apropiata de cea în care locuiau. Într-un fel, Codrea îi întelegea, dar avea mâinile legate, deoarece nu avea putere de decizie totala. „Speram ca pâna în luna august 2006 sa fi primit fondurile de la Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor, si Locuintei” a declarat primarul Codrea, care a trimis o adresa în acest sens si catre ministerul cu pricina. Ministerul însa nu l-a prea luat în seama pe primar. Ioan Andreica, secretar de stat în MLPTL la acea vreme, declara ca mai mult decât s-a facut nu se mai poate face (n.r. – asigurare de materiale de constructie), deoarece aveau si alte prioritati, iar primarul îsi poate pune si oamenii la munca.
Edilul, satul de tiganiada, într-un moment de furie, le-a spus romilor ca va dona toate materialele de constructie sinistratilor din Târlisua. Numai ca ajutorul liderilor romi nu a întârziat sa apara, cel putin declarativ. Liderul judetean al Partidei Romilor Pro Europa, Emil Neia Lacatus le-a promis oamenilor, atunci, ca va înainta un raport catre mai-marele sau, deputatul Nicolae Paun, care sa intervina unde trebuie, astfel încât romii sa aiba cât de repede un acoperis solid deasupra capului, dar cam atât.
Promisiuni multe, fapte putine
Liderii politici ai judetului nu au pregetat nici ei sa se întreaca în promisiuni. Numai ca timpul a trecut si romii, cu tot cu promisiuni, înca stau si acum în corturile improvizate de ei, cu toate ca primarul vroia sa scape odata de gura lor si sa le ofere o locuinta în cel mai scurt timp. Bugetul de stat însa nu era la îndemâna acestuia.
Desi fondurile au fost alocate în bataie de joc, pentru a demonstra ca este gospodar si primaria lucreaza în slujba cetateanului, Vasile Codrea a reusit sa demareze în cursul anului 2007 lucrarile pentru cele 30 de locuinte. În acest moment, casele sunt ridicate, urmeaza a fi montat acoperisul, însa nu sunt bani pentru lucrari de finisaj. Primarul este foarte îngrijorat din aceasta cauza, cu atât mai mult cu cât e nevoie de înca circa trei miliarde de lei vechi. „Nu avem fonduri suficiente si mi-e ca tot ce s-a construit se va deteriora în timp, daca nu se iau masuri urgente”, a spus Codrea. Din declaratiile acestuia reiese ca ridicarea acestor locuinte a fost o adevarata aventura. Dimensiunile materialelor de constructie, primite imediat dupa inundatii, nu au corespuns proiectului, a fost nevoie de schimbarea acestora în mare masura si nici macar costul proiectului nu a foast unul scazut, acesta ridicându-se la aproximativ 100 milioane lei vechi.
Partea hazlie a lucrurilor, daca putem spune asa, este ca la Budesti au fost la un moment dat materiale de constructie mai multe decât a fost necesar. Surpulsul a mers în comuna Feldru, în urma deciziei Institutiei Prefectului (decizie luata în urma unei adrese primite de la Guvern) si Comisia Judeteana pentru Situatii de Urgenta în care se specifica trimiterea a cât mai multor materiale de constructii la Feldru, acolo fiind o situatie grava.
De fapt, acolo la Feldru, necazurile au început în 2005, când în urma unor ploi abundente, un deal a luat-o la vale, afectând mai multe gospodarii. Fenomenul s-a repetat si în anii urmatori. Numai ca, mare parte dintre locuinte erau deja ridicate la Feldru prin finantari de la ANL.
Prin grija Primariei Feldru, cele sase locuinte au fost refacute pe amplasamentul de pe imasul comunal din Valea Târgului. Celelalte trei familii, însa, au refuzat sa fie stramutate de pe Dealul Cip, asumându-si riscul sa ramâna în casele subrezite. Alunecarile de teren survenite ulterior însa le-au mai diminuat oamenilor încapatânarea. Dupa cum a declarat primarul comunei Feldru, Stefan Sângeorzan, cele trei familii si-au dat într-un final acordul pentru a fi mutate pe Valea Târgului. "Împreuna cu Prefectura, am gasit o solutie de transfer a unor materiale de constructii ramase nefolosite la Budesti, pentru a le ridica locuintele ultimilor sinistrati de pe Dealul Cip. Oamenii au înteles, în sfârsit, ca nu mai pot sta cu frica în sân ca vor sfarsi sub darâmaturi”, a spus Sângeorzan.
Aurelia Moldovan
