Una din noile „atracţii turistice” ale oraşului este râul Bistriţa, unde se pot „admira” deşeurile municipale, poluarea fiind principalul atu al florei şi faunei locale.
Gropile de gunoi din judeţ sunt închise cu excepţia a două dintre ele, acestea nefăcând faţă la cantitatea de deşeuri colectată de către firmele de profil.

O plimbare pe malurile râului Bistriţa este în momentul de faţă, o expediţie prin dezolanta lume a gunoaielor. În loc să putem face o excursie liniştită în aer liber, în care să ne mai rupem de tumultuosul cotidian urban, avem de a face cu o lume hidoasă a mizeriei şi gunoaielor. Ţinuta obligatorie trebuie să conţină neapărat cizme, nu din cauza aluviunilor aduse de râu în urma intemperiilor din ultima perioadă, ci din cauza mormanelor de gunoaie, deşeuri de tot feluri: pet-uri, cutii de conserve, hârtii de tot felul, textile, metale, plastice, cam tot ce se poate arunca.
Din aval de Staţia de Epurare şi până la Heidenfeld – oborul de la Viişoara, acolo unde nu peste mult timp, vom avea de petrecut cu mici, bere şi alte specialităţi de Zilele Bistriţei, nimeni şi nimic nu împiedică gunoaiele să fie sursa de bază a hranei şobolanilor, a mirosurilor grele amplificate şi de aromele pestilenţiale ale Staţiei de Epurare.

Aroma-therapy de Bistriţa

În zona de jos a oraşului, de o bucată bună de vreme, se simte din nou şi din ce în ce mai puternic, insuportabilul miros de varză stricată şi ouă clocite, ce vine dinspre râu, mai bine zis dinspre Staţia de Epurare. Nu e prima data şi nici ultima nu va fi, mai ales că vara doar că a început şi din surse sigure, va ţine ceva vreme. Combinaţia de vânturi şi călduri este perfectă pentru izul epurării, acesta ajungând în mod frecvent şi destul de persistent în zona locuibilă, fiind un adevărat coşmar, mai ales seara, pe căldurile toropitoare, să stai cu geamurile închise din cauza aromei destul de concentrate care-ţi intră în casă.
După cum se mai amintea în alte anchete ale săptămânalului nostru, Staţia de Epurare a Municipiului Bistriţa are rolul de a preleva apa uzată care soseşte pe canalul colector din oraş. Aici se efectuează diverse analize urmând ca la ieşirea din staţie să se recolteze apa epurată care este evacuată în râul Bistriţa. Apa epurată înseamnă apă purificată. Aceasta ar trebui în mod normal, odată revărsată în râul Bistriţa, să nu polueze apa acestuia.
Totul pare în regulă din acest punct de vedere, cel puţin în opinia conducerii Aquabis Bistriţa, care susţine că totul decurge în parametri normali. Problema ce deranjează însă pe locuitorii din zonă este mirosul îngrozitor care provine de la bazinele de colectare a apelor reziduale. Acest aspect ia amploare mai ales pe perioada verii, când din cauza căldurii, mirosul a devenit din ce în ce mai puternic.
În Raportul privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud în luna aprilie 2010, la capitolul A.2. „Calitatea Apei”, se menţionează faptul că: „apele de suprafaţă analizate se încadrează în general în clasele de calitate I şi II cf. Ord. 161/2006, cu excepţia prelevărilor de pe râul Bistriţa aval de SE Bistriţa unde azotiţii se încadrează în clasa IV de calitate şi clorurile în clasa III de calitate, iar apele reziduale depăşesc limitele admise pentru indicatorul amoniu la evacuarea din staţia de epurare Bistriţa şi pentru materiale în suspensie la evacuările din staţiile Bistriţa şi Năsăud” iar ca şi concluzie, în acelaşi raport mai găsim şi „în aval de SE Bistriţa au crescut valorile la azot amoniacal, azotiţi şi cloruri, iar la apele epurate evacuate din SE Bistriţa au crescut suspensiile şi a scăzut amoniu dar valoarea este tot peste limita admisă”

Gropi temporare şi neconforme în 2010

Dacă pentru mirosurile ce vin dinspre râu, se merge pe deviza “asta avem, cu asta defilăm”, la capitolul deşeuri municipale situaţia este diferită.
Situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa Năsăud se prezintă astfel: gradul de acoperire cu servicii de salubritate este de 78,03% în mediul urban şi 51.01% în mediul rural; serviciul de salubritate este asigurat de 7 agenţi economici; sistemul de colectare selectivă a deşeurilor menajere nu este implementat numai in proporţie mică în cadrul proiectelor pilot; nu există staţii de sortare a deşeurilor municipale; nu există staţii de transfer; nu există staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile; nu există staţii de tratare mecano-biologică; există cinci depozite neconforme clasa „b” în zona urbană, din care unul şi-a sistat activitatea, iar celelalte îşi vor înceta activitatea etapizat, conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Aceste depozite sunt: Bistriţa – Urbana (anul închiderii 2006), Năsăud şi Bistriţa (anul închiderii 2008), Sângeorz-Băi (anul închiderii 2012) şi Beclean (anul închiderii 2016); în mediul rural au fost identificate 166 spaţii de depozitare pe terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local şi administrate de primării. Cele cinci depozite neconforme existente în mediul urban (două active şi trei închise) se află în legalitate din punct de vedere al protecţiei mediului prin obţinerea actelor de reglementare corespunzătoare conform legislaţiei în vigoare.
Datele privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile sunt furnizate de către operatorii de salubritate din judeţ şi se bazează în cea mai mare măsură pe estimări şi nu pe date precise, rezultate din cântăriri. Numărul agenţilor de salubritate din judeţ este de 7 şi anume : SC URBANA SA Bistriţa, SC CODRIŞOR SRL Bistriţa, SC GCL SA Năsăud, Direcţia de Gospodărie Comunală Beclean, Serviciul Public de Salubritate – Primăria Sângeorz-Băi, SC CONSTGRIG SRL Lunca Ilvei şi SC ECORECYCLING SRL Uriu.
Până în prezent, practica curentă de colectare a deşeurilor menajere este colectarea în amestec. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere nu este încă generalizată. În prezent, deşeurile municipale generate sunt depozitate la nivelul judeţului într-un număr de 2 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, astfel: Sângeorz-Băi anul 2012 şi Beclean anul 2016.

La Bistriţa, între două gropi închise, una temporară

La nivelul municipiului Bistriţa, există două gropi deja închise, una aparţinând  SC Urbana, iar cealaltă a SC Codrişor SRL, ambele în zona Zăvoaie. Astfel, prin Actul de reglementare nr. B/800/4.08.2009 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa, ia naştere un amplasament pentru stocarea temporară a deşeurilor municipale, pe amplasamentul Bistriţa, str. Zăvoaie fără număr, de fapt, un teren de mai bine de un hectar al Primăriei Bistriţa, între cele două depozite deja închise, conform declaraţiei viceprimarului George Avram, care, deşi era în concediu de odihnă, a avut amabilitatea de a ne da informaţiile cerute. Procedeul folosit în momentul de faţă este cel de stocare a deşeurilor municipale: „stocăm cât ne permite mediul să stocăm” a declarat acelaşi George Avram. Deşeurile stocate urmează să fie transportate în noul depozit ecologic de la Tărpiu, care face parte integrantă din proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa Năsăud”.
Prin decizia APM BN nr.261/8.07.2009 depozitul aparţinând SC CODRIŞOR SRL a sistat depozitarea la 16.07.2009 conform H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Întreaga suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului Bistriţa în vederea închiderii prin acelaşi proiect de la Tărpiu.
Depozitul aparţinând SC URBANA SA care a sistat activitatea la 31.12.2006 deţine Avizul de mediu nr.14/18.12.2006 pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului rampă de deşeuri menajere. Mariana Oprea, administratorul SC Urbana, ne-a declarat că depozitarea deşeurilor municipale se face la groapa Primăriei din Zăvoaie “situaţie temporară, până la crearea celulei depozitului ecologic de la Tărpiu, moment în care se va face transferul deşeurilor deja stocate”.
Ceea ce nu ştiu nici viceprimarul George Avram şi nici doamna Oprea, este faptul că, pe lângă aceasta groapă temporară, mai sunt o grămadă de alte puncte de „stocare” a reziduurilor menajere, în diferite locuri pe lângă râul Bistriţa, pâlcuri destul de dese se întrezăresc în aval, cel puţin până la Viişoara, pastelul de pet-uri, conserve, cârpe şi alte gunoaie, conturează tabloul jegos al râului. Sau poate că au cunoştinţă despre acest lucru dar, simţul civic al multora dintre noi, nu blamează un viceprimar sau un administrator de firmă de salubritate. Nu poate blama nici o instituţie în sine, poate mai depinde de ceea ce ne place să numim educaţie sau mai simplu cei şapte ani de acasă.
Nu putem blama nici alte etnii conlocuitoare, în moment ce plase cu gunoi sunt aruncate chiar din complexul ANL din Viişoara, asta doar ca un exemplu.
Degeaba se cheltuiesc bani grei din bugetul de stat şi aşa răvăşit de crize prelungite, pe proiecte de conştientizare a locuitorilor oraşului, căci comoditatea – soră geamănă în aceste cazuri cu nesimţirea a multora dintre noi, duce doar la risipă de bani, risipă de mediu înconjurător şi nu în ultimul rând la îmbolnăvirea unui sistem om-natură, pus la grea încercare în ultima vreme.

În judeţ, situaţia nu este mai roză, ea devine palidă pe zi ce trece

Pe teritoriul judeţului, există doar două depozite încă deschise, unul la Beclean, unde în 2009 s-au depozitat peste 10.900 tone de deşeuri, iar la Sângeorz-Băi aproape 4.200 tone, la care se adaugă cele aproape 13.300 tone de deşeuri aparţinând mediului rural.
În cele două depozite active mai sus menţionate se respectată procedurile de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri, conform H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Se face inspecţia vizuală pentru fiecare transport şi se evidenţiază separat fiecare transport, cunoscându-se cantitatea şi generatorul deşeurilor. Asta în mod teoretic, deoarece, conform spuselor primarului oraşului Sângeorz Băi – Roland Venig, practic nu se poate urmării fiecare maşină care vine şi depozitează şi ce depozitează, cu toate că există personal angajat pentru monitorizare, fluxul mare de depozitare, nu permite monitorizarea cu lux de amănunte a deşeurilor.
Conform Raportului privind starea mediului în Judeţul Bistriţa-Năsăud, depozitul aparţinând Primăriei Sângeorz-Băi a obţinut Autorizaţia de mediu nr. 10/29.01.2008 cu program de conformare, valabila 5 ani până in 31.12.2012.
Măsurile de monitorizare cuprinse în autorizaţie s-au realizat în proporţie de 80%, iar din măsurile cuprinse în programul de conformare nu a fost realizată măsura referitoare la realizarea unui sistem de monitorizare a emisiilor atmosferice.
Acelaşi primar al Sângeorzului este foarte supărat pe colegii bugetari de la Mediu, deoarece îi forţează pe unii primari, pe considerente cică politice, să cheltuiască bani fără rost, prin închiderea repetată a gropilor de gunoi: „ăştia care iau bani de la stat, că şi primarii iau bani tot de la stat, ăştia care conduc Garda de Mediu, Agenţia de Mediu, Apele Române şi aşa mai departe, poi ce pisica mă-sii mă’, ăştia nu ştiu de proiectu’ ăsta (n.r. – Proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud), care-i la nivel de judeţ, dom’le? Nu-i a lu’ primaru’ din Sângeorz Băi sau a lu’ Ovidiu Creţu sau a lu’ Liviu Rusu! Este un program finanţat de uniunea Europeană, şi dacă cineva se crede mai creţ decât Creţu sau Rusu, atunci îi treaba lui, poate nu face parte din Uniune Europeană, poate de la papuaşi (…) e ca şi cum am asfalta o stradă şi venim a doua zi şi săpăm iară să băgăm conducte”.
La Sângeorz Băi, pe bază de contract şi tarif aprobat de către Consiliul Local şi însoţit şi de către celelalte comunităţi, pe bază de factură, aduc deşeuri la groapa oraşului, toate comunităţile învecinate, în mod benevol: Rodna, Şanţ, Maieru, Ilva Mică, Ilva Mare, Leşu şi Telciu.
La fel ca şi în municipiul Bistriţa, situaţia deversării deşeurilor în apele din judeţ, este una critică, mentalitatea cetăţenilor fiind una scăzută din punct de vedere al protecţiei mediului. Mulţi primari din zona Someşului se confruntă cu aceleaşi probleme, nereuşind să impună, nici măcar cu ajutorul amenzilor, o conştiinţă civică populaţiei din mediul rural. Roland Venig, în stilu-i caracteristic, ne vorbeşte despre disciplinarea  populaţiei astfel: „Sângeorzul pune peste 10 miliarde anul ăsta pentru proiect, toţi banii ni dăm de rămânem în fundu‘ gol, apoi să te trezeşti cu o lele şi cu o babă că ea nu plăteşte gunoiu’ că-l zvârle pe apă, c-apoi io o zvârl pe babă pe apă, că doară cetăţeanul are numa‘ drepturi, obligaţii are primaru‘! Corect şi asta, dar trebuie conştientizată populaţia că gunoiul se plăteşte, vorbind frumos trebuie să-i spui că suntem în Europa, stimate cetăţean, şi dacă arunci gunoiul pe râu, primeşti amenzi“.
Indiferent care ar fi metodele de care se folosesc edilii noştri, gândindu-se la viitoare alegeri sau nu, trebuiesc luate măsuri şi conştientizată populaţia de riscurile afectării întregului mediu, indiferent că e urban sau rural, zonă protejată sau uitată de lume.
Vinovaţi până la urma urmei suntem noi toţi, babe sau lele şi moşi, primari sau şefi de agenţii, lucrători la salubritate sau ziarişti.

Groapa de la Tărpiu, cea mai aşteptată şi scumpă groapă din istoria bistriţenilor

Proiectul intitulat „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud” urmează să se deruleze în perioada 2009 – 2011 şi presupune realizarea unor investiţii de importanţă majoră pentru protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud:
1.Construirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Dumitra, a unei staţii de transfer la Bistriţa precum şi a 4 puncte de transfer în localităţile, Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei;
2.Construirea în municipiul Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi DEEE şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al Judeţului;
3.Achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora;
4.Închiderea şi ecologizarea a 4 depozite urbane şi 200 depozite rurale existente neconforme;
Conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a Proiectului este de 141.709.850 lei, 98% reprezentând finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat, restul de 2% reprezentând contribuţia Beneficiarului prin bugetele Autorităţilor Locale.
Până în prezent, conform unui raport prezentat publicaţiei noastre de către doamna Luminiţa Borşa – expert achiziţii publice în cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud, s-au efectuat următoarele lucrări: terasamente la drumuri de acces; terasamente la platforme; degajarea terenului de corpuri străine şi decopertarea stratului vegetal pe o grosime de 30 cm în zona dedicată clădirilor administrative; utilităţi obiectiv – alimentare cu apa; aşternere strat de balast + compactare / pregătire Faza Determinantă pe Drum Acces 1 – 475 metri; amenajare drum Organizare de şantier  până la cabina portar; drum Acces 2- Terasamente Faza determinantă; finalizare strat balast Drum Acces 1 în 12.05.2010; aşternere balast + geogrila  pe Drum Organizare de şantier paralel cu Drum Acces 1; balastare acostamente.
Firmele câştigătoare ale licitaţiilor sunt Asocierea formată din următorii operatori economici:
•    S.C. Iridex Group Construcţii S.R.L. – Lider
•    S.C. Iridex Group Import Export S.R.L – Asociat
•    S.C. Iridex Group Plastic S.R.L.  – Asociat
•    S.C. Unio S.A. Baia Mare – Subcontractant
Procedura de achiziţii aferentă contractului a fost publicată în data de 30.09.2009, cu număr de referinţă în SEAP 87541. Contractul a fost semnat în data de 25.01.2010. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 8.03.2010.
Pentru reabilitarea şi închiderea Depozitelor de Deşeuri urbane precum şi a celor rurale neconforme din judeţ, asocierea a fost formată din următorii operatori economici:
•    S.C. Bilfinger Berger Baugesellschaft  m.b.H – Lider
•    S.C. Interdevelopment  S.R.L Bucureşti – Asociat
Procedura de achiziţii aferentă contractului a fost publicată în data de 10.11.2009, cu număr de referinţă  în SEAP 90404. Contractul a fost semnat în data de 8.02.2010. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 22.03.2010.
Conform spuselor vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Luca Iancu, lucrările sunt în grafic şi se vor respecta toate termenele impuse, singura frână din punct de vedere al lucrărilor efective ce se realizează, este cea impusă de condiţiile climaterice, ploile din ultima vreme, împiedicând, pe unele tronsoane, săpăturile ce trebuiesc efectuate. Cu toate acestea, lucrările sunt în grafic, finalul anului 2011 ar trebui să ne aducă noua groapă ecologică a judeţului, cu toate subansamblele ei.
Până la acea dată, nu ne rămâne decât să aşteptam, iar aşteptând, să avem grijă de mediul în care trăim, să fim, totuşi mai responsabili cu ceea ce avem în jurul nostru, munţi, ape, aer, să fim mai responsabili cu noi înşine. Iar dacă tot se apropie marea sărbătoare a Zilelor Bistriţei, indiferent unde se vor desfăşura acestea, pe lângă aerul intoxicat de mici şi alte friptane, ar fi frumos să găsim şi coşuri de gunoi, dar ce e cel mai important – să le şi folosim.

Eugen Farcaşiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here