Defrisari misterioase pe banii statului

Cu banii primiţi de la statul român, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine Sângeorz-Băi a început curăţarea păşunilor luate în administrare, defrişând şi o parte din pădure.
Misterul defrişărilor ilegale a ajuns la urechile celor îndreptăţiţi să inspecteze zona, astfel că ITRSV Suceava şi APIA Bistriţa-Năsăud şi-au trimis oamenii pe teren pentru depistarea problemelor.

La sesizarea unor colegi de breaslă, organele îndreptăţite a face un control în zonă s-au pus pe drum şi au plecat la inspecţie. Atât Inspectoratul Teritorial de regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Suceava, cât şi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Bistriţa-Năsăud au plecat către Muntele Persa, acolo unde Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine Sângeorz-Băi primise finanţare pentru a curăţa păşunile. Terenul a fost concesionat acestei asociaţii de către Primăria Sângeorz-Băi, fiind în posesia acesteia.
Pe lângă lucrările obişnuite într-un astfel de caz (drumuri de acces, stâne de nivel european), curăţarea păşunilor s-a extins şi în pădurea care se regăsea pe aceeaşi suprafaţă concesionată, defrişările de arbori nemarcaţi constituind o infracţiune prevăzută în regimul silvic.

Sesizare venită pe calea undelor

În comunicatul primit la redacţie din partea colegilor de la radio Someş, se regăseşte următorul text:
„Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Sângeorz-Băi, cu buna ştire a autorităţilor locale, în cadrul programului de curăţare a păşunilor alpine din munţii sângeorzenilor, au defrişat ilegal peste 1.000 de arbori din Muntele PERSA, acum încercând să muşamalizeze acest dezastru ecologic deşi există procese verbale încheiate de comisia consiliului local, executivul încercând să găsească o cale să se îngroape totul pe plan local, nu cumva să supere pe cineva.
Mai mult de atât, ca orice lucrări unde nu se vede şi nu se aude, cu acordul comisiilor de specialitate au cheltuit toate fondurile alocate mai multor lucrări în munţi (stâni europene, drumuri de acces, etc.) pe curăţări de păşuni, cu tot cu pădure de această dată (14 miliarde vechi) şi urmează să primească a II-a tranşa de fonduri să plătească oamenii care au lucrat la curăţat, pentru că nu le-au ajuns banii din prima tranşă.
La prima vedere se pare că cei din comisia A.C.O.C. le-au trasat oamenilor pe unde să cureţe păşunea, adică prin pădure pentru că încurca la păşunat, oamenii au executat şi acum vor să-i facă victime pe aceştia pe motiv că ei au tăiat efectiv, însă la directivele celor din comisie”.
Contactat telefonic, patronul postului de radio şi în acelaşi timp consilier local în Sângeorz Băi, Traian Ogâgău ne-a declarat că această acţiune a ACOC este „o tâlhărie la drumul mare, un dezastru ecologic”, susţinând că vinovaţi pentru acest lucru sunt atât membrii comisiei ACOC care au trasat ordinele de curăţare, cât şi Ocolul Silvic şi Primăria Sângeorz-Băi, care acum încearcă „să o dea la pace” pentru a muşamaliza toată povestea. Referitor la primarul Roland Venig, Ogâgău susţine că acesta ar fi „închis ochii până s-a tăiat pădurea”, încercând acum să dea vina pe oamenii care au efectuat eronat lucrările de curăţire a păşunilor, aceştia executând aceste operaţiuni exact după trasările comisiei ACOC.

Roland Venig, indignat de dezastrul ecologic de la Persa

Primarul oraşului Sângeorz-Băi se declară indignat faţă de aceste acţiuni şi respinge acuzaţiile lui Ogâgău, aruncând culpa în curtea ACOC, care, după spusele acestuia „primeşte bani de la statul român, mai mulţi decât poate primi primarul Sângeorzului”.
Relaţia dintre primăria oraşului şi respectiva asociaţie este una contractuală, fiind încheiat „un contract de concesiune pe cinci ani de zile cu această asociaţie, pentru a putea primi subvenţiile de la stat. Eu faţă de alţi primari, cum ar fi cel din Maieru, nu sunt membru în ACOC, deci nu am niciun interes. Am participat la întâlnirile cu cetăţenii şi i-a rugat să cheltuie banii cu oameni din Sîngeorz-Băi, să respecte legea şi aşa mai departe”. Tot referitor la acuzaţiile aduse de Traian Ogâgău, primarul de pe Someş declară că „n-am citit comunicatul domnului Ogâgău dar am auzit despre acesta, iar dacă dumnealui crede că cineva încearcă muşamalizarea vreunui fapt, se înşeală amarnic, ba din contră, în urmă cu două săptămâni am trimis o comisie pentru a începe cercetările pe plan local, comisie din care fac parte doi oameni de-a lui Ogâgău, exact pentru a nu a avea discuţii şi probleme. Este vorba de Cârcu Traian şi Avram Cătălin, ambii PDL, care au şi încheiat un proces verbal de constatare. Cum aş putea eu ca primar să muşamalizez când oamenii lui au fost pe teren şi au făcut constatarea?!”. Venig susţine că fostul său rival din alegerile pentru primăria Sângeorzului ar fi încercat să trimită în control „un prieten”, pe Grigore Avram – directorul ITRSV Bistriţa, dar că nu i-a ieşit pasenţa, pădurea cu pricina fiind în fondul forestier al judeţului Suceava.
Referitor la suma pusă în joc de APIA Bistriţa pentru curăţarea şi întreţinerea păşunilor, Roland Venig vehiculează suma de 19 miliarde lei vechi, sumă împărţită în două tranşe, prima fiind deja acordată.
O bănuială a primarului sângeorzean ar fi iscarea unei dispute în interiorul ACOC din cauza sumei mare de bani care este la mijloc, recunoscând că ştie „din auzite” că în alte locuri unde au fost situaţii similare şi că primarii respectivi au fost destul de implicaţi în astfel de afaceri.
„În calitate de reprezentant al autorităţii locale, am dat în concesiune păşunile Asociaţiei crescătorilor de animale, nu am dat la persoane fizice, aceştia fiind singurii asociaţi într-o formă de acest fel în zonă!”, a mai spus Venig.

Au început cercetările pe teren

Cei abilitaţi în a face controale la faţa locului, ITRSV Suceava ca şi proprietar al fondului silvic, au început deja inspecţia pe teren, conform unei sesizări venite de la ITRSV Cluj, regională care nu răspunde de acel fond dar care a fost sesizată prima dată.
„Am fost contactat de şefii ITRSV Cluj unde se credea iniţial că fondul silvic este pe suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, dar fiind pe suprafaţa judeţului nostru am intervenit noi, am trimis doi ingineri silvici şi împreună cu reprezentanţi ai Ocolului Silvic Sângeorz-Băi şi reprezentanţi ai administraţiei locale vor desfăşura acţiunile de control la faţa locului, problema fiind a tăierilor unor arbori nemarcaţi din păşunile împădurite”, ne-a declarat şeful ITRSV Suceava – Costel Girigan.
Directorul APIA Bistriţa-Năsăud – Emil Scurtu, referitor la acest caz, a subliniat faptul că „APIA verifică respectarea unor condiţii impuse pentru finanţare: bunele condiţii agricole şi de mediu şi dacă se respectă agromediul. Faptul că s-au făcut tăieri din fondul silvic nu mai ţine de noi”.
Până la elucidarea misterului defrişărilor din zona Sângeorz-Băi, toată lumea este de acord cu un singur fapt: ceea ce s-a întâmplat în Muntele Persa este un dezastru ecologic, de câştigat au doar cei mânjiţi cu seva arborilor deja tăiaţi şi vânduţi.

Eugen Farcaşiu