Consecințele dramatice ale legalizării etnobotanicelor și a magazinelor de vise în Guvernul Boc

Într-un trecut nu foarte îndepărtat, sub guvernarea lui Emil Boc, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, România a fost martora unei decizii cu consecințe dezastruoase – legalizarea etnobotanicelor și a magazinelor de vise. Această mișcare, total scăpată de sub control încă de la început, a deschis porțile unui fenomen periculos, care încă planează asupra țării noastre: dependența de substanțe psihoactive în rândul tinerilor.

În timp ce Guvernul Boc argumenta, în anul 2009, că legalizarea etnobotanicelor și a magazinelor de vise ar putea controla și reglementa consumul acestor substanțe, realitatea a dovedit că decizia a fost una pripită și lipsită de înțelegere a riscurilor asociate.

Cum a deschis Guvernul Boc porțile spre consumul de droguri

Legislația a fost extrem de blândă și chiar i-a încurajat pe cei care voiau să-și deschidă un magazin de vise. Procedura era foarte simplă, asemănătoare cu deschiderea unei florării sau a unui magazin cu hrană pentru animale, deoarece obiectul de activitate era „comerț cu amănuntul de plante, flori, semințe, hrană de animale” – cod CAEN 4776, sau „produse nespecializate”, cod CAEN 4690. „Antreprenorii” care au contribuit la distrugerea a sute de mii de vieți, primeau un aviz de funcționare de la primărie, la fel ca în cazul altor magazine, și nu aveau nevoie de nicio autorizație din partea Ministerului Sănătății. După ce produsele s-au popularizat în rândul tinerilor, au apărut nenumărate magazine online care vindeau substanțe interzise. Mai mult, majoritatea comercianților asigurau livrare gratuită la domiciliu pentru a înlătura toate piedicile ce puteau să apară în relația cu consumatorii.

Magazinele de vise deveniseră locuri de întâlnire pentru tineri în căutare de experiențe psihedelice. Elevii, care ar fi trebuit să-și construiască viitorul, aveau acces la respectivele magazine de vise. O deschidere aparent inofensivă către o experiență alternativă de viață, dar care a dus la consecințe dezastruoase pentru o întreagă generație. În loc să ofere oportunități, legalizarea etnobotanicelor a pus în pericol tinerii, îndemnându-i pe un drum întunecat în dependență și pierdere. S-au destrămat familii, au fost distruse vieți, iar cei care ar fi trebuit să beneficieze de protecție și reglementare s-au transformat în victime ale propriilor decizii.

Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Sănătății, în anul 2009, peste 1300 de persoane, în mare parte tineri, au cerut asistență medicală după ce au suferit intoxicații grave cauzate de consumul de produse ce conțin plante și substanțe cu proprietăți psihoactive (etnobotanice), substanțe ce s-au dovedit a fi deosebit de periculoase pentru sănătate.

Societatea a fost martora unor evenimente tragice, cu consumatori de etnobotanice care și-au pierdut viața pentru că au căzut pradă supradozelor. A fost un moment în care visele s-au transformat în coșmaruri, iar Guvernul a trebuit să facă față consecințelor generate de o decizie pripită.

La un an de la legalizarea etnobotanicelor, Boc a început să lupte împotriva lor

După ce au fost înregistrate evenimente de-a dreptul dramatice în rândul consumatorilor, paradoxal, Emil Boc a devenit rapid un adversar al propriei sale politici pentru a-și salva imaginea. Din păcate, Boc și-a dat seama că fenomenul produselor etnobotanice nu va putea fi eradicat complet, iar posibilitatea de multiplicare a acestor substanţe este nelimitată, abia după pierderi de vieți omenești.

„Sunt conştient că acest fenomen nu poate fi eliminat peste noapte. Sunt conştient că nu vom ajunge la eradicarea completă a acestui fenomen, pentru că, din nefericire, ceea ce specialiştii ne-au spus este că posibilitatea de multiplicare a acestor etnobotanice este nelimitată, combinaţii nelimitate pot să existe, şi că este foarte greu să se găsească o formulă prin care toate aceste substanţe să fie încadrate undeva.”, afirma Emil Boc în anul 2010.

Dezastrul care au urmat după deschiderea magazinelor de vise și legalizarea etnobotanicelor au pus presiune pe autorități, care au fost nevoite să revină asupra deciziei lor controversate. În ciuda încercărilor ulterioare de a restricționa accesul la aceste substanțe, dependența a persistat, iar cei care au beneficiat de legile permisive adoptate în era Boc sunt și acum prizonierii propriilor alegeri.

Dependența a continuat și după  închiderea magazinelor de vise

Abia în anul 2013, Guvernul a luat decizia de a interzice drogurile etnobotanice și magazinele de vise, o mișcare târzie dar absolut necesară în contextul în care fenomenul de consum scăpase total de sub control. Numărul consumatorilor atinsese cote alarmante, o situație fără precedent pentru un stat european. Cu toate acestea, chiar și după interzicerea lor, România resimte în continuare efectele dezastruoase ale acestei perioade întunecate.

Cei care au prins gustul drogurilor în acea perioadă nu au devenit doar consumatori, ci și verigi esențiale în lanțul sinistru al traficului de droguri. Astfel, România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize legate de droguri.

Problema drogurilor în țara noastră nu este doar o chestiune de consum individual, ci și rezultatul unei decizii guvernamentale iresponsabile. Această mișcare a deschis porțile spre dependență, infracționalitate și dezintegrare socială. Oamenii care au fost inițial atrasi de promisiunea legalității acum reprezintă una dintre principalele amenințări în lupta împotriva traficului de droguri.

Pe lângă impactul devastator asupra consumatorilor și a familiilor acestora, problema drogurilor a creat o sarcină imensă pentru autorități. Infracțiunile asociate cu traficul de droguri au crescut semnificativ, iar sistemul de sănătate se confruntă cu o povară enormă din cauza tratamentelor necesare pentru consumatori.

„Bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută”

Decizia de a legaliza etnobotanicele și magazinele de vise luată de Guvernul Boc în anul 2009, este cu siguranță unul dintre factorii care l-au determinat pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, să declare că le-a transmis șefilor din Poliție că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută”.

„Le-am spus textual, erau acolo peste 30 de oameni cred, deci am peste 30 de martori şi am spus textual acest lucru, bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută. Ce trebuie să facem, sigur, să revitalizăm acest efort pe toate planurile dar prioritar este să salvăm tânăra generaţie. Doi din zece tineri între 15 şi 24 de ani, conform statisticilor oficiale, au consumat cel puţin o dată droguri. Unu din zece copii până la 16 ani, în şcoli, unul din zece, a consumat cel puţin o dată droguri”, a spus Cătălin Predoiu.

Cel mai recent raport național privind situația drogurilor, realizat de specialiștii Agenţiei Naţionale Antidrog,  dezvăluie că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani).

În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, în anul 2021, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză.