De la 1 iulie, Criza isi infige coltii si mai tare in beregata romanilor

Începând cu prima zi a acestei luni, în România, efectele măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Boc vor începe să se simtă cu adevărat. Salariile bugetarilor vor fi cu 25% mai mici, preţurile vor creşte datorită majorării TVA, dar şi a scăderii leului în raport cu principalele valute, taxele şi impozitele vor fi mai mari, iar în sectorul bugetar vor avea loc disponibilizări masive.
Ultimele ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern, anunţă că persoanele care au în proprietate mai multe locuinţe vor avea de plătit un impozit suplimentar cu până la 300%, iar peste 53.000 de angajaţi vor fi disponibilizaţi din administraţiile locale.

Cele mai multe schimbări sunt în domeniul fiscal, după ce Guvernul a adoptat o serie de modificări ale Codului Fiscal. Astfel, Executivul a extins baza de impozitare prin introducerea mai multor taxe şi impozite. Într-un cuvânt, chiar dacă pensionarii au scăpat de reducerea cu 15 procente a pensiilor, nu rămân cu aceeaşi sumă de bani în buzunar, din contră. Preţurile au început să sară în sus, odată cu majorarea TVA cu cinci procente, dar şi din cauza scăderii drastice a cotaţiilor monedei naţionale.

Venituri măcelărite

Conform ordonanţei, începând cu 1 iulie, o serie de schimbări ale Codului Fiscal vor afecta bugetul tuturor românilor, fie ei bugetari, angajaţi în mediul privat sau pensionari.
Astfel, vor impozitate tichetele de masă cadou, creşă, şi de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii. Totodată, cota de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală va fi redusă la 20% din venitul brut, faţă de 40% în prezent.
Impozitul aplicat jocurilor de noroc este şi el mărit, cota aplicată asupra venitului net calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor fiind de 25%. Până la 1 iulie, veniturile din jocuri de noroc s-au impus, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşea cuantumul de 10.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşea cuantumul de 10.000 lei inclusiv.
De la începutul acestei luni sunt abrogate şi prevederile Legii educaţiei fizice şi sportului privind opţiunea acordată sportivului profesionist, care a încheiat o convenţie civilă cu o structură sportivă, de a i se asigura la cerere participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii public şi/sau privat.
Persoanele care au venituri din activităţi independente răspund în solidar cu firmele cu care lucrează pentru contribuţiile sociale şi impozitele datorate dacă banii încasaţi vor fi asimilaţi câştigurilor salariale. În cazul firmei plătitoare aflată în insolvenţă sau care nu achită contribuţiile şi al cărei patrimoniu nu acoperă sumele datorate, beneficiarul veniturilor din activităţi independente, în care sunt incluse şi drepturile de proprietate intelectuală, reconsiderate ca venituri salariale, este pasibil de plata tuturor contribuţiilor, care pot ajunge la aproximativ 80% din veniturile încasate. La un venit anual de 30.000 de lei, un beneficiar ar putea datora statului în jur de 25.000 de lei. În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile va fi redusă la 25% din venitul brut, faţă de 50% cât a fost până la 1 iulie.
Nici persoanele care sunt titularele unor conturi bancare nu scapă ieftin, fiindcă toate veniturile sub formă de dobânzi din conturile şi depozitele bancare, indiferent dacă sunt la vedere sau la termen, sunt impozitate, de la începutul acestei luni, cu 16 procente.
Tinerele mame sunt şi ele afectate de măsurile de austeritate, indemnizaţia pentru creşterea copilului fiind redusă cu 15%, dar nu mai puţin de 600 de lei.
Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe locuinţe sunt obligate să achite, până la 30 septembrie, „o taxă de solidaritate” la bugetul local. Astfel, taxa de solidaritate este de 65% din impozitul datorat în anul 2010 pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, de 150% din impozitul datorat în anul 2010 pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu şi de 300% din impozitul datorat în anul 2010 pentru cea de-a treia clădire şi următoarele, în afara celei de la adresa de domiciliu.

Efecte în lanţ

Guvernul a decis totodată, ca de la 1 iulie, ca TVA să fie majorat de la 19 la 24%. Această creştere a TVA cu cinci procente îi va arde însă rău pe români la buzunare. Alimentele, bunurile de larg consum şi serviciile se vor scumpi cu mai mult de cinci procente, producătorii afirmând că scumpirea reală va ajunge chiar la opt procente, cu atât mai mult cu cât preţul carburanţilor a crescut şi el 5%.
Românii vor scoate bani mai mulţi din buzunare şi pentru medicamente, întrucât de la 1 iulie s-a modificat sistemul de compensare. Cei mai afectaţi de scumpiri vor fi cei care suferă de boli cardiovasculare, cei cu diabet, afecţiuni respiratorii sau cu boli ale sistemului nervos. Prin noua formulă de calcul a preţului la produsele farmaceutice compensate, pacienţii vor plăti de acum încolo mai mult dacă vor să se trateze cu medicamentele originale, cu care s-au obişnuit şi se simt bine şi nu cu variantele mai ieftine, ale căror efecte ar putea să nu mai fie aceleaşi. Noul sistem de compensare presupune existenţa unui singur preţ de decontare, cel mai mic, pentru toate medicamentele care tratează o anumită boală. Vitaminele, calciul, magneziul, lecitina şi ceaiurile sunt şi ele mai scumpe din cauza majorării TVA.
Fumătorii sunt şi ei afectaţi, având în vedere că preţurile ţigărilor au crescut, în medie, cu un leu pe pachet, după majorarea TVA şi a garanţiilor pentru antrepozitele fiscale. Cel mai ieftin pachet de ţigări comercializat pe piaţa românească costă 9,9 lei, iar producătorii se aşteaptă la o reizbucnire a contrabandei.
Deocamdată, doar cota unică de impozitare rămâne neschimbată.

Reduşi din toate poziţiile

Calvarul bugetarilor nu se termină odată cu tăierea salariilor cu 25%, asta fără a mai ţine cont de celelalte majorări de preţuri, sau a taxelor şi impozitelor pentru care vor scoate, de altfel ca toţi românii, mai mulţi bani din buzunar. Guvernul a decis recent, printr-o ordonanţă de urgenţă, ca aproximativ 55.000 până la 60.000 angajaţi din sectorul public să fie disponibilizaţi, iar circa 53.000 de angajaţi vor proveni din administraţiile locale. Potrivit Mediafax, disponibilizările de personal vor fi efectuate pe baza standardelor de cost.
Astfel, în 40 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, primarii vor fi obligaţi să prezinte prefecţilor organigrame noi, urmând ca apoi să se demareze procedurile legale de disponibilizare a salariaţilor încadraţi cu depăşirea limitelor stabilite de Guvern.
Cifra privind numărul de concedieri din administraţia locală a fost confirmată la finalul şedinţei de guvern de către ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.
„În urma calculelor făcute, la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, numărul de posturi peste normative este de 53.432, din care număr de posturi peste normativul de bază, deci personal de disponibilizat pentru respectarea normativului -38.666, număr de posturi peste normativ evidenţa persoanelor -4.070, număr de posturi peste normativ la poliţia comunitară -10.696”, a spus Blaga.
Potrivit ministrului MAI, economia de cheltuieli de personal cu respectarea normativului este de 1,5 miliarde lei, reprezentând o reducere de personal de 26,2% şi o diminuare de cheltuieli de 29,1% din total. El a mai arătat că normativele pentru serviciile locale au fost calculate în funcţie de segmentul de populaţie din unităţile administrativ teritoriale.
Acolo unde însă administraţiile locale derulează programe de finanţare au fost acceptate unele excepţii. Astfel unde programele de finanţare sunt în valoare de până la 50.000 de euro, administraţiile locale pot să aibă un număr de două posturi în plus până la finalizarea programului, pentru programe cu valori cuprinse între 50.000 şi 500.000 euro – trei posturi, cinci posturi pentru program de 500.000 – 3 milioane de euro, opt posturi pentru program de 3-10 milioane de euro şi zece posturi suplimentare pentru program de peste 100 milioane euro.

Liana Mureşan