„WANTED” în Bistriţa-Năsăud

La ora actuală în România sunt urmărite şi căutate circa 4.000 de persoane, care figurează fie ca dispărute de la domiciliu, fie urmărite de către organele de poliţie. În judeţul Bistriţa-Năsăud, în prezent sunt căutate şi urmărite circa 30 de persoane. Numărul acestora variază, eforturile conjugate ale unor compartimente ale poliţiei judeţene făcând ca această cifră să sufere schimbări zilnice.

Urmăriţi general

Despre foarte multe persoane dispărute şi urmărite nu se mai ştie nimic de ani de zile, iar altele au dispărut în urmă cu câteva luni, săptămâni sau zile. Legislaţia din România este clară, pentru ca o persoană să fie declarată dispărută este obligatoriu să treacă minim 24 de ore de când nu a mai fost observată. Persoanele cele mai periculoase, căutate de Poliţia Română, sunt trecute pe site-ul acesteia, la secţiunea "Most Wanted". La nivel naţional, printre cele mai căutate şi mai periculoase persoane din România, îl găsim pe Mihai Necolaiciuc, care este căutat de aproape patru ani de zile, pentru că "în calitate de director general, administrator şi ordonator de credite la CFR, în perioada 2000-2003, a achiziţionat produse la preţuri supraevaluate, ceea ce a dus la un prejudiciu de peste 1.700 de miliarde de lei vechi".

O altă persoană celebră căutată şi având mandat de arestare pentru terorism este Omar Hayssam. Mai sunt căutate, la aceeaşi categorie, persoane foarte periculoase, precum: Ioan Bolfă, pentru tentativă de omor, Ion Clămparu, celebrul şef al clanului "Clămparu", căutat pentru iniţierea şi constituirea unui grup infracţional, în scopul comiterii de infracţiuni cu violenţă, proxenetism. De asemenea, pe lista respectivă mai figurează Gregorian Bivolaru, celebrul "Guru" al unei secte yoga, Tcaciuc Severin, urmărit pentru infracţiuni grave de natură economică, Ioan Chita, care a ucis un cioban şi a fost condamnat la 18 ani de închisoare, Paul Popa, care a făcut parte din anturajul lui Konstantinos Passaris, care a împuşcat un tânăr în Deva şi apoi a dispărut de la domiciliu.

Persoanele căutate şi urmărite de către poliţie pot fi cele care au suferit deja o condamnare definitivă şi obligatorie, cele care sunt în diferite etape ale urmăririi penale şi se sustrag acesteia, dar şi persoane care nu au probleme cu legea, dar dintr-un motiv sau altul, au dispărut de la domiciliu. La această categorie de persoane dispărute şi urmărite, excelează minorii, persoane bolnave psihic, dar nu numai. Gradul la care sunt date în urmărire persoanele respective cuprinde mai multe nivele. Primul se referă la persoanele care sunt căutate şi urmărite local de către organele de poliţie.

Bistriţeni daţi în urmărire

Urmează nivelul celor urmărite general şi al celor urmărite internaţional. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, ultimele două nivele aproape se identifică – o persoană urmărită general, odată cu libera circulaţie în spaţiul UE, devine şi urmărită internaţional. Parcurgând lista postată pe site-ul IPJ Bistriţa-Năsăud, care cuprinde persoanele urmărite local, se pot observa diversele motive pentru care sunt căutate acestea, funcţie de infracţiunea săvârşită. Unele dintre acestea sunt căutate şi urmărite pentru emiterea pe numele lor de mandate penale, pentru comiterea unor infracţiuni precum furt din locuinţe, conducere fără permis, infracţiuni silvice, înşelăciune, violare de domiciliu, fals privind identitatea, proxenetism, trecerea ilegală a frontierei, tâlhărie, vătămare corporală, furt calificat, infracţiuni la regimul circulaţiei. Cei mai celebri şi căutaţi bistriţeni la această dată sunt Aurel Bălaiu, pentru furt din locuinţă, Eugen Bălaiu, pentru conducere fără permis, Ioan Blonder, Marius-Ioan Bucşa, Nicolae Danci, Gavrilă Moldovan, Ioan Rus, Albin Ivan, Marius Ivan, toţi pentru infracţiuni silvice, Gheorghe Maier, pentru proxenetism, Ioan Măgeruşan, pentru trecerea ilegală a frontierei(!!!????), Ionaş Lăcătuş, pentru vătămare corporală, Bianca Lăcătuş, Dorel Marin Rus pentru furt calificat, Daniel Isip, pentru comiterea unei infracţiuni la regimul circulaţiei, Petru Grita, Tiberiu Dan Lukacs, Daniel Ioan Vasile Someşan, pentru tâlhărie, Marian Naş, pentru conducere fără permis, Aurel Moldovan pentru violare de domiciliu, Paraschiva Manu, pentru un mandat de executare a pedepsei de 8 ani  închisoare pentru înşelăciune. Ioan Ilie Barabaş, din Galaţii Bistriţei, este căutat pentru dispariţia de la domiciliu, în data de 8-9 decembrie 2006, la fel ca Ioan Nechita, dat dispărut la data de 25 mai 2007.

La nivelul IPJ Bistriţa-Năsăud există un compartiment care se ocupă de problema celor urmăriţi local. Rata de găsire a acestor persoane este undeva sub 50%. Acţiunea de vârf a anului 2008 este arestarea şi aducerea în ţară a celui mai celebru urmărit din judeţ, Cornel Dumitrean, zis "Pedală", care a fost reţinut în Spania în baza unui mandat internaţional, în urmă cu circa două luni de zile. Un alt succes, dar acesta a fost trecut în contul anului 2007, a fost reţinerea lui Nicolae Valeriu Predescu, în baza unui mandat internaţional, emis de autorităţile germane şi extrădarea lui în baza unei hotărâri judecătoreşti către autorităţile germane.

În momentul aderării României la Acordul Schengen va deveni operaţional şi obligatoriu Sistemul Naţional de Semnalări (SINS), gestionat de MIRA. Astfel, persoanele căutate şi urmărite vor putea fi verificate de către autorităţi printr-un sistem de căutare automată, urmând a fi folosit ulterior la supravegherea trecerii frontierelor, eliberarea de vize şi permise de şedere, precum şi alte acţiuni de control pentru siguranţa publică. Potrivit actului normativ respectiv, care reglementează funcţionarea SINS, datele care vor fi implementate vor fi furnizate de toate instituţiile MIRA – Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria, Autoritatea pentru Străini, Biroul SIRENE (fostul Europol), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul de Externe şi Ministerul Justiţiei. Ulterior, toate aceste instituţii vor accesa sistemul doar în părţile care le privesc. O procedură internă impune ca fiecare furnizare şi consultare de date cu caracter personal să fie înregistrată la SINS, urmând a fi ştearsă numai după un an de zile. Sistemul informatic respectiv va permite autorităţilor ca prin intermediul unei proceduri de căutare pe calculator să cunoască persoanele şi bunurile urmărite, ori cu anume semne de întrebare în ceea ce priveşte respectarea legilor. Toate aceste informaţii vor fi folosite la controlul trecerii frontierelor, eliberarea de vize, permise de şedere, dar şi la celelalte operaţiuni specifice, în scopul asigurării ordinii, siguranţei naţionale şi publice. Sistemul SINS România va fi aliniat la Sistemul Informatic Schengen II, un sistem informatic comun, ce va conţine baze de date de la nivelul statelor membre, corespunzătoare configuraţiei extinse a Uniunii Europene. Sediul SIS, Sistemul Informatic Schengen, se află la Strassbourg, în fiecare stat membru existând o unitate naţională. SIS a fost conceput pentru a menţine ordinea şi siguranţa publică, inclusiv siguranţa naţională a fiecărui stat membru, pe teritoriul respectiv, dar şi de a aplica dispoziţiile Convenţiei Schengen referitoare la circulaţia persoanelor, folosind date şi informaţii comunicate prin intermediul SIS. Iniţial, SIS a fost conceput şi pus în aplicare pentru 18 state, 15 state membre, Islanda, Norvegia şi un stat de rezervă, dar acest sistem informatic se impune a fi actualizat la noua configuraţie a Uniunii Europene. În prezent se implementează Sistemul Informatic Schengen II.

Mihnea Rosenberg