Zacamântul de calcar din Budureasa ar putea schimba ordinea miliardarilor din România # Sorin Ovidiu Vântu a pus mâna pe calcarul cu brucit din comuna bihoreana prin intermediul societatii Petromservice # Vasile Budau, primarul din Budureasa recunoaste ca a concesionat de doua ori terenurile afiliate minei unei firme Geoasset, care mai apoi a vândut licenta de exploatare catre societatea controlata de groparul FNI
Sorin Ovidiu Vântu poate deveni cel mai bogat român. Nu ar fi o surpriza pentru nimeni. Devenit celebru odata cu dizolvarea FNI, când s-a îmbogatit pe buzunarul românilor care au… dormit linistiti crezând ca fondul vegheaza pentru ei, Sorin Ovidiu Vântu este unul dintre cei mai versati tepari de la… Tepes încoace. Putini stiu, însa, ca groparul FNI ar putea trece în vârful piramidei miliardarilor dupa ce va trage lozul câstigator tocmai în… Budureasa din judetul Bihor. Mina de aur poate fi… mina de calcar cu brucit de la Budureasa, singurul zacamânt de acest fel din România si cel mai mare din Europa. Vântu tocmai a reusit sa puna mâna pe mina prin inginerii financiare mai mult sau mai putin legale!
Mina concesionata de doua ori
În anul 2003, mina de la Budureasa – Valea Mare a fost scoasa la licitatie de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Licitatia de concesiune a fost câstigata de Geoasset, care, timp de trei ani, a lucrat zacamântul si a întetit forajele. S-au facut si niste studii care au relevat faptul ca exista posibilitatea valorificarii zacamântului în conditii de rentabilitate.
Concesiunea s-a prelungit cu înca un an printr-un act aditional, iar în 2006 reprezentantii firmei au depus documentatia finala pentru obtinerea licentei de exploatare. „Au existat doua concesiuni”, recunoaste primarul Vasile Budau. „Una a fost, parca, în anul 2003, iar a doua, parca, în 2005. Nu mai stiu exact. Nu pot sa spun prea multe, eu fiind plecat în strainatate acum”, a spus Budau. În realitate, Primaria Budureasa concesionase firmei Geoasset doar terenurile afiliate minei.
Mina de la Budureasa, lozul lui SOV
Modul cum a pus SOV mâna pe zacamântul de calcar de la Budureasa este tipic. A folosit firma Petromservice, pe care o controleaza neoficial. Petromservice a cumparat firma Geoasset pentru 2, 6 milioane de euro. Tranzactia a fost facuta în mai 2007. Numai ca, potrivit surselor ministeriale, afacerea ar fi de câteva miliarde de euro.
În 2003, momentul în care s-a facut primul pas pentru obtinerea dreptului de exploatare a rezervei de calcar cu brucit, firma Geoasset era detinuta de Adrian Boboc (95%) si Ioan Blidar (5%), persoane fara nume în lumea afacerilor. În decembrie 2004, în Geoasset a intrat Ana Bodea, care a preluat toate partile sociale detinute de la Boboc. Ana Bodea nu a putut sa duca de una singura programul de exploatare si s-a asociat în firma cu Maria Nicolaescu si cu Mircea Pârvu.
Între timp, pe fir a intrat Petromservice, care prin sindicalistul Liviu Luca a intrat în legatura cu Ana Bodea. Femeia de afaceri s-a descotorosit rapid de cei trei asociati. În 12 aprilie anul acesta, Ana Bodea a cumparat partile sociale ale firmei de la cei trei asociati, devenind actionar în proportie de 100 la suta. Maria Nicolaescu a primit 400.000 de euro si 175.000 de dolari pentru 40 la suta din capitalul social al Geoasset. Mircea Pârvu a luat 150.000 de euro pentru 10% din companie, iar celalalt asociat, Ioan Blidar, a primit 100.000 de euro pentru partea sa sociala. Ana Bodea stia însa ce a facut pentru ca era de mai mult timp în negocieri cu Petromservice. În luna mai 2007 s-a facut marea afacere, Geoasset fiind vânduta pentru 2, 6 milioane de euro. Vântu a preluat Petromservice în septembrie 2005 prin intermediul off-shore-ului Elbahold Ltd.
Mina de aur?
Prospectiunile pentru descoperirea zacamântului de calcar cu brucit au început, potrivit specialistilor înca din 1977. Cercetarile de la acea vreme vizau descoperirea unui zacamânt de uraniu. În locul minereului, geologii au dat însa de calcar cu brucit. Specialistii din acea vreme au ajuns la concluzia ca în zona Budureasa – Valea Mare se afla cel mai mare zacamânt din Europa. Calcarul cu brucit este extrem de valoros, fiind destul de scump si în forma naturala, dar mai ales dupa ce este supus unui proces de prelucrare. Atunci s-a investit masiv în obiectivul propus. Din 1978 pâna în 1989, volumul de lucrari la Budureasa – Valea Mare a fost imens. S-au facut 15 kilometri de galerii, puturi de cercetare, santuri si foraje. Suma cheltuita de stat, din 1978 pana in 1989, pentru a pune în valoare zacamântul a fost imensa. Cel putin asa sustine Bogdan Gabudeanu. „Înainte de 1989 s-au cheltuit 150 de miliarde de lei pentru cercetarea si aducerea la forma de exploatare a zacamântului”, a spus Bogdan Gabudeanu, presedintele ANRM, citat de cotidianul Evenimentul Zilei. Calculata la cursul oficial aferent anului 1989, de 14,9 lei pentru un dolar, investitia de 150 de miliarde de lei de la Budureasa este uriasa: 10 miliarde de dolari. Acelasi calcul facut la cursul neoficial al dolarului din 1989, de 75 de lei, duce valoarea investitiei la doua miliarde de dolari. Odata cu revolutia din 1989, lucrarile aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit. Din 1989, pâna în 2003, mina a intrat intr-o faza de conservare. La un moment dat s-a discutat chiar ca s-ar putea sa fie închisa.
Nu au auzit de brucit
Localnicii din Budureasa si din împrejurimi nu numai ca nu stiu ca stau pe un potential financiar fantastic dar nici nu au auzit de zacamântul de calcar cu brucit. Nici macar… primarul. „Va marturisesc sincer ca nu stiu nimic si nu stiu noi am avea un zacamânt atât de pretios”, a spus reporterilor GAZETEI Vasile Budau. Care uitase ce concesionase firmei Geoasset. „Ce dracu o mai fi si brucitu acesta. N-am auzit în viata mea de acest termen”, spune un localnic. Cei care au auzit de calcarul cu brucit sunt neîncrezatori în potentialul de exploatare al acestuia. „Zacamântul e de doi bani. Nu va aduce profit nici macar de 5 la suta din ce s-a spus. Nu stiu ce va face Vântu cu el daca spuneti ca la cumparat”, spune un consilier local. „Este o gogoserie de presa. Nu stiu cum a putut spune seful ANMR ca s-a investit atâtia bani în zacamântul de calcar cu brucit de la Budureasa. Parca au murit toti specialistii”, sustine Adrian Eftimie, unul dintre investitorii din perimetrul Budureasa- Valea Mare. Ca SOV a facut o afacere buna sau proasta înca nu se stie, iar cât de reale sunt sumele pe care le-au investit comunistii pentru a pune în valoare zacamântul, doar Gabudeanu stie. Sau poate nici macar el… Vântu a facut pâna la urma o afacere legala. Dupa ce s-a îmbogatit „din pix” folosindu-si creierul si flerul de bandit, SOV se foloseste si de avutia statului. Printr-o afacere legala, el cumparând prin firma Petromservice doar licenta de exploatare a zacamântului. Investitiile pentru pornirea exploatarii vor trebui facute. Cert este ca daca va deveni cel mai bogat român de pe urma zacamântului de calcar cu brucit, Vântu va intra în istoria comunei Budureasa…
Utilizarea calcarului cu brucit
Calcarul cu brucit prelucrat se foloseste la fabricarea cimentului refractar, a mortarelor, a produselor de ceramica, a caramizilor, a placilor, a materialelor ceramice izolatoare, ca fondant în fabricarea fontei. Poate fi folosit ca adaos în producerea gresiei, faiantei, portelanurilor sau pentru sticlele de ambalaj.
Din brucit se scoate un oxid de magneziu, cu o larga utilizare în industria farmaceutica, chimica, metalurgica, în industria hârtiei, a materialelor refractare, chiar si în agricultura sau pentru epurarea apelor uzate.
Astfel, magneziul obtinut în urma unui proces de prelucrare se foloseste la obtinerea de medicamente sau în industria cosmetica. Oxidul de magneziu cu o puritate mare, de peste 90%, se utilizeazâ pentru producerea materialelor refractare, de inalta temperatura si rezistenta.
Calin Miron
