După ce la prima celulă de la depozitul ecologic de la Tărpiu s-au înlocuit nu mai puțin de 140.000 de metri cubi de argilă, se pare că scenariul se repetă și la cea de-a doua celulă. De data aceasta sunt înlocuiți doar 20.000 de metri cubi de pământ la celula proiectată tocmai în pădurea din apropierea depozitului.
În vara acestui an au început lucrările la celula cu numărul doi a depozitului ecologic de la Tărpiu. Deși locuitorii comunei Dumitra, dar și activiștii de mediu au protestat îndelung nu s-a renunțat la locația actuală.
Celula numărul doi este amenajată la doi pași de prima, tocmai lângă pădurea din apropiere, pe o suprafață de aproximativ 2,3 hectare. Toată distracția ajunge să coste 1,3 milioane de euro, suma provenind în parte dintr-un fond alimentat de cele două societăți care se ocupă de deșeurile județului: Vitalia, care administrează depozitul de la Tărpiu și Supercom care colectează deșeurile din întreg județul.
Cealaltă parte reprezintă o investiție privată a celor de la Vitalia, care se va recupera, evident, tot din buzunarul cetățenilor, sub formă de taxe. Noua celulă ar trebui să fie operațională în 8 luni, după care cea veche, care este deja plină urmează să fie închisă.
Potrivit planului de investiții, Vitalia va mai face niște investiții anul acesta la Tărpiu: 400.000 de euro pentru echipament pentru pre-tratarea levigatului sau tratarea concentratului și 100.000 de euro pentru o hală pentru depozitarea deșeurilor reciclabile valorificabile, obținute în urma sortării în stația de sortare. De asemenea, se vor investi 2.500 de euro pentru un sistem de supraveghere video la stația de sortare.
De unde provin acești bani? Din fericire, aceștia provin tot de la societățile comerciale responsabile cu colectarea deșeurilor și respectiv depozitarea acestora.
Mai exact din Fondul de întreținere, înlocuire și dezvoltare constituit pentru proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor Solide în județul Bistrița-Năsăud. În 11.12.2019, în acest cont erau aproape 15 milioane de lei.
Se pregătește mutarea a 20.000 de metri cubi de argilă pentru celula 2
Deși pare o lucrare nu foarte complicată, se pare că problemele pe care le-a avut celula 1 sunt prezente și la celula 2. Mai exact mutarea a zeci de mii de metri cubi de argilă pe locația celulei 2, întrucât pământul din zonă nu prea se potrivește cu ce vrea constructorul să facă.
În acest sens, Consiliul Județean a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului acordul de mediu pentru mutarea a 20.000 de metri cubi de argilă. Practic se va aduce această cantitate de argilă de la 6 km de depozit și se va folosi la cea de-a doua celulă.
„Celula 2 de depozitare la construirea căreia se folosește argila extrasă din groapa de împrumut este parte din proiectul depozitul ecologic pentru deșeuri CMID Tărpiu. Distanța între CMID Tărpiu și groapa de împrumut este de 6 km. (…) Pentru realizarea umpluturilor la celula 2 este necesară utilizarea a cca. 20.000 m3 pământ din groapa de împrumut, deoarece pământul local rezultat din săpăturile celulei 2 nu îndeplinește condițiile de admisibilitate conform normativelor în vigoare pentru folosirea la umpluturi. Perimetrul de exploatare a resurselor de argilă are o suprafaţă 20.000 m².”, se arată în documentația depusă la Agenția pentru Protecția Mediului.
Și la prima celulă a fost nevoie de transportul argilei din altă parte, de la 12 km distanță mai exact. La prima celulă a fost nevoie de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argilă, cu alta, adusă tot de pe teritoriul comunei Dumitra.
Acest lucru este confirmat inclusiv în raportul Comisiei de Mediu a Senatului, din 2018, care desființează SMID Tărpiu, tocmai din cauza gafelor făcute de-a lungul anilor, care au costat scump. De exemplu, această înlocuire a argilei de la celula 1 a costat nu mai puțin de 4 milioane de lei:
„Depozitul este construit în pantă. Evaluările ulterioare arată că, de la început, studiul de fezabilitate nu a ținut cont de existența unor pârâuri subterane și nici de calitatea solului de sub viitoarea groapă ecologică. Terenul pe care a fost construit depozitul nu corespundea din punct de vedere al parametrilor și a fost nevoit de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argilă cu alta adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanță de 12 kilometri de locul în care se află depozitul. Această înlocuire a adus o corecție de 4 milioane de lei la proiect de management integrat al deșeurilor”, se arată în raportul Comisiei de Mediu a Senatului.
ADI Deșeuri, fără director luni bune
În timp ce la Tărpiu se construiește celula 2 , una dintre cele mai importante investiții ale depozitului, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, care ar trebui să vegheze la buna colectare și administrare a deșeurilor din județ, este de luni bune fără director. Până acum s-au organizat două concursuri pentru identificarea unui director la ADI Deșeuri, însă fără rezultat, în august, singurul candidat care s-a înscris nereușind să obțină 70 de puncte, minim necesar pentru a promova.
În primăvara acestui an, Pavel Plăian, un teolog absolvent și de drept care a lucrat inclusiv într-un cinematograf clujean a plecat din fruntea instituției pe care a condus-o nu mai puțin de patru ani.
Singura sa pregătire pentru acest post era un curs urmat la Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud în managementul deșeurilor. Culmea, cursul a avut loc în 2017, când deja avea un an la conducerea instituției.
Între timp, în fruntea instituției s-a instalat în urmă cu câteva săptămâni Sabin Dragomir Cîmpan, care este însă interimar. Deocamdată nu se știe când va fi organizat un concurs pentru acest post.
Cât de neperformantă a fost această instituție până acum se vede inclusiv în orașe, bistrițenii neselectând gunoaiele corespunzător nici acum. Mai mult, în 2019, Gazeta de Bistrița scotea în evidență faptul că mai bine de jumătate din cheltuielile înregistrate de ADI Deșeuri merg pe salariile celor 10 angajați și pe vouchere de vacanță.
Pe salariile brute merge suma de 650.000 de lei, pe contribuția asiguratorie pentru muncă 15.000 de lei, iar pe vouchere de vacanță 10.150 de lei. Practic, fiecare angajat primește 1.000 de lei anual să meargă într-o vacanță, să se destindă.
La aceste cheltuieli se adaugă cheltuieli materiale și anume: cheltuieli cu obiecte de inventar în valoare de 20.000 de lei, cheltuieli cu materiale consumabile -8.000 de lei sau cheltuieli cu mijloace fixe 75.000 de lei.
ADI Deșeuri mai dă 10.000 de lei pe combustibil, 5.000 de lei și-a alocat pentru piesele de schimb la mașini și 10.000 de lei pentru cheltuieli cu energie și apă. Pentru comisioane și onorarii merg 60.000 de lei.
Protocolul, reclama și publicitatea costă doar 2.000 de lei, jumătate cât s-a alocat pentru deplasări, detașări și transferuri. Pentru cursuri de specialitate s-au alocat 4.000 de lei.
Andreea Moldovan
