Din 62 de comune şi oraşe ale judeţului nostru, sub 10% posedă un site actualizat şi întreţinut, asta după o cercetare insistentă cu ajutorul motoarelor de căutare.
Un sistem informatic comun şi unic, care să lege toate instituţiile şi administraţiile locale, vine în ajutorul persoanelor fizice şi juridice, prin intermediul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

În secolul XXI, un secol al informaţiei electronice şi al calculatoarelor, există instituţii şi primării care nu au deschiderea către lume printr-un portal electronic. Şi cele care posedă un astfel de site, ori sunt neactualizate de bună bucată de vreme, ori sunt „under construction” de la implementarea sistemului. Lipsa banilor dar mai ales a persoanelor calificate pentru a întreţine şi dezvolta astfel de afişiere virtuale cu aplicaţie multiplă, sunt principalele motive invocate de conducătorii acestor entităţi.
Căutarea unei pagini de internet a unei comune, pentru a afla diferite informaţii publice sau pentru a aplica efectiv o cerere sau petiţie, exact cum prevede legea, este o adevărată aventură prin întortocheatul www (world wide web – sălbatica ţesătura mondială).
Printre blogurile primarilor, şi acestea rămase la stadiul unor alegeri doar ca instrument electoral şi nu informativ, prin diferite domenii şi găzduiri alambicate, primăriile bistriţene sunt foarte greu de găsit, trimiterile motoarelor de căutare ducând mai mult către articole despre primării decât spre un portal propriu al instituţiei căutate.

Primării cu „ferestre” deschise

Oraşele stau puţin mai bine la acest capitol, sistemul informatic fiind mult mai uşor de implementat într-un oraş, care dispune atât de fondurile necesare, cât şi de personalul calificat pentru administrarea unui astfel de site. Atât Primăria Bistriţa, cât şi Primăria oraşului Năsăud au site-urile actualizate şi conţin informaţiile necesare unui vizitator on-line.
Primăria oraşului Beclean are un astfel de portal, doar că varianta electronică a acestei instituţii nu se ridică la nivelul primăriei în sine, actualizările nefiind o prioritate pentru conducerea acestui oraş. Rămas în urmă cu vreo doi ani, site-ul beclenarilor nu a auzit de inaugurarea Băilor Figa, de exemplu, sau măcar de o adresă de contact pentru indiferent ce petiţie sau cerere din partea vreunui cetăţean al urbei, pierdut prin meandrele netului.
La Sângeorz-Băi, site-ul arată mai bine decât la Beclean, cu diferenţa că încă nu este funcţional, majoritatea paginilor fiind „under construction” de mai bine de un an. S-au construit drumuri şi alte multe utilităţi în zona staţiunii, mult mai repede şi mai eficient, ca să nu spunem de costuri, decât nişte pagini de internet pe măsura unui oraş-staţiune de nivelul Sângeorzului-Băi.
La nivelul comunelor, singura care are actualizat la zi site-ul primăriei, este Ilva Mică, unde se poate găsi de la modalitatea de contact, până la declaraţiile de avere şi interese ale edililor localităţii la nivelul anului 2010, trecând prin prezentarea comunei şi a activităţii consiliului local.
Această comună a fost găsită rapid pe motorul de căutare, fără o navigare alambicată prin diferite domenii de găzduire. Probabil că mai sunt şi alte comune cu site-uri la zi, dar găsirea acestora pe internet lasă de dorit.
Un exemplu de site, să zicem drăguţ şi interesant, este cel al comunei Şanţ, actualizarea acestuia lăsând însă mult de dorit. Ultima apariţie a administratorilor acestui site datează undeva la sfârşitul anului 2008.
La nivelul instituţiilor descentralizate, problema majoră este cea a actualizărilor, lipsa de personal în cele mai multe din cazuri devine o scuză continuă a conducătorilor instituţiilor în cauză. Foarte rar şi greu găseşti informaţii pe aceste site-uri, aduse la zi, totul se transformă într-o arhivă uriaşă a ceea ce a fost, un fel de mic manual de istorie al instituţiei, nici de cum o oglindă updatată a acesteia. Direcţia Sanitar Veterinară sau Direcţia pentru Sănătate Publică sunt doar două mici exemple de neimplicare a echipei manageriale în funcţionalitatea site-urilor instituţiilor în cauză, actualizările nefiind o prioritate pentru administratorii portalurilor.

Necesitatea unui sistem unitar informatic la nivelul judeţului

Atât la nivelul informatic al instituţiilor, de care avem nevoie la un moment dat, cât şi la cel al primăriilor cu care venim mult mai des în contact, necesitatea implementării unui sistem integrat şi mai ales unitar informatic devine din ce în ce mai acută. Plângerile conducătorilor de instituţii şi ale primarilor, care se referă la lipsa de personal, pot fi rezolvate „dintr-un click”, prin eliminarea funcţionarilor obosiţi şi plictisiţi de la ghişeele cu cozi interminabile, unde informaţia trebuie căutată în mai toate birourile, prin plasarea de la unul la altul a unei oarecare problematici. Toate acestea pot fi eliminate, inclusiv prin compensarea costurilor de întreţinere şi gestiune umană şi materială a unor astfel de „ghişee cu clişee”, prin informatizarea acestora, scutindu-ne astfel de cozi, feţe obosite şi plictisite, plimbări prin întreaga instituţie pentru o simplă informaţie, de parcă te invită la un tur de vizită.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud vine cu un astfel de proiect, dar eficienţa viitoare a acestuia rămâne de văzut după implementarea lui, în luna august 2010.
La iniţiativa vicepreşedintelui Luca Iancu, s-a născut şi realizat ideea implementării unui sistem informatic integrat la nivelul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, pentru oferirea de servicii publice electronice cetăţenilor şi instituţiilor.

Proiectul CJ de implementare a sistemului informatic integrat

Obiectivele acestui proiect sunt crearea unui sistem electronic de tip e-administraţie prin care cetăţenii şi operatorii vor avea acces facil la nouă servicii electronice (urbanism, asistenţă socială, plăţi online, petiţii şi reclamaţii, formulare şi cereri, avize online, contestaţii s.a.) interactive, precum şi crearea unei platforme de legătură între instituţiile publice din judeţul nostru, orice altă instituţie publică şi cetăţeni.
Proiectul a început în 25 august 2009 şi are ca dată de punere în aplicare 24 august 2010. Valoarea totală a proiectului este de peste 4.336.000 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este în proporţie de 98%, reprezentând circa 3.560.000 lei. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial, Axa prioritară III: „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice” Operaţiunea 1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare conexiunii de broadband, acolo unde este necesar”.
Beneficiile acestui proiect sunt: prezentarea de informaţii utile legate de administraţia publică, într-un singur loc (ghişeu unic), pentru cetăţeni; permite cetăţenilor interacţiunea online cu instituţiile publice unde pot adresa cereri şi petiţii, pot depune cereri de avize, contestaţii, pot verifica starea solicitărilor şi pot primi răspuns, pot plăti taxe online, pot să se aboneze la liste de ştiri etc. Astfel timpul de răspuns al serviciilor scade, accesibilitatea creşte prin evitarea drumurilor inutile la sediul instituţiilor;
permite instituţiilor să folosească un mijloc modern pentru a publica informaţii importante şi sa comunice eficient între ele, în toate domeniile de interes comun şi conforme cu legea.
Accesul nediscriminatoriu la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap este un alt beneficiu al acestui proiect.

Rezultatele scontate de echipa managerială a proiectului

Unul din rezultatele lucrative a proiectului în sine este realizarea Portalului internet. Portalul internet reprezintă interfaţa pe care cetăţenii o vor utiliza în scopul accesării serviciilor informatizate. Acesta va fi folosit şi de către instituţiile publice pentru a publica informaţii sau pentru a prelua şi prelucra cererile cetăţenilor.
Sistemul aplicativ reprezintă totalitatea elementelor funcţionale şi a bazelor de date care permit afişarea informaţiilor în portal, prelucrarea datelor introduse, comunicarea între module. Acest sistem este format din mai multe subsisteme de interes utilizatorilor: Subsistemul Urbanism – modul va reprezenta interfaţarea serviciilor actuale realizate de Direcţia de Urbanism, în mediul informatic, pentru utilizarea lor mai facilă de către cetăţeni.
Subsistemul Asistenţă Socială – reprezintă subsistemul ce va furniza capacităţi de management şi interacţiune online a serviciilor oferite de Direcţia de Asistenţă Socială.
Subsistemul de baze de date şi stocare – subsistem ce conţine bazele de date în care se depozitează informaţiile folosite de alte subsisteme, fişiere, parametrii de configurare etc.
Subsistemul de securitate – subsistem responsabil pentru autentificarea utilizatorilor (cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor publice) şi pentru înregistrarea şi monitorizarea tuturor activităţilor din sistem. Subsistemul de mesagerie – comunicarea între cetăţeni şi instituţii sau între instituţii. Comunicarea se va face atât prin intermediul aplicaţiei, cât şi prin intermediul unui sistem de mesagerie electronică (e-mail). Această comunicare va fi realizată în mod bidirecţional pentru a asigura o buna interactivitate între cetăţeni şi instituţii.
Subsistemul de plăţi online – permite efectuarea de plăţi de către cetăţeni, către instituţiile incluse în sistemul informatic integrat.

Activităţile proiectului sunt concentrate pe 9 pârghii majore

Managementul proiectului prevede monitorizarea şi controlul implementării acestuia, elaborarea rapoartelor de progres, rapoarte tehnice şi financiare, documentaţia aferentă cererilor de rambursare;
Selecţia furnizorului de produse şi servicii urmează procedurile de achiziţie conform Ord.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare, atribuirea contractului de produse şi servicii conform specificaţiilor caietului de sarcini elaborat, publicarea anunţului de participare, evaluarea ofertelor, anunţarea câştigătorului şi semnarea contractului;
Livrările de hardware şi software pentru aplicaţiile de bază şi infrastructură (63 calculatoare, 4 servere pentru bazele de date, mesagerie, sistem aplicativ, securitate, 2 e-chioşcuri, precum şi alte periferice specifice);
Implementarea sistemului: instalarea infrastructurii de hardware şi software, instalarea aplicaţiilor de bază, programarea modulelor aplicative, testarea modulelor şi faza pilot pentru toata aria de acoperire a sistemului;
Lansarea în producţie prevede instruirea prin transfer de cunoştinţe către administratorii sistemului (4 persoane) şi către funcţionarii din cadrul primăriilor care participă la sistem (74 persoane);
Auditul proiectului – cel financiar şi auditul de securitate a reţelei şi aplicaţiei informatice;
Publicitate si informare prin asigurarea conformităţii cu regulamentele comunitare, cu cerinţele ghidului de finanţare privind asigurarea vizibilităţii proiectului;
Finalizarea implementării proiectului: finalizarea tuturor activităţilor şi a rapoartelor finale.

Din această vară, un click poate înlocui ghişeul aşteptărilor

Chiar dacă toată povestea unui sistem informatic prezentat mai sus, pare a fi de domeniul ştiinţifico-fantasticului, cu imaginea unor plăţi făcute on-line şi a informaţiilor utopic găsite la comoditatea fotoliului de acasă, speranţa de a se şi întâmpla acest himeric deziderat, moare ultima. Este ca şi cum unui copil îi areţi o jucărie, iar acesta aşteaptă nerăbdător momentul în care, pentru el, va exista o singură lume, în care va profita la maxim de aceasta.
Renunţarea pe cât posibil la un sistem greoi şi obositor în relaţia cetăţean – instituţie, precum şi la mai buna funcţionare a relaţiilor interinstituţionale, ne facem să credem că, în sfârşit, depăşim momentele unor vremuri dictate de câte un funcţionăraş stupid şi plictisit.
Până vom ajunge, însă, să profităm la maxim, ca şi copilul din exemplu, de „jucăria” sistemului informatic integrat, va mai trece puţină vreme, rămânând doar ca acesta, după implementare, să şi funcţioneze. Altfel, toată această idee devine o utopie care va atrage după ea, mult mai intens, dezaprobul şi căderea mai adâncă în dizgraţie a unui sistem prăfuit de obiceiurile funcţionăreşti.

Eugen Farcaşiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.