Ioan Grozav,cunoscut în zona Năsăudului alături de fraţii săi sub numele de „Partizii”, acuzat de procurori de ultraj şi infracţiuni de fals privind identitatea, sustragerea de la prelevarea de probe biologice, participaţie improprie la fals intelectual şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi arestat preventiv la jumătatea lunii ianuarie a fost lăsat în libertate. Concret, afaceristul năsăudean a fost pus sub control judiciar cu condiţia să plătească o cauţiune de peste 200.000 de lei.

 

Procurorii de pe lângă Judecătoria Bistriţa au cerut pe 16 ianuarie, instanţei Judecătoriei Bistriţa, să încuviinţeze arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui dintre fraţii Grozav, cunoscuţi în zona Năsăudului sub numele de Partizi.

Ioan Grozav este acuzat de oamenii legii de ultraj şi infracţiuni de fals privind identitatea, sustragerea de la prelevarea de probe biologice, participaţie improprie la fals intelectual şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Afaceristul năsăudean nu este la prima problemă pe care o are cu legea, acesta fiind implicat în urmă cu câţiva ani, ca şi doi dintre fraţii săi de altfel, în diverse scandaluri cu iz penal. O vreme s-a aşternut liniştea, probabil şi datorită multitudinii de probleme financiare pe care au început să le aibă imediat după ce, în 2008, au fost luaţi în vizor de procurorii DIICOT din Bistriţa-Năsăud.

Acuzaţiile cu care se confruntă acum Ioan Grozav i se trag din cauza unui incident petrecut în luna aprilie 2015, pe când se afla în municipiul Bistriţa la volanul unui autoturism şi a fost oprit de doi poliţişti de la Rutieră. La momentul la care Ioan Grozav a fost tras pe dreapta de poliţişti se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Acest motiv a determinat şi supărarea lui după ce poliţiştii i-au cerut să prezinte actele la control şi au constatat că permisul înmânat de Ioan Grozav nu îi aparţinea acestuia, ci unuia dintre fraţi. Luat la întrebări şi ba mai mult de atât, cerându-i-se să sufle în fiolă, Grozav s-a luat la harţă cu poliţiştii. Într-un final, oamenii legii au reuşit să îl ducă la spital pentru prelevarea de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, însă aceştia s-au izbit de un nou refuz, şi mai mult decât atât, Ioan Grozav a început să tune din nou cu ameninţări la adresa lor.

 

După 10 luni de linişte, a căzut bomba

În mod ciudat, timp de mai bine de 10 luni s-a aşternut tăcerea peste acest caz, însă surprinzător pe 16 ianuarie, taman într-o zi de sâmbătă, procurorii Parchetului de pe Lângă Judecătoria Bistriţa au solicitat instanţei încuviinţarea arestării preventive pentru 30 de zile a lui Ioan Grozav. Cererea procurorilor a fost admisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Bistriţa.

„S-a reţinut că la data de 17 aprilie 2015, numitul Grozav Ioan a condus pe drumurile publice autoturismul (…), fără a avea dreptul de a conduce autovehicule pe teritoriul României, iar în momentul în care a fost oprit de către organele de poliţie şi a dat datele de identificare ale altei persoane şi a refuzat să se supună prelevării de mostrebiologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Mai mult, în momentul în care a fost imobilizat de către organele de poliţie, a adresat în mod nemijlocit ameninţări la adresa acestora.

(…) Se apreciază de către procurorul de caz că din probele administrate rezultă că inculpatulGrozav Ioan a generat o stare de pericol pentru ordinea publică prin gravitatea infracţiunilor comise, care au o gravitate sporită prin prisma caracteristicilor concrete ale acţiunilor lui, descrise cu ocazia prezentării stării de fapt şi a recrudescenţei fenomenului infracţional de care acesta a dat dovadă.

Totodată gravitatea infracţiunilor comise rezultă şi din modul şi mijloacele de comitere a faptei şidin scopul urmărit, precum şi modul concret de comitere a faptei. Pericolul concret al faptelor rezultă cu prisosinţă din modalitatea concretă de săvârşire a acesteia, dovedind un potenţial criminogen ridicat.

Se consideră că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”, se arată în documentul instanţei.

Totodată, judecătorul mai arată că, arestarea preventivă a lui Ioan Grozav este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse şinecesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”, arăta judecătorul de drepturi şi libertăţi în motivarea deciziei de arestare preventivă a afaceristului năsăudean.

 

A cerut înlocuirea arestului

Arestul preventiv a durat doar 30 de zile, fiindcă la finalul perioadei măsurii preventive, Ioan Grozav a solicitat instanţei înlocuirea măsurii preventive.

În motivarea în fapt a cererii, Grozav a arătat că nu se simte vinovat de comiterea unei infracţiuni, el susţinând totodată faptul că la data comiterii faptelor nu se afla în ţară.

 

Sub control judiciar pe cauţiune

Solicitarea a fost admisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi, iar afaceristul năsăudean a fost pus sub control judiciar. Însă nu oricum, fiindcă exista o condiţie: plata unei cauţiuni în sumă de 220.000 lei.

„În baza art. 242 alin. 10 Cod procedură penală admite în principiu cererea petentului G.I. de înlocuire a măsurii arestului preventiv dispusă prin Încheierea penală nr. 12/JDL/16.01.2016 a Judecătoriei Bistriţa pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal rap. la art. 206 Cod penal şi a infracţiunilor de fals privind identitatea prev. de art. 327 alin. 1 şi 2 Cod penal, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, rap. la art. 321 Cod penal şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. 2 teza 6 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal, cu măsura controlului judiciar pe cauţiune. În baza art. 217 alin. 2 Cod procedură penală, stabileşte valoarea cauţiunii la suma de 220.000 de lei. Stabileşte termen de depunere a cauţiunii de 3 zile, care curge de la data rămânerii definitive a prezentei. Cauţiunea se va constitui conform art. 217 alin. 1 Cod procedură penală. Potrivit. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, a decis pe 29 februarie judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Bistriţa.

 

Motiv: Se reduc cheltuielile statului

În motivare, instanţa bistriţeană arată că „analizând dispoziţiile legale incidente şi probele existente la dosarul cauzei (), a devenit oportună înlocuirea măsurii arestării preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauţiune”

„Arestarea preventivă a inculpatului este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse, dar nu mai necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică, această finalitate putând fi atinsă prin controlul judiciar pe cauţiune. Fixarea unei cauţiuni consistente dă asigurări superioare oricărei măsuri preventive neprivative de libertate, şi chiar superioare arestului la domiciliu, că inculpatul nu va încerca zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi tragerea sa la răspundere penală. (…)

Înlocuirea măsurii preventive a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauţiune, mai ales n condiţiile fixării unei cauţiuni într-un cuantum ridicat, este benefică scopului urmărit menţionat mai sus, reducând cheltuielile statului, şi totodată asigurând buna desfăşurare a procesului penal”, motivează instanţa.

 

Cauţiune plătită printr-o ipotecă

Două săptămâni mai târziu de la pronunţarea acestei decizii, pe 14 martie, instanţa aluat la cunoştinţă faptul că Ioan Grozav a constituit cauţiunea fixată prin instituirea unei ipoteci asupra unui imobil (teren cu construcţii) din Năsăud „înscris în Cartea Funciară nr. 25894 a oraşului Năsăud, conform extrasului de carte funciară nr. 3993/14.03.2016 eliberat de către Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Năsăud”.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here