Senatorul PRM de Bihor, Verginia Vedinas, are înregistrate nu mai putin de 99 initiative legislative – dintre care 88 au fost respinse. Senatorul UDMR, Pete Stefan are opt proiecte de lege, dintre care sapte au fost respinse definitiv. Ex-senatorul democrat, actual independent, Radu Târle, are înregistrate sase initiative legislative,dintre care patru au fost respinse, iar doua au devenit acte normative. Alexandru Athanasiu are doua proiecte de legi care au fost si adoptate.

GAZETA va prezinta activitatea senatorilor de Bihor asa cum este contabilizata pe site-ul oficial al Senatului României . Vom pune accentul în special pe initiativele legislative promovate de senatorii bihoreni în parlament. Activitatea senatorilor se compune din propuneri legislative, întrebari si interpelari adresate ministrilor, declaratii politice si sustinerea motiunilor simple sau de cenzura împortiva guvernului. În teritoriu parlamentarii îsi desfasoara activitatea în cabinetele parlamentare unde ar trebui sa organizeze audiente si conferinte de presa.

Pete e pe lânga…

Senatorul UDMR de Bihor, Pete Stefan, a initiat în acest mandat parlamentar opt proiecte legislavite. Desi este un parlamentar aflat la putere, Pete Stefan nu a reusit sa-si treaca prin forul legislativ, din care si el, face parte nicio initiativa personala. Sase dintre cele opt proiecte de lege au fost respinse de camerele parlamentului sau de camera decizionala, un proiect de lege a fost retras chiar de catre initiator, iar un singur proiect de lege mai se afla în dezbateri. Iata care au fost rateurile lui Pete Stefan.

„Propunere legislativa privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare – Trimis la Camera pentru dezbatere”.

„Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Titlului XI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente –  Respins de ambele Camere”.

„Propunere legislativa privind pensia minima garantata – Respins de ambele Camere”.

„Propunere legislativa privind obligatia statului de a asigura locuinta pentru persoanele care locuiesc într-un imobil nationalizat care se retrocedeaza fostilor proprietari – Respins de Camera decizionala”.

„Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2004, privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, aprobata cu modificari si completari – Respins de Camera decizionala”.

„Propunere legislativa pentru modificarea Titlului VII – capitolele I, art.5 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente cu modificarile si completarile ulterioare -Respins de ambele Camere”.

„Propunere legislativa privind obligativitatea statului de a asigura locuinta pentru persoanele care locuiesc într-un imobil nationalizat care se retrocedeaza fostilor proprietari – Respins de Camera Deputatilor”.

„Propunere legislativa privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creantelor bugetare aprobata prin Legea nr.79/2003 –     Retras de catre initiator”.

Vedinas, record… negativ

Senatorul PRM de Bihor, Verginia Vedinas a initiat nu mai putin de 99 propuneri legislative. Dintre acestea, 88 au fost respinse de camerele parlamentului sau de camera decizionala. Sapte dintre propunerile Verginiei Vedinas se mai afla în discutia camerelor parlamentului, doua au devenit legi si înca doua au fost retrase chiar de catre initiator. Cele doua legi la care senatorul PRM si-a adus contributia, pe lânga alti senatori sunt: „Propunere legislativa privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din Aviatia Civila din România” si „Propunere legislativa pentru modificarea Legii nr.328/2006 privind cinematografia”. Respingerea pe banda rulanta a initiativelor legislative venite din partea unui senator de opozitie, PRM, poate fi catalogata în doua moduri. Ori proiectele de legi erau lamentabile, sau acestea au fost adoptate (copiate) de un alt autor ori initiator – cum ar fi guvernul. Initiativa legislativa apartine conform Constitutiei – guvernului, senatorilor, deputatilor si mai poate fi exercitata (în anumite domenii) unui grup de 100.000 de cetateni cu drept de vot din cel putin un sfert din judetele tarii, iar din fiecare judet 5.000 de semnaturi exprimate în favoarea respectivului proiect de lege.

Târle si Athanasiu între Bruxelles si Bucuresti…

Senatorii de Bihor, Alexandru Athanasiu si Radu Târle si-au împartit activitatea între parlamentul national si cel european. Începând cu anul 2006 ei au fost euro-observatori în parlamentul european, iar de la 1 ianuarie pâna în 10 decembrie 2007 au fost europarlamentari.

Radu Târle, ex-senator PD – exclus pentru ca a refuzat sa voteze motiunea de cenzura împotriva guvernului Tariceanu, are trecute ca initiate pe site-ul parlamentului sase proiecte de lege. Dintre acestea doar doua au devenit legi.

„Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei – Respins de Camera decizionala”.

„Propunere legislativa pentru completarea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei – Respins de ambele Camere”.

„Propunere legislativa pentru declararea zilei de "1 ianuarie – Ziua României Europene" –    Respins de ambele Camere”.

„Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public –    a devenit Legea 188/19.06.2007”.

„Propunerea legislativa privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic si organizarea activitatii de salvare din mediul subteran speologic, initiatori Senatori si Deputati: Cornel Popa – deputat PNL Eduard Hellvig – deputat PC Radu Târle – senator PD Peter Lakatos – deputat UDMR Claudiu Pop – deputat PSD    – a devenit Legea 402/31.10.2006”.

„Propunerea legislativa pentru alegerea reprezentatilor României în Parlamentul European – este clasata.

În dreptul lui Alexandru Athanasiu site-ul Senatului are trecute urmatoarele propuneri legislaive. „Propunere legislativa privind Legea practicii” si „Propunere legislativa pentru acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice în vederea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic necesare îmbunatatirii calitatii actului didactic”. Ambele propuneri legislative de Athanasiu au devenit acte normative.

Activitatea europarlamentarilor se cuantifica în fisa personala de pe site-ul parlamentului european. Aceasta consta în rapoarte, întrebari adresate comisiei, propuneri de rezolutie, interventii în sedinta plenara si declaratii scrise. Athanasiu are înregistrate doua astfel de declaratii. „Privind conservarea domeniului public al parcului istoric „Bordei” din Bucuresti, pus în pericol de un proiect de promovare imobiliara” si alta „privind masurile de combatere a violentei în institutiile de învatamânt, în rândul copiilor si tineretului”. Social democratul a mai întocmit un raport „privind propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului referitor la statisticile trimestriale privind locurile de munca vacante în Comunitate”. Fisa personala a europarlamentarului mai cotine interventii la doua dezbateri privind „statisticile trimestriale privind locurile de munca vacante în Comunitate” si „serviciile sociale de interes general în Uniunea Europeana”.

Radu Târle a adresat doua întrebari prin care chestiona Comisia Europeana fata de „posibila oficializare a limbii moldovenesti” si „fata de declaratiile Sefului delegatiei CE la Chisinau, Kalman Miszei”.

Târle a mai semnat o propunere de rezolutie împreuna cu mai multi europarlamentari care viza Republica Moldova, prin care se solicita „solutionarea rapida si definitiva a conflictului înghetat din Transnistria”.

Daniel Meze

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here