Afacerea ilegală derulată de firma clujeană SC Codec Spat, privind instalarea camerelor radar fixe, pare să prindă rădăcini şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. Primăriile de pe Valea Bârgăului au semnat contracte de asociere în participaţiune cu această firmă, fără să organizeze în prealabil licitaţie publică. Contractul este ilegal, încălcând numeroase prevederi legislative, însă până la ora actuală, nimeni nu a contestat această manevră, totul derulându-se în mare taină. De asemenea, Codec curtează şi oraşul Năsăud, iar iniţiativa ilegală este susţinută chiar de poliţiştii năsăudeni.

Afaceri profitabile, mai mult sau mai puţin ilegale, se desfăşoară în continuare în judeţul în care se presupune că nu se întâmplă niciodată nimic. Reabilitarea tronsonului de drum DN 17 care traversează şi Valea Bârgăului a atras atenţia firmei clujene SC Codec Spat SRL, care a observat imediat oportunitatea de a–şi extinde afacerea ilegală. La ora actuală primăriile din această zonă deţin hotărâri de consiliu local, în care se aprobă asocierea în participaţiune cu firma clujeană în vederea instalării camerelor de supraveghere a traficului pe raza comunei. Contractele de asociere în participaţiune au fost încheiate însă total în afara legii, deoarece pentru a întocmi un asemenea contract era nevoie de organizarea unei lictaţii publice prealabile şi doar după desemnarea câştigătorului contractul putea fi semnat. În ciuda acestor aspecte, primăriile de pe Valea Bârgăului continuă cârdăşia ilegală cu firma Codec Spat.

Afaceri pe lângă lege

Societatea clujeană SC Codec Spat SRL a obţinut notorietate după ce ilegalităţile comise au ieşit la iveală, iar Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a intrat pe fir  şi le-a cam stricat afacerea. Până la ora actuală societatea a încheiat mai multe contracte ilegale de pe urma cărora a obţinut profituri de milioane de euro. Codec a încheiat contracte ilegale atât în judeţul Cluj, cât şi în alte judeţe, iar fărădelegile par a nu mai avea finalitate. Victimele afacerii CODEC nu sunt doar şoferii amendaţi, ci şi primăriile care au semnat astfel de contracte. ANRMAP a amendat primăriile unde a descoperit astfel de radare instalate de cei de la Codec pentru că nu au respectat procedurile legale de încheiere a contractelor cu societatea clujeană prezentă la ora actuală şi pe meleagurile băcăuane.

Societatea nu se lasă cu una cu două, încercându-şi norocul şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. Primarii de pe Valea Bârgăului simţind mirosul banilor au lăsat de o parte legile şi au intrat în afacere cu cei de la Codec. Ceea ce refuză edilii să recunoască este ilegalitatea contractului, fapt pentru care consilierii locali votează fără doar şi poate propunerile primarilor. În speranţa unor câştiguri fabuloase aceştia riscă şi încalcă fără resentimente legile în vigoare.

Ciotmonda în horă

În afacerea ilegală a societăţii Codec a intrat şi primarul comunei Josenii Bârgăului, Tudorel Ciotmonda. Încheierea contractului de asociere în participaţiune a fost aprobat în unanimitate de consilierii locali ai comunei Josenii Bârgăului, împuternicindu-l pe primarul Ciotmonda să semneze contractul cu societatea clujeană. Măsura luată de atât de Consiliul local, cât şi de primarul comunei este ilegală, deoarece nu pot atribui un asemenea contract unei firme fără să organizeze licitaţie publică. Acţiunea încalcă prevederile Legii administraţiei publice locale 215/2001, dar şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. În ceea ce priveşte planificarea achiziţiilor publice şi etapele premergătoare iniţierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă în cauza nu a derulat nicio etapă premergătoare. De asemenea, în ceea ce priveşte alegerea procedurii şi a criteriilor de atribuire, contractul a fost atribuit direct S.C. Codec Spat SRL de către primarul Ciotmonda, încalcându-se prevederile art. 18 şi art. 20 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Până în present, contractele de asociere în participaţiune încheiate între Codec şi primării prevedeau ca autorităţilor locale să le revină un procent de 51% din profitul încasat de pe respectiva zonă. Acelaşi model de contract s-a aplicat şi la primăriile de pe Valea Bârgăului, însă procentajul care revine primăriei este mult mai mic. Primarul Ciotmonda nu a luat în considerare faptul că în cazul organizării unei licitaţii publice, poate primi o ofertă mai bună decât cea pe care le-a oferit-o Codecul. Mai mult de atât, primarul, la adresa trimisă redacţiei Gazeta de Bistriţa, a anexat şi cadrul legal privind asocierea în participaţiune, insistând astfel pe aspectul că acţinuea sa este pe cât se poate de legală.

 
Total greşit însă. Ca toată afacerea să fi fost legală, primarul Tudorel Ciotmonda ar fi trebuit să organizeze o licitaţie publică în urma căreia să fie desemnat câştigătoare firma care vine cu cea mai bună ofertă, iar abia după acest pas ar fi trebuit să încheie contractul de asociere în participaţiune. Prin acţiunea sa primarul din Josenii Bârgăului a eliminat de la bun început orice altă ofertă posibilă, fie ea mult mai favorabilă. Secretarul comunei, Victor Cuciurean, şi-a a dat şi avizul de legalitate, comiţând astfel o ilegalitate de zile mari.

Pro Codec la Prund

Comuna Prundul Bârgăului a fost de asemenea „survolată” de reprezentaţii societăţii Codec Spat. Autorităţile locale de aici au fost la rândul lor momite cu oferta radarelor, iar consilierii dar şi primarul au „muşcat” din plin. Consiliul local a adoptat un proiect de hotărâre prin care aprobă asocierea în participaţiune cu SC Codec Spat SRL, iar contractul cu firma a fost semnat pe data de 25 iulie a.c. Primarul a semnat contractul ilegal în care este stipulat că după ce se scad cheltuielile de exploatare ale sistemului, din restul de bani în contul primăriei vor intra numai 30%, restul de 70 la sută fiind reţinut în contul firmei clujene. De asemenea, numeroase alte articole ale contractului încheiat pe o perioadă de cinci ani sunt clar în defavoarea Primăriei Prundu-Bârgăului, însă primarul Ilie Avram nu pare a fi deranjat de aceste aspecte.

 
La punctul 6, contractul prevede o clauză de confidenţialitate, total ilegală deoarece este vorba de banul public – „art.6.1: Nicio parte nu va dezvălui unor terţi informaţii cuprinse în acest contract decât cu acordul scris al celeilalte părţi; art.6.2: Vor fi furnizate numai acele informaţii care sunt necesare pentru derularea contractului şi numai faţă de persoanele implicate; art.6.3: Clauzele de confidenţialitate rămân în vigoare pe o perioadă de trei ani după terminarea contractului”.
Lăsând la o parte faptul că primăria este vădit furată la „puşculiţă” prin acest contract, cei de la Codec au fost suficient de grijulii ca să recupereze orice datorie de la aceasta – „art. 4.6: Depăşirea termenului de distribuire a profitului către asociat, obligă primăria la plata, cu titlu de daune, către asociat a unei penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere, din suma datorată până la plata în întregime a acesteia, penalizarea putând depăşi suma asupra căreia se datorează; art4.4: În cazul în care cele prezentate la punctul 4.6 nu sunt îndeplinite la termen, asociatul are dreptul să rezilieze unilateral prezentul contract şi să îşi retragă/ridice echipamentele instalate, fără somaţie şi fără intervenţia instanţei de judecată”.
 
Nici în acest caz nu s-a pus problema organizării unei licitaţii publice, fapt ceea ce face contractul deja semnat ilegal.

Răzgândire la Tiha

Consiliul local al comunei Tiha Bârgăului a emis de asemenea o hotărâre prin care se aprobă asocierea în participaţiune tot cu societatea Codec Spat SRL. La fel ca şi la Josenii Bârgăului, primarul Vasile Dologa, vrăjit de oferta firmei clujene, le-a acordat contractul fără a organiza licitaţie publică. Contactat telefonic, primarul Dologa a declarat că nu este foarte sigur dacă trebuia să organizeze licitaţie publică. „Nu ştiu sigur dacă ar fi trebuit să fac licitaţie. Nu ştiu ce să zic… dar sincer nu cred că vine o firmă care să ofere mai mult decât cei de la Codec” – a declarat primarul. După ce a studiat mai în amănunt legile în vigoare, Vasile Dologa a revenit cu noi specificaţii. „Aţi avut dreptate. Conform legii, ar fi trebuit să fac o licitaţie publică. În data de 28 luna aceasta vom avea şedinţă de consiliu local şi am să cer anularea acestei hotărâri, după care în mod sigur voi face o licitaţie pentru desemnarea firmei (n.r. – firma care să instaleze camerele radar). Mi s-a comunicat că mai sunt două firme interesate să instaleze camere, aşa că am să mă conformez legilor în vigoare şi voi organiza licitaţie” – a declarat Dologa.

 
De asemenea, primarul comunei Tiha Bârgăului susţine că la ora actuală nu este semnat niciun contract cu firma clujeană, acest aspect urmând să fi fost definitivat peste foarte puţin timp când cei de la Codec ar fi trebuit să vină să-şi monteze echipamentele de supraveghere.

Codec curtează Năsăudul

La începutul acestei luni la Năsăud, în cadrul şedinţei de consiliul local, subinspectorul de poliţie Adrian Câmpan şi agentul şef principal Traian Ciocan au prezentat în faţa aleşilor locali sistemul de monitorizare a traficului rutier cu sisteme radar întocmit de Codec Spat SRL. În ciuda faptului că oraşul este destul de mic, iar limitele de viteză sunt reduse considerabil în unele zone, consilierii şi-au dat acordul de principiu pentru asocierea între administraţia oraşului şi societatea clujeană Codec Spat.

 
Astfel, primul pas spre ilegalitate a fost făcut şi la Năsăud, urmând analizarea contractului de asociere, discutarea lui în comisiile de specialitate şi iniţierea unui proiect de hotărâre în acest sens. Momeala a fost identică cu cea folosită şi până acum de cei de la Codec: instalarea pe cheltuială firmei a echipamentelor de tip radar, asigurarea alimentării radarelor cu energie, colectarea lor la sistemul de telecomunicaţii, asigurarea service-ului şi reparaţia sistemului, urmând ca la sfârşitul contractului să îl transfere gratuit în proprietatea oraşului. Edilul oraşului Năsăud, Dumitru Mureşan, susţine însă că oferta celor de la Codec nu este cea mai avantajoasă, fapt pentru care a căutat şi alte firme. „Este adevărat că ne-am gândit să instalăm camere radar în Năsăud, însă nu ţinem neapărat să semnăm contractul cu cei de la Codec. Singurul caz în care vom semna cu ei, este cel în care Poliţia Rutieră, de la care noi avem nevoie de aviz pentru montarea lor, să aibă un protocol prin care recunosc ca legală doar această firmă.
 
Chiar şi în acest fel unele clauze din contractul prezentat trebuie modificate. De exemplu cota de încasare trebuie reglementată. Ei au zis că ne dau 30% din încasări, lor revenindu-le 70%, ceea ce nu mi se pare corect. Între timp am mai căutat şi alte firme specializate pe acest domeniu şi vom organiza o licitaţie” – a declarat pentru „Gazeta de Bistriţa” primarul Dumitru Mureşan.

Jaf la drumul mare

Caracatiţa radarelor video amplasate ilegal de SC “Codec Spat” SRL împânzeşte întreaga Românie. Cazurile sunt concrete, dovedite a fi ilegale însă nimeni nu ia nicio măsură pentru eliminarea lor. După radarele amplasate în judeţul Cluj, societatea s-a extins şi în alte judeţe, ca de exemplu Sălaj, Satu-Mare sau Bacău, judeţe în care s-a acţionat exact în stilul consacrat, mai exact atribuirea de contracte fără licitaţie publică. Mai mult de atât, cei de la Codec au mai schimbat crescut tarifele. De exemplu, de câteva luni, în comuna băcăuană Nicolae Bălcescu tronează două aparate de tip radar fixe.

 
Contractul de asociere în participaţiune încheiat între Primăria Nicolae Bălcescu şi SC CODEC SPAT SRL este şi în acest caz actul care stă la baza ilegalităţii. Doar că aici hoţia este mai mare decât oriunde altundeva. Nu mai puţin de 65 la sută din valoarea amenzilor aplicate de „ochii” aparatelor Codec intră în conturile societăţii clujene, restul de doar 35 la sută ajungând la bugetul local al comunei.

Iulia Balazs

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

1 COMENTARIU

  1. – Daca isi cunosc drepturile, soferii pot scapa de penalizarile nejustificate * Acestea pot fi contestate in instanta de fiecare data cand exista suspiciuni

    Soferii pot scapa foarte usor de amenzile de circulatie stiind care le sunt drepturile si cum trebuie sa procedeze pentru a „sanctiona” nepriceperea politistilor.
    Indiferent ca o amenda de circulatie a fost intocmita de fata cu soferul sau a fost primita prin posta, soferii pot gasi suficient de multe motive pentru a cere anularea ei in instanta. Sistemul rudimentar de amendare a conducatorilor auto, completarea gresita a proceselor verbale, necunoasterea legilor de catre agentii de circulatie si inscrierea unor texte de lege in procesul-verbal care nu au legatura cu contraventia efectiv savarsita, slaba calitate a inregistrarilor realizate de camerele de su­praveghere sunt cateva dintre motivele pentru care o amenda de circulatie poate fi anulata in instanta.
    Calea justitiei
    Din ce in ce mai multe astfel de amenzi sunt contestate in instanta si nenumarate au avut castig de cauza.
    Primul pas pentru a scapa de o amenda de circulatie este contestarea ei in instanta. Pentru asta trebuie redactata o plangere in care se poate invoca faptul ca, daca amenda a fost stabilita prin intermediul camerelor de supraveghere rutiera, soferul sanctionat nu a avut posibilitatea sa faca obiectii in procesul-verbal. Potrivit legii, la intocmirea unui proces-verbal, soferul are dreptul sa scrie ce obiectii are la ceea ce scrie politistul. Astfel, in cazul camerelor de supraveghere, cand amenda vine prin posta direct acasa, soferului amendat i se incalca dreptul oferit de lege de a-si exprima obiectiile. Potrivit art. 16, alineatul (7) din OG 2 /2001 privind regimul contraventiilor „in momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica „Alte mentiuni”, sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal”. Mai mult, politia nici nu trimite celui amendat fotografie prin care se dovedeste ca a incalcat legea, autoritatile politienesti precizand ca vor pune la dispozitie fotografia doar daca o cere instanta. Astfel, se poate sustine faptul ca amenzile rutiere aplicate prin camerele de supraveghere rutiera sunt ilegale si procesele-verbale de amenda sunt nule pentru ca incalca dreptul contra­venientului.
    O alta situatie este cea a radarelor stationare. In acest caz, se poate contesta faptul ca agentul de politie care a semnat procesul-verbal de contraventie nu este acelasi cu cel care a constatat contraventia. De asemenea, se poate cere ca acesta sa depuna in instanta dovada faptului ca detine autorizatie de operator radar valabila. In momentul in care se contesta o amenda, trebuie luat in considerare faptul ca masuratorile cu radare nu pot fi folosite ca probe in instanta daca fotografiile au fost facute in conditii de ceata, ploaie, ninsoare sau furtuna si, ca urmare, culoarea masinii, numarul sau soferul acesteia nu pot fi determinate absolut fara dubiu. De asemenea, aparatele radar de tip stationar nu pot fi amplasate in apropierea surselor puternice de radiatii electro­magnetice (stalp de radio, televiziune, telefonie mobila sau retea de inalta tensiune) si care pot sa influenteze fidelitatea redarii acestora.
    Supraveghere ilegala
    Daca amenda a fost trimisa in urma inregistrarii camerelor de supraveghere video, poate fi cerut ca instanta de judecata sa oblige politia sa spuna care este numele firmei care a instalat camerele de supra­veghere; sa spuna cand au fost ultima data verificate metrologic aceste camere; sa spuna daca contractul de atribuire a con­tractului de instalare a camerelor de supra­veghere s-a facut in urma unei licitatii publice cu selectie de oferte potrivit legislati­ei in vigoare; sa ceara firmei care a montat camerele sa depuna dovada existentei autorizatiei de constructie si amplasare a camerei; sa ceara firmei care a montat camerele de supraveghere sa comunice cota procentuala care-i revine din cuantumul amen­zilor incasate de la soferi. Toate aceste cerinte sunt justificate de faptul ca multe dintre camerele de supraveghere sunt instalate ilegal, fara respectarea legislatiei.
    De asemenea, se poate cere instantei sa oblige Politia Rutiera si firma care a montat camerele de supraveghere, sa depuna dovada faptului ca acestea respecta legea privind prelucrarea datelor personale 677 /2001. De cele mai multe ori firmele care le-au montat nu au obtinut si autorizarea ANSPDC pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale miilor de soferi amendati sau doar urmariti pe camere. Astfel, toate datele inregistrate si procesate de acestea sunt ilegale si pot fi anulate in justitie. Asadar, trebuie cerut ca firma care a montat camera respectiva, sa depuna in instanta copia autorizatiei primita conform Legii 677/ 2001 de la Autoritatea Pentru Supra­vegherea Datelor cu Caracter Personal, referitoare la camera de supraveghere in cauza.
    Atunci cand un sofer este oprit, poate sa ceara politistului ordinul de zi in care este specificata ruta sau traseul pe care este desemnat sa faca masurari radar sau patrulari. Echipajul de politie care efectuea­za controale cu radare ar trebuie sa aiba in permanenta asupra lui certificatul de omologare al radarului, buletinul de verificare metrologica – in termen de valabilitate de 12 luni si autorizatia de operator radar, pentru agentul care intocmeste procesul verbal. Lipsa oricarui din aceste documente poate fi trecuta in procesul verbal la rubrica „alte mentiuni” si atrage nulitatea amenzii, daca este contestata in instanta.
    Daca la primirea unei amenzi (a procesului – verbal de constatare a contraventiei) se constata ca datele soferului nu sunt exacte, nu este descrisa contra­ventia sau incadrarea ei sau sunt date incomplete, atunci amenda poate fi contestata in instanta. Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
    In cazul in care procesul verbal este primit prin posta, trebuie verificata data la care a fost aplicata sanctiunea si daca procezul – verbal constatator al amenzii a fost trimis in cel mult 30 de zile de la data aplicarii amenzii. Daca politia a trimis amenda cu depasirea acestui termen, amenda este lovita de nulitate si este desfiintabila in fata judecatorilor. Daca se face o plangere impotriva procesului verbal de contraventie, acesta trebuie intocmita in 15 zile din momentul in care a fost semnata primirea procesului verbal. In caz contrar, amenda trebuie platita in cel mult 30 de zile. Altfel, soferul risca fie sa fie executat silit fie sa fie obligat sa presteze activitati in folosul comunitatii.
    Contestarea unei amenzi
    Dosarul prin care se contesta o amenda trebuie sa contina cate doua copii dupa cartea de identitate si dupa procesul verbal de contraventie. De asemenea trebuie plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si memoriu impotriva politistului (in cazul in care exista). In plangerea in care se mentioneaza foarte clar motivul contestarii procesului verbal si trebuie sa fie mentionati si eventualii martorii care pot fi chemati in instanta. Dosarul se depune la Serviciul Politie Rutiera de pe langa IJP din judetul in care s-a intamplat incidentul, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Dosarul poate fi trimis prin posta cu confirmare de primire, iar politia va inainta cauza la judecatoria de pe raza careia s-a intamplat incidentul. Plangerea suspenda executarea, cat timp se judeca nu exista niciun titlu care sa oblige soferul sa plateasca amenda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.