Pescarii şi ecologiştii bistriţeni, scandalizaţi. Fiul peremistului Cotuţiu vrea să exploateze balast direct din râul Şieu!

Solicitarea unei firme bistriţene, depusă la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud în vederea obţinerii avizului de mediu pentru funcţionarea cu acte în regulă a unei balastiere pe râul Şieu, în zona Sărăţel, a iscat multă vâlvă printre pescarii bistriţeni, dar şi printre ecologişti. Motivul principal este acela că exploatarea balastului va fi efectuată în albia minoră a Şieului, adică direct din râu. Firma cu pricina – SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL – aparţine fiului lui Viorel Cotuţiu, liderul PRM Bistriţa-Năsăud. Deşi la APM BN se susţine că la dosar toate actele sunt în regulă, urmând să aibă loc doar evaluarea proiectului pentru extragerea balastului, dinspre Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud lucrurile par să stea exact pe dos. Conducerea SGA BN susţine că firmei respective nu i s-a mai eliberat vreun aviz de aproximativ doi ani, ultimul datând cam de prin 2012.

Balastierele au fost şi sunt în permanenţă un subiect foarte sensibil, care duce inevitabil la discuţii lungi între iubitorii mediului înconjurător, pe de o parte, şi agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare a balastului de pe malurile râurilor sau chiar din albia acestora.

Pescarii fac scandal: Sunt balastiere în zone din Sit natura 2000

Recent, asociaţiile de pescari din judeţul Bistriţa-Năsăud, reprezentanţii a peste 6.000 de membri cotizanţi, precum şi ecologiştii din municipiul Bistriţa, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de numărul mare de balastiere existente deja în judeţ, în special pe râurile Someş şi Şieu, zone protejate de altfel prin Sit Natura 2000. Potrivit datelor noastre, în Bistriţa-Năsăud există aproximativ 22 de balastiere autorizate.

„Aceste balastiere, precum şi furtul neautorizat de minerale este un adevărat flagel al apelor româneşti. Vă amintim că aceste zone protejate au fost raportate la Comisia Europeană de Mediu ca un succes al României, numai că instituţiile care ar trebui să vegheze la starea lor dau în continuare aprobări pentru excavaţii unor SRL-uri, care nu urmăresc altceva decât profitul şi nicidecum protecţia mediului. Vă mai amintim că aceste zone speciale sunt şi de interes comunitar şi se supun legilor UE. Încă nu am identificat vreo ţară care să procedeze ca România în zonele de protecţie”, menţionează într-un comunicat Marius Rus, purtătorul de cuvânt al ecologiştilor bistriţeni dar şi un pescar înfocat, el fiind totodată şi preşedintele uneia dintre asociaţiile de pescari.

Potrivit lui Rus, SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL urmează ca în perioada următoare să obţină o autorizaţie de exploatare a balastului într-un perimetru de peste patru mii de metri pătraţi în zona La Sărătură, undeva la confluenţa râului Budac cu Şieul.

„Am aflat că proiectul propus determină modificări fizice ale terenului şi ale talvegului, mai ales că exploatarea se va face din albia minoră. În acest areal trăiesc şapte specii de interes comunitar, printre care Petrocul, trei specii Gobio şi specia Aspius, dar şi Lutra (vidra), broasca ţestoasă şi scoica de apă dulce, precum şi alte zece specii de interes general pescăresc. Influenţa nefastă a acestor balastiere, în special cele care sapă în albie, influenţează negativ şi perioada de reproducere, prin angrenarea particulelor rezultate, care plutesc pe kilometri întregi, acoperind icrele în perioadele diferite de prohibiţie, oprindu-le de la eclozare”, susţine ecologistul.

„Ideea că pescarii trebuie să stea departe de politică nu este realistă. Toate distrugerile ecosistemelor acvatice, permisivitatea autorităţilor faţă de actele de braconaj şi concesiunile apelor publice către indivizi care exploatează reursa piscicolă fără milă, au legătură cu corupţia. Iar de aici până la clientela politică a partidelor care tot alternează la putere de 24 de ani e doar un pas”, conchide Marius Rus.

Unii spun că şi până acum nu s-a stat degeaba

Potrivit unor surse ale Gazetei de Bistriţa, pe râul Şieu, în zona în care SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL vrea să exploateze balast, există şi o staţie de sortare a balastului, care ar aparţine lui Viorel Cotuţiu. În imediata apropiere a staţiei de sortare, în toamna anului trecut, spun sursele noastre, s-a exploatat în draci balast din râu.

„S-a intrat cu buldozerele, prin faună, prin vegetaţie, n-au avut nicio treabă”, susţin sursele noastre.

Pentru a obţine avizul de mediu, orice firmă care doreşte să exploateze balast, trebuie mai întâi să obţină un aviz din partea Apelor Române. Aici lucrurile nu sună deloc bine pentru SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL, întrucât conducerea SGA Bistriţa-Năsăud spune că firmei nu i s-a eliberat un astfel de document.

„Noi eliberăm astfel de avize, anual. Acestei firme, noi nu i-am eliberat vreun aviz, nici anul acesta, nici anul trecut. Dacă nu mă înşeală memoria, a avut aviz de la noi pentru balastieră doar în 2012. În plus, firma are faţă de instituţia noastră nişte datorii pe care trebuie să le plătească, deci vă daţi seama că având încă restanţe nici nu intră în discuţie eliberarea vreunui document”, a declarat Petru Drăgan, directorul SGA Bistriţa-Năsăud.

Directorul APM Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan, susţine însă că la dosarul SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL documentele sunt complete.

„Are toate documentele la dosar. Da, are şi aviz de la Apele Române, dar mă gândesc că documentaţia care a ajuns la noi a trecut şi prin mâna celor de la SGA, ei ar trebui să o trimită mai departe la Apele Române. Aici la noi urmează evaluarea studiului de evaluare adecvată a proiectului depus de firmă”, a declarat Ştefan Mureşan, şeful APM BN.

Băiatu’ lu’tata

SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL aparţine lui Ciprian Cătălin Cotuţiu, care este fiul liderului PRM Bistriţa-Năsăud, Viorel Cotuţiu. Fiul lui Cotuţiu, care are 90% din acţiunile firmei şi este totodată şi administrator, mai are un asociat în firmă, Ioan David, care deţine restul de 10% din acţiuni.

SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL a fost înfiinţată în august 2012, an în care a avut o cifră de afaceri netă de doar 26.510 lei. Datoriile firmei s-au ridicat în 2012 la 18.949 lei, iar profitul net a fost de doar 6.354 lei.