Nu are noroc la funcții! Daniel Frăsincari, destituit din funcția de conducere de la Direcția Județeană pentru Agricultură

Daniel Frăsincari a fost destituit de minstrul Agriculturii, Adrian Oros, din funcția de director adjunct al Direcției Județene pentru Agricultură, după ce a pierdut defintiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) care, în 2017, l-a găsit incompatibil.

Potrivit ANI, Daniel Frăsincari, în perioada 06 mai – 06 iunie 2016, a candidat pentru ocuparea funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bistrița – Năsăud (mandatul 2016 – 2020), fără ca raportul de serviciu cu Camera Agricolă să fi încetat pe durata desfășurării campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016, încălcând astfel dispozițiile art. 34, alin. (3) din Legea nr. 188/1999.

„De asemenea, în perioada 22 octombrie 2010 – 03 octombrie 2014, respectiv 05 mai – 07 septembrie 2016, persoana evaluată a deținut calitatea de funcționar public (consilier, director executiv adjunct și director executiv) în cadrul Camerei Agricole Județene Bistrița – Năsăud simultan cu calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul Frăsincari Daniel Florin Întreprindere Individuală, această calitate fiind în legătură directă/indirectă cu atribuțiile exercitate de aceasta ca funcționar public, potrivit fișelor postului, încălcând astfel prevederile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”, a mai precizat ANI, într-un coimunicat dat publicității în iulie 2017.

Conform Agenţiei, Daniel Frăsincari nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Evident, raportul ANI a fost contestat în instanță de către Daniel Frăsincari, ca nelegal și netemeinic, inițial la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj.

După trei termene, în februarie 2018, instanța s-a pronunțat. Și nu i-a dat dreptate bistrițeanului, ci Agenției Naționale de Intergitate.

A candidat de consilier județean

În motivare deciziei judecătorești, instanța menționează că Daniel Frăsincari a arătat că sesizarea în privința sa a fost formulată în mod expres pentru presupusa incompatibilitate raportat la data de 05.06.2016 și în legătura cu alegerile locale, iar informarea realizată de către ANI viza exclusiv aspectele pentru care a existat sesizarea, însă evaluarea a vizat și perioada 22.10.2014 respectiv 27.04.2016 -7.09.2016.

“În acest sens, reclamatul a subliniat că, raportat la disp. art. 20 coroborat cu disp. art. 13 alin. 2 din Legea nr. 176/2010 a fost evaluat în ceea ce privește aceste perioade și presupuse incompatibilități fără sa fie informat astfel cum indica dispozițiile legale.

De asemenea, reclamantul a arătat că ANI era datoare sa verifice doar sesizarea formulată către aceasta și care nu avea nicio legătură cu presupusa deținere simultană a calității de funcționar public și a celei de titular de întreprindere individuală, după cum rezultă din art. 12 din Legea nr. 176/2010.

Reclamantul a arătat că în raport de art. 11 din Legea nr.176/2010 evaluarea incompatibilităților se realizează pe durata exercitării funcției sau demnității sau în cel mult 3 ani de la încetarea acesteia, iar în prezenta speță fapta de deținere simultană a calității de funcționar public și a celei de titular de întreprindere individuală pentru perioada de 22.10.2014 a încetat la momentul emiterii raportului de evaluare și care totuși a fost emis în acest format”, se precizează în document.

Totodată, Frăsincari a mai arătat că în cuprinsul raportului, ANI a precizat că el nu ar fi încetat raportul de serviciu ca funcționar public de conducere – director executiv al Camerei Agricole Județene Bistrița-Năsăud pe durata campaniei electorale la alegerile locale din data de 05.06.2016 pentru ocuparea funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, însă el a revenit pe această funcție chiar în timpul campaniei electorale, întrucât până la acea dată purtase un litigiu cu unitatea angajatoare.

“Reclamantul arată că nu a îndeplinit în mod efectiv funcția director executiv al Camerei Agricole Județene Bistrița-Năsăud. Mai arată faptul ca a fost reactivat în funcție de conducere în timpul campaniei electorale în contextul în care purtase un litigiu unitatea angajatoare. În opinia sa în contextul în care deja depusese candidatura și figura pe lista trecut a fost în mod intenționat reactivat pentru a se naște o posibil stare de compatibilitate”, se arată în document.

Avea și întreprindere individuală

Nu era însă singura problemă, fiindcă ANI l-a declarat incompatibil pe Frăsincari și pentru faptul că a deținut simultan funcția de funcționar public cadrul Camerei Agricole Județene Bistrita-Nasaud cu calitatea de titular de întreprindere individuală.

“Se reține de către pârâta intimata că ar fi deținut calitate de titular întreprindere individuală în domeniul cultivării plantelor, creștere animale, activități în ferme mixte, activități auxiliare pentru producția vegetala, activități auxiliare pentru creșterea animalelor, pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile. în conformitate cu disp. art. 96 alin 1 din Legea nr. 161/2003 funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar artistice și în alte domenii de activitate din sectorul privat care nu sunt în legătura directa sau indirecta cu atribuțiile exercitate ca funcționar public potrivit fisei postului, iar apoi în forma modificată raportat la Legea nr. 284/2010.

Reclamantul a susținut că susține că în momentul în care se face o analiză a situației trebuie plecat de la fișa postului și indicat în mod concret care erau atribuțiile stipulate de către fișa postului, pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie verificat în concret care sunt activitățile exercitate în domeniul privat care creează aceasta situație. Apreciază reclamantul că trebuia verificat cu raportare la întreprinderea individuala dacă a realizat activități, așa cum arata legea care raportat la fisa postului ar crea o situație sau o stare de incompatibilitate.

Reclamantul a arătat că întreprinderea individuală al cărei titular figura nu a exercitat vreo activitate care să genereze o incompatibi litate la fișa postului.

Reclamantul a mai arătat că întreprinderea individuala accesase o finanțare europeană cu mult timp înainte de anul 2010 și conform legislației europene nu se putea proceda al desființarea întreprinderii”, se mai arată în documentul instanței.

Totodată, Frăsincari a contestat raportul ANI și prin prisma faptului că nu a fost informat în conformitate cu prevederile legale cu privire la evaluarea care a vizat perioadele 22.10.2010 – 03.10.2014, respectiv 27.04.2016 – 07.09.2016, deși sesizarea inițială privea do ar incompatibilitatea raportat la data de 05.06.2016.

Instanța nu i-a dat dreptate

În pofida argumentelor aduse de Daniel Frăsincari, instanța nu îi dă dreptate și spune că doar în momentul în care inspectorul de integritate găsește probleme, cel vizat este informat și invitat să își exprime un punct de vedere.

“Conform art. 20 alin. 1 și 2 din Legea nr. 176/2010 «(1) Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. (2) Persoana informată potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris». Conform alin. 3 al aceluiași articol «Prevederile art. 13 și 15 se aplică în mod corespunzător». Potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, invocat și de reclamant «Actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informațiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activității de evaluare, fără ca persoana să fie invitată și informată potrivit dispozițiilor art. 14, sunt lovite de nulitate absolută».

În această privință, instanța constată că la dosarul cauzei s-a depus dovada informării reclamantului cu privire la declanșarea procedurii de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților pe perioada exercităr ii funcțiilor și demnităților publice. Prin aceeași adresă reclamantul a fost informat cu privire la faptul că, în cazul în care în urma verificării, vor rezulta elemente în sensul existenței unei incompatibilități, o va informa despre aceasta și va fi invitat pentru a prezenta un punct de vedere.

De asemenea, s-a depus dovada faptului că reclamantul a fost informat cu privire la identificarea ambelor situații de incompatibilitate reținute în raportul de evaluare, adresându-i-se și invitația de a prezenta un punct de vedere.

În aceste condiții, curtea constată că în speță s-au respectat în întregime dispozițiile legale menționate anterior, privind informarea reclamantului în cadrul activității de verificare a respectării regimului juridic al incompatibilităților pe perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice. Astfel, reclamantul a fost informat că a fost declanșată procedura de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților pe perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice, fără să se facă vreo precizare că această verificare ar fi restrânsă la obiectul sesizării. De asemenea, reclamantul a fost informat cu privire la incompatibilitățile reținute prin raportul de evaluare. În aceste condiții, curtea constată că reclamantul a fost informat în totalitate atât cu privire la desfășurarea procedurii de verificare cât și cu privire la incompatibilitățile constatate, acordându-i-se și posibilitatea de a formula un punct de vedere.

Legat de acest aspect, reclamantul a subliniat și că art. 12 din Legea nr. 176/2010 prevede că ANI realizează verificări, urmare a sesizărilor formulate, iar sesizarea formulată în privința sa nu avea nicio legătură cu deținerea simultană a calității de funcționar public și a celei de titular de întreprindere individuală”, arată Curtea de Apel Cluj în motivare.

Totodată, magistrații Curții spun că nicio prevedere legală nu îi împiedică pe inspectorii de Integritate să extindă verificările cu privire la o persoană și cu fapte care nu au făcut obiectul sesizării, sau să se autosesize din oficiu.

“Reclamantul a mai invocat, în apărarea sa și prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010, conform cărora «Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora» și a arătat că la momentul emiterii raportului de evaluare fapta de deținere simultană a calității de funcționar public și a celei de titular de întreprindere individuală a încetat la momentul emiterii raportului de evaluare. Or, curtea constată că art. 11 din Legea nr. 176/2010 se referă la durata exercitării funcției (și de altfel, și la cei trei ani ulteriori) iar nu la durata stării de incompatibilitate. Este prin urmare cu totul irelevant, dacă la data emiterii raportului de evaluare încetase starea de incompatibilitate reținută în acest raport.

Cu privire la fapta de a fi candidat pentru ocuparea funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud fără ca raportul de serviciu cu Camera Agricolă să fi încetat pe durata desfășurării campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016, încălcând astfel dispozițiile art. 34 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 reclamantul a arătat că există o neconcordanță între prevederile articolului menționat anterior conform cărora funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică doar după încetarea în condițiile legii a raporturilor de serviciu și cele ale art. 97 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 conform cărora raportul de serviciu al funcționatului public se suspendă pe durata campaniei electorale.

Curtea constată, însă, că art. 34 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 se referă exclusiv la funcționarii publici cu funcție de conducere, în timp ce art. 97 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 se referă cu titlu general la funcționarii publici.

Aplicând principiul specialia generalibus derogant (normele speciale derogă de la normele generale) se ajunge la concluzia că funcționarii publici sunt suspendați din funcție în perioada campaniei electorale (conform art. 97 alin. 2 din Legea nr. 161/2003), cu excepția funcționarilor publici cu funcție de conducere, categorie în care se include și reclamantul, cărora le este interzis să desfășoare o astfel de campanie anterior încetării funcției (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 188/1999). Neconcordanța invocată de reclamant, prin urmare, nu există.

Reclamantul a subliniat scopul incompatibilităților, respectiv acela de a proteja societatea împotriva faptelor de corupție sau a celor asimilate și a mai arătat că nu a exercitat efectiv funcția.

Acest argument nu poate fi primit întrucât art. 34 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 prevede cu claritate că posibilitatea de a participa la campania electorală există numai după încetarea funcției, indiferent de modalitatea de exercitare (efectivă sau nu) a acesteia.

Susținerile reclamantului referitoare la reactivarea sa în funcție, ca urmare a câștigării unui litigiu cu unitatea angajatoare, nu sunt, nici ele, de natură să conducă la admiterea cererii de chemare în judecată. Aceasta deoarece reactivarea în funcție a reclamantului nu poate să fie percepută ca un eveniment separat de voința sa, imprevizibil sau situat în afara sferei sale de control. Astfel, în primul rând, litigiul care a condus la reactivarea sa în funcție nu poate să fi fost demarat de reclamant altfel decât în vederea reintegrării sale în funcție. Pe de altă parte, reclamantul ar fi avut și posibilitatea de a uza de dreptul său de dispoziție în procesul civil, renunțând eventual la judecată (art. 406 din Codul de procedură civilă). Pe de altă parte, reclamantul ar fi putut și să renunțe la candidatură, în conformitate cu prevederile legii electorale (art. 53 din Legea nr. 115/2015). Deosebit de relevant este și faptul că reclamantul a deținut funcția publică de conducere în discuție în perioada 05.05.2016 – 30.12.2016, aceasta încetând, prin urmare, cu mult după sfârșitul campaniei electorale. În consecință, nu se poate reține din partea reclamantului nicio atitudine prin care să fi încercat să prevină sau să înceteze starea de incompatibilitate creată prin reactivarea sa în funcție.

În sarcina reclamantului s-a mai reținut că în perioada 22.10.2010 – 03.10.2014, respectiv 05.05.2016 – 07.09.2016, a deținut calitatea de funcționar public (consilier, director executiv adjunct și director executiv) în cadrul Camerei Agricole Județene Bistrița-Năsăud simultan cu calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul Frăsincari Daniel Florin Întreprindere individuală, încălcând prevederile art. 96 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, întrucât calitatea de titular întreprindere individuală este în legătură directă/indirectă cu atribuțiile exercitate de acesta ca funcționar public.

Conform art. 96 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 «Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului».

Reclamantul susține că este necesar să se verifice în concret dacă a existat vreo activitate a întreprinderii individuale care să fi generat o incompatibilitate raportat la fișa postului, nefiind suficientă o trimitere cu titlu general în această privință.

Or, instanța constată în primul rând că în raportul de evaluare nu s-a făcut doar o trimitere generală la fișa postului ci s-au expus atribuții ale reclamantului din fișa postului acestuia precum și activitățile principale și secundare ale întreprinderii individuale (f. 12 -14 din dosarul Tribunalului Bistrița-Năsăud). Pe de altă parte, din analiza acestor atribuții și activități rezultă în mod evident că toate acestea privesc activitatea agricolă, aflându-se în strânsă legătură.

În consecință, curtea constată că reclamantul nu a prezentat argumente care să conducă la concluzia nelegalității raportului de evaluare atacat”, a mai precizat instanța clujeană, care a respins acțiunea lui Frăsincari ca nefondată. .

Daniel Frăsincari a atacat sentința Curții cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care s-a pronunțat la jumătate lunii noiembrie a anului trecut, tot în favoarea ANI.