Noua lege a impozitului forfetar pentru 2017 /Calcul pentru restaurante

407

Noua lege a impozitului forfetar sau impozitul specific va reveni pe biroul presedintelui, pentru promulgare si ar urma sa se aplice din ianuarie 2017. Spre deosebire de varianta initiala – respinsa de presedinte – in care formula de calcul a impozitului crea discrepante mari intre restaurantele cu suprafete mici si cele cu suprafete mari, varianta aprobata in aceasta toamna a mai echilibrat sarcina fiscala insa calculat la metrul patrat, impozitul forfetar tot ramane de cel putin 5 ori mai mare in cazul micilor restaurante fata de cele mari. Pe baza coeficientilor recent aprobati, StartupCafe.ro a facut cateva simulari de calcul cu ajutorul carora antreprenorii pot estima ce impozit vor avea de platit incepand de anul viitor.

Cum se calculeaza, pe scurt, impozitul forfetar

Pentru restaurante, formula pleaca de la un impozit standard de 1400 de lei (k) la care se aplica un set de coeficienti:
o variabila in functie de rangul localitatii (x) si zona in care este amplasat restaurantul – cu cat localitatea este mai importata si restaurantul mai aproape de centru, cu atat impozitul este mai mare
o variabila in functie de suprafata utila (y)- cu cat suprafata este mai mare impozitul pe metrul patrat scade mai mult (vezi simularile de mai jos)
un coeficient de sezonalitate (z) – care reduce din impozit si avantajeaza cel mai mult statiunile si localitatile de la tara
un coeficient fix (q) – care tine cont de spatiul tehnic si reduce usor din impozit

Precizari privind simularea de calcul realizata de StartupCafe.ro:

  • Ne-am oprit asupra calculelor pentru restaurante pentru ca aici au aparut cele mai vizibile modificari fata de varianta respinsa de la promulgare (Anexa 1)
  • Am facut simulari pentru Bucuresti si alte 8 orase mari din tara, grupate in lege sub denumirea de „8 Poli”. Sunt orasele cu cel mai ridicat impozit specific, iar coeficientii de rang al localitatii sunt identici pe fiecare din cele patru zone de impozitare, A-D
  • Am folosit la calcule o referinta comuna: impozitul pe metrul patrat de suprafata utila, avand in vedere ca suprafata este unul dintre elementele care diferentiaza dimensiunea activitatii, deci si nivelul de impozitare
  • Am echivalat impozitul si in euro, la un curs conventional de 4,5 lei/euro
  • Am ales pentru formula de calcul cazul unui restaurant mic din Bucuresti, Zona A, cu suprafata utila de 30 mp si am facut un calcul comparativ:

Cat ar putea fi impozitul anual pe legea aprobata si cat ar fi fost in varianta initiala.

Simulare Forfetar Actual Simulare Forfetar Initial
1400 k 1400 k
Afacerea este in Bucuresti 0,45 z Afacerea este in Bucuresti 0,45 z
Zona Zona A 17 x Zona Zona A 16 x
Suprafata(mp) 30 2 y Suprafata (mp) 30 2 y
Coeficient tehnic 0,9 q Coeficient tehnic 0,9 q
Impozitul tau anual va fi 11.844 RON 2.632 EUR Impozitul tau anual va fi 11.214 RON 2.492 EUR

Observatii

  • in noua varianta a legii, impozitul pe metrul patrat este mai mare cu 6% (+630 lei) fata de versiunea initiala
  • un mic restaurant de 30 mp ar urma sa plateasca, din 2017, aproape 12.000 de lei, adica 1000 de lei pe luna impozit forfetar
  • calculat pe metrul patrat, impozitul echivaleaza cu aproape 90 de euro.

Pe masura ce suprafata scade, impozitul specific creste, astfel ca la 20 mp, de pilda, impozitul trece de 130 de euro/mp. Pe de alta parte insa, e greu de imaginat ca un antreprenor ar putea opera, eficient, un restaurant pe o suprafata atat de mica.

Restaurante mici vs restaurante mari

In cererea de reexaminare a legii, presedintele atragea atentia ca unii operatori economici ar putea fi avantajati fata de altii iar un oficial al ministerului de finante spunea ca versiunea initiala a legii pune pe umerii micilor antreprenori o povara fiscala de peste 10 ori mai mare decat pentru marii operatori din industria restaurantelor.

Cum arata lucrurile acum? S-a redus discrepanta? Cine pierde si cine castiga in urma recentelor modificari? Am comparat mai jos impozitul pe metrul patrat, echivalat in euro, pentru limitele maxime din intervalele la care se aplica fiecare coeficient legat de suprafata utila.

Suprafata utila (mp) Euro/Mp Euro/Mp
0-30 6% 87,7 462% 873% 83,1
31-50 19% 65,2 54,9
51-70 30% 55,6 42,8
71-90 35% 48,8 36,1
91-120 44% 41,9 29,2
121-160 51% 37,7 25,0
161-200 68% 35,8 21,3
201-240 84% 34,6 18,8
241-300 104% 32,3 15,9
301-400 119% 29,6 13,5
401-500 107% 24,9 12,0
501-600 97% 21,8 11,1
601-700 88% 19,6 10,4
701-800 81% 17,9 9,9
801-1000 83% 15,6 8,5

Observatii:

  • parlamentarii au tinut cont de situatia micilor antreprenori si au majorat semnificativ impozitul pentru restaurantele mari
  • calculele StartupCafe arata ca, in varianta initiala, povara fiscala era de aproape 9 ori mai mare in cazul restaurantelor mici (max. 30 mp.) fata de cele mari (1000 mp.)
  • acum povara s-a injumatatit, insa cei mici tot platesc de aproape 5 ori mai mult decat cei mari, pe metrul patrat
  • majorarea drastica fata de versiunea initiala a venit pentru restaurantele de marime medie (cu suprafete cuprinse intre 301-400 mp).

Cateva comentarii si o miza importanta: suprafata utila declarata

Daca nu se mai schimba nimic intre timp, cel putin in ceea ce priveste Bucurestiul si alte 8 orase mari din tara, unde impozitarea este cea mai consistenta, suprafata va deveni o miza importanta in calculele fiecarui antreprenor care face bani din restaurante sau baruri.

O intrebare pe care si-o pun deja unii antreprenori: cum declar suprafata utila daca in sezonul rece am 200 mp inauntru iar in sezonul cald mai folosesc inca pe atat, afara, la terasa? Refac, de fiecare data autorizatia sau achit forfetarul si pe suprafata nefolosita in lunile reci, cand terasa nu produce nimic?

Impozitul forfetar este o initiativa plecata din parlament; guvernul a fost mai degraba un spectator la o decizie care, in paranteza fie spus, arata o slaba fundamentare economica si pune in functiune un mecanism precar din punct de vedere al gestionarii fiscale.

Legarea impozitului de suprafata utila se poate dovedi ineficienta in conditiile in care, nu exista un inventar al suprafetelor utile declarate.

Nu stim, de pilda, (pentru ca nu s-au facut publice date oficiale) cate restaurante/baruri sunt intr-o anumita categorie de suprafata si cate in alta. Datele privind suprafetele declarate (pe propria raspundere, spun antreprenorii) in autorizatiile de functionare se aduna la primarii, dar nu sunt disponibile date operative centralizate, dupa cum marturisea un oficial din ministerul finantelor, intr-un interviu pentru StartupCafe.ro.

In lipsa unor evidente, controlul fiscal risca sa devina ineficient iar noul mecanism, in loc sa regleze poverile fiscale in industria barurilor si restaurantelor si sa descurajeze evaziunea, ar putea dimpotriva sa favorizeze coruptia la nivelul functionarilor veniti (sau trimis) sa verifice afacerile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here