PD-L a renunţat pentru moment la înlocuirea lui Mircea Geoană din fruntea Senatului, dar a avut pregătit un as în mânecă prin intermediul senatorilor independenţi.
Senatorii independenţi au solicitat Biroului Permanent sancţionarea lui Mircea Geoană cu avertisment public scris pentru blocarea „abuzivă” a două solicitări ale lor: revocarea preşedintelui Senatului şi includerea lui Şerban Mihăilescu în Comisia pentru Regulament.

Săptămâna trecută urma în plenul şedinţei Senatului să aibă loc a doua rundă a luptei în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de preşedinte al Camerei superioare a legislativului României a lui Mircea Geoană.
Înainte de a începe şedinţa, Geoană le-a cerut democrat-liberalilor, într-o discuţie privată, să facă pace. Cum puterea nu avea un număr suficient de senatori încât să îşi facă jocul fără mari emoţii, a acceptat solicitarea lui Geoană, spre surprinderea acestuia. Totul s-a dovedit însă doar o diversiune a democrat-liberalilor, care mai aveau un as în mânecă. Geoană a căzut foarte uşor în capcana întinsă de aceştia.

„Războiul stelelor”

Senatorii PD-L au cerut, în cadrul Biroului Permanent de săptămâna trecută, introducerea pe ordinea de zi a solicitării de revocare a preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, însă propunerea a fost respinsă. Şapte senatori au votat împotriva introducerii noii cereri a PD-L pe ordinea de zi a Biroului Permanent, iar şase au votat pentru.
Mircea Geoană a declarat că noua solicitare a democrat-liberalilor de a se discuta în Biroul Permanent cererea de revocare a sa din funcţie a fost refuzată, fiind „neregulamentară”, arătând că se aşteaptă la o repetare a „scenariului” din plenul şedinţei care a avut loc cu o săptămână înainte. „Este Războiul Stelelor, episodul doi, sau cât este. Scorul este acelaşi. Este evident că persistenţa colegilor din arcul majoritar în obsesia lor de a mă înlocui se loveşte de aceleaşi impedimente de natură constituţională, regulamentară şi de minimă decenţă politică”, a declarat Geoană.
Social-democratul a explicat că cererea a fost refuzată, deoarece Regulamentul prevede că o solicitare de revocare din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi depusă o singură dată într-o sesiune parlamentară, ea fiind deja tranşată în Biroul Permanent care s-a întrunit cu o săptămână mai devreme. Geoană a precizat că solicitarea depusa în Biroul Permanent de marţi, 16 martie, a fost semnată tot de 52 de senatori, dar numele lor diferă, astfel încât este vorba despre o nouă cerere. „Dacă doresc să mai revină, îi invităm cu plăcere în sesiunea de toamnă”, a afirmat Geoană.

Capcana lui Miki Şpagă

O zi mai târziu însă, înainte de începerea şedinţei în plen, acelaşi Mircea Geoană le-a cerut, într-un cadru privat, celor din PD-L, pacea. Spre surprinderea lui, a obţinut-o, dar s-a dovedit a fi doar o diversiune. Acceptul democrat-liberalilor nu a fost determinat de faptul că aceştia s-ar fi răzgândit în privinţa revocării lui Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului, ci pentru că numărul senatorilor prezenţi la şedinţa de plen nu era unul suficient pentru a-şi face jocul fără emoţii. Oricum, PD-L avea în mânecă o altă carte bună, de rezervă.
Astfel, când subiectul părea închis, Mircea Geoană a pus, fără voia sa, umărul la planul revocării sale de la preşedinţia Senatului, căzând foarte uşor în capcana întinsă de PD-L, prin intermediul senatorului Şerban Mihăilescu, fost social-democrat şi actual independent, supranumit şi Miki Şpagă.

Independenţii, vârful de lance al PD-L

Şerban Mihăilescu i-a cerut lui Mircea Geoană să introducă pe ordinea de zi intrarea sa în comisia de regulament, din partea independenţilor. Preşedintele Senatului l-a refuzat, însă, din start. „Cererea este neregulamentară”, a decretat el, motivând că independenţii nu sunt un grup constituit pe algoritmul rezultat din alegeri. Regulamentul prevede însă că această comisie este „formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar”, fără alte criterii. „Cer să se consemneze refuzul”, a replicat Mihăilescu, iar cu stenograma în braţe, independenţii s-au dus direct să ceară Biroului Permanent sancţionarea lui Geoană cu „avertisment public scris” pentru încălcarea regulamentului.
Independenţii susţin că astfel s-a încălcat dreptul grupului de a avea un reprezentant în Comisia de Regulament şi solicită „revocarea ca sancţiune”, pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea juridică. Ei motivează solicitarea prin faptul că Mircea Geoană a încălcat Constituţia şi Regulamentul Senatului, făcând trimitere la dispoziţiile Curţii Constituţionale din decizia 601/2005, care arată că „obligativitatea respectării ordinii normative, instituie şi răspunderea juridică pentru încălcarea Constituţiei şi a regulamentelor parlamentare”.
Senatorii independenţi susţin totodată că un senator care a fost sancţionat disciplinar prin avertisment scris nu poate reprezenta Senatul în relaţiile interne şi externe pe o perioadă de trei luni, iar sancţiunile se aplică pentru fiecare abatere în parte şi se cumulează aritmetic. „Dacă Mircea Geoană nu va fi revocat până la aplicarea sancţiunilor, acesta este pasibil de a nu mai putea reprezenta Senatul timp de 6 luni, mai precis câte 3 luni pentru fiecare abatere sancţionată (n.r. – blocarea solicitării de revocare şi a cererii lui Şerban Mihăilescu)”, afirmă într-un comunicat de presă independenţii.

Autorul planului B, fost coleg de partid cu Geoană

Decizia finală aparţine însă plenului unde puterea are controlul, iar consecinţa unei astfel de sancţiuni este interdicţia, timp de trei luni, de a mai reprezenta Senatul pe plan extern şi intern, implicit de a-l conduce.
Drept urmare, Mircea Geoană este la un pas de a pierde frâiele conducerii Camerei superioare a legislativului României, cu ajutorul cărora poate împiedica propria-i revocare.
Acest plan B al puterii a fost pus la cale tot de un fost membru al PSD, Eugen Nicolicea şi durează în jur de două luni. Până atunci PD-L estimează formarea unei majorităţi şi la Curtea Constituţională, singura care ar putea interveni în acest meci.
Solicitarea de sancţionare se adresează preşedintelui Senatului şi se soluţionează în 30 de zile de către Comisia juridică. Conducerea Senatului are la rândul ei, dreptul de a contesta în 15 zile soluţia comisiei, dar cel care decide, într-un decurs de alte 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei, este plenul, acolo unde parlamentarii puterii sunt majoritari. Toate procedurile durează, în total, aproximativ 80 de zile, timp de respiro pentru Geoană şi opoziţie.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.