Funcţionari semi-analfabeţi

Graţie apartenenţelor politice tot românul cu ceva dare de mână are şansa să ajungă la un moment dat într-o funcţie bine plătită din banul public. Dorinţa de prosperitate şi cea de control politic asupra anumitor instituţii, fac partidele politice să propulseze în funcţii publice personaje fără prea multă materie cenuşie. Nu se mai ţine cont de absolut nimic, iar versurile melodiei „nu contează cât de lung ai părul, important e cât şi cum gândeşti” nu se mai aplică de multă vreme. Controlul absolut şi dorinţa de a strânge averi din funcţiile deţinute sunt mai presus de orice.
Aşadar în funcţiile de conducere ajung acei oameni care nu înţeleg cuvinte uzuale ale limbii române, dar care susţin sus şi tare că ne reprezintă interesele. Rămâne însă întrebarea: cum poate să fie reprezentat cetăţenul de către un individ care nu este capabil să completeze corect o banală declaraţie de avere, asta în condiţiile în care indicaţiile de completare sunt mai mult decât preţioase?

Teren = Clădire

Noul preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, este atât de exaltat de funcţia pe care o deţine încât trăieşte cu impresia că stă în fotoliul de şef de peste un an de zile. Potrivit declaraţiei sale de avere, completată la doar câteva zile de la instalarea în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN), acesta afirmă că a câştigat deja din acea funcţie nu mai puţin de 12.000 de lei. Cum este posibil aşa ceva, numai Liviu Rusu ştie… Din aceeaşi declaraţie de avere ne putem da seama că actualul şef al CJ BN nu le prea are cu cititul, mai exact nu face diferenţa dintre noţiunea de teren şi cel de clădire. La capitolul „terenuri” acesta îşi declară două suprafeţe de pământ, una în Sângeorz-Băi şi una la Ragla. Următorul capitol din declaraţia de avere se referă la clădirile deţinute, însă cuvânt clădire pare a-i fi străin acestuia. Aici menţionează nu mai puţin de patru localităţi, unde preşedintele CJ BN are… tot terenuri. În ciuda faptului că rubrica are o notă în care sunt indicate categoriile de clădiri, respectiv apartament, casă de locuit, casă de vacanţă şi spaţii comerciale, acesta completează „categoria” scriind intravilan în dreptul a trei din cele patru localităţi menţionate. În continuare se pare că preşedintele CJ BN, Liviu Rusu, moşteneşte lucruri încă necunoscute de el. Acesta, probabil, deţine un teren sau o clădire, în Bucureşti. Deşi motiv de bucurie, doar se şie cât sunt de scumpe atât pământurile cât şi clădirile în capitala ţării, Rusu nu ştie ce a moştenit. Alte noţiuni care îi dau dureri de cap lui Liviu Rusu sunt “sursa venitului” şi “serviciul prestat/obiectul generator de venit”. La capitolul “venituri din activităţ independente”, rubrica “sursa venitului”, preşedintele CJ îşi trece numele. Impresionant, dar în acelaşi timp incredibil! Cum poate fi chiar persoana sa o sursă de venit, care şi aduce un venit anual de 12.000 de lei, chiar nu ne putem explica.

Cuvintele care “doare”

Alin Seserman este unul dintre consilierii locali ai municipiului Bistriţa. El este unul dintre cei în care bistriţenii de rând îşi pun speranţele că le reprezintă interesele cum ştie el mai bine. Totuşi cum poate o persoană care nu înţelege că nici trupul său nici numele (în acest caz) nu pot produce bani să înţeleagă ce anume se discută într-o comisie sau chiar în şedinţa de consiliu local? Tot declaraţia de avere este cea care oglindeşte cât de bine se înţelege Alin Seserman cu termenul de “sursă de venit”. Din respectiva declaraţie reiese că, atât consilierul local, cât şi soţia şi fiul acestuia sunt surse de venit. Aşadar cei trei Sesermani s-au autofinanţat în anul 2007 cu aproape 40.000 de lei. Secretul ar fi bine de păstrat, deoarece odată de tot bistriţeanul află de cum poate scoate bani din propria persoană se alege praful de micul burg.

Blonda…din CJ BN

Proaspătul consilier judeţean Doris Moldovan vrea să dovedească, probabil la fel ca şi blonda de la Bucureşti, că femeile pot face politică la fel de bine ca şi bărbaţii. Din păcate, pentru locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud, marile proiecte ale blondei din CJ BN nu tind să se materializeze. Impedimentul îl constituie tot limba română. Cum poţi avea pretenţia să ai un cuvânt de spus în marile probleme ale judeţului, când tu nici nu şti ce înseamna sursa de venit? Pe declaraţia de avere a acesteia stă scris negru pe alb “sursă venituri Moldovan Doris G. 3000, Moldovan Vasile S. 510, Moldovan Maria A. 40”. Doris Moldovan pare să nu aibă habar ceea ce înseamnă sursa de venit, fapt pentru care în acea rubrică a trecut venitul lunar al fiecărui membru al familiei. Din declaraţia de avere, mai exact din rubrica “serviciul prestat/obiectul generator de venit”, reiese că blonda a prestat “SC Esentze Fashion SRL”, iar soţul a prestat “Protopopiatul Ortodox B-ţa”.

Ceea ce nu ştie tânărul consilier este că declaraţia de avere se depune pe anul fiscal precedent, iar în 2007 alocaţia de stat pentru copii nu era 40 de lei, nici măcar 30 de lei. Dar probabil aşa, rotunjit la 40, era mult mai uşor de calculat.

Excepţia cu eroare

Printre puţinii aleşi bistriţeni care înţeleg sensul tuturor cuvintelor cuprinse în declaraţia de avere se numără consilierul judeţean Alexandru Pugna. Acesta face diferenţa dintre teren şi clădire; ba mai mult, ştie ce trebuie să completeze la rubrica “sursă de venit”. Completată corect, declaraţia de avere a consilierului Pugna are o singură greşeală. Probabil învăluit de avansarea sa din funcţia de consilier local la cea de consilier judeţean pare să fi şi uitat că a încasat ceva bănuţi de la Primăria Bistriţa. Pe declaraţia de avere, acesta nu şi-a trecut indemnizaţia obţinută de pe urma funcţiei de consilier local. Probabil suma a fost atât de nesemnificativă, încât nu merită menţionată. Ce mai contează câteva salarii de consilier, atunci când doar plasamentele sunt în valoare de 45.000 de lei?

Alexandra Roman