Ferenczi Arnold Ioan, fost manager de vânzări în cadrul Terasteel SA, acuzat de procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud de constituire de grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals informatic în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, a fost condamnat pe fond de Tribunalul Sălaj, acolo unde a fost strămutat dosarul de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, la 6 ani de închisoare cu executare și plata a peste 600.000 de euro despăgubiri. Sentința a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de procurori, cât și de Ferenczi, dar și de compania bistrițeană, unde s-a cerut trimiterea dosarului spre rejudecare, solicitare admisă în urmă cu câteva zile de magistrații clujeni.
Alături de Ferenczi, în vizorul procurorilor DIICOT au intrat încă alte 7 persoane, dintre care una a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției și a primit o pedeapsă cu suspendare. Procurorii DIICOT spun că grupul infracțional, condus de Ferenczi a prejudiciat firma cu circa un milion de euro.
Ferenczi a fost capul
În rechizitoriu, procurorii DIICOT au arătat că Ferenczi a coordonat întreaga activitate infracțională, în perioada 2013 – 2020.
Acesta s-a folosit de poziția sa de manager vânzări în cadrul Terasteel SA, de relațiile construite de-a lungul timpului cu partenerii externi, în special din Ungaria, pe care le coordona integral, fiind favorizat de faptul că acesta vorbea limba maghiară iar restul angajaților cu funcții de conducere din cadrul Terasteel SA nu cunoșteau această limbă, de informațiile obținute cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, care l-au ajutat să o atragă în activitate infracțională și pe F. I., care administra societăți cu sediul în Cluj-Napoca, având ca principal obiect de activitate tocmai vânzarea panourilor termoizolante precum și de relațiile profesionale avute cu alți angajați ai Terasteel SA, cum ar fi coordonatorul operațiunilor de transport de mărfuri, numitul P. R. și mai multe persoane care i se subordonau ierarhic, respectiv angajați din cadrul compartimentului back-office vânzări și reprezentanți vânzări.
“În esență mecanismul infracțional avea următoarea desfășurare: Ferenczi Arnold Ioan identifica un client (societate comercială cu sediul În România sau Ungaria de regulă) care era dispus să cumpere panouri termoizolante sau hale la cheie produse de Terasteel SA și se înțelegea cu reprezentantul acestuia să realizeze o vânzare-cumpărare «la negru» (fără întocmirea de documente contabile care să fie înregistrate în evidențele clientului)”, au arătat procurorii.
Potrivit anchetatorilor, Ferenczi prelua specificațiile produselor de la acel client, fără a se respecta procedura normală de lansare a comenzii și confirmarea acesteia; cu ajutorul angajaților back-office se identifica un client însemnat al Terasteel care avea o linie de credit care nu impunea efectuarea plății mărfii.
În numele clientul identificat și fără cunoștința și acordul acestuia, Ferenczi lansa în fals o comandă și angajatul back-office o implementa în sistemul informatic de gestiune SAP. Comanda astfel lansată era confirmată în fals, în numele și fără acordul societății care figura cu această calitate, fie de angajatul back-office fie de Ferenczi .
“(…) comanda frauduloasă astfel implementată își continua cursul firesc și celelalte compartimente ale societății Terasteel realizau producerea panourilor termoizolante după specificațiile implementate fără să cunoască manoperele frauduloase; după ce mărfurile erau produse, ele erau predate la compartimentul de produse finite, fiind încunoștințat P. R. A., coordonatorul departamentului transporturi, care avea cunoștință și participa efectiv la întreaga activitate infracțională; P. R. A. identifica un transportator căruia îi comunica că în realitate marfa va fi livrată la altă destinație decât cea înscrisă în CMR, sub diverse pretexte (respectiv că marfa se descarcă la un punct de lucru, la un șantier, la beneficiarul final, etc.) plauzibile pentru transportatori (pentru aceștia era ceva normal ca mărfurile să se descarce în alte locuri decât la sediul beneficiarului înscris în CMR); P. R. A. cunoștea destinația reală de la Ferenczi Arnold Ioan și/sau de la angajatul back-office implicat în activitatea frauduloasă; angajatul back-office întocmea documentele de transport înscriind în CMR și nota de livrare datele reale ale beneficiarului (acel client care nu avea cunoștință despre comandă), însă pe documentul instrucțiuni înscria, pentru livrările externe, localitatea reală unde marfa urma a fi descărcată; transportatorul prelua marfa și documentele însoțitoare și era dirijat de Ferenczi Arnold Ioan și/sau P. R. A. la destinația reală, solicitându-i-se, uneori, să restituie documentele neconfirmate de primire; după realizarea transportului, angajații Terasteel SA implicați în activitatea infracțională confirmau în fals realizarea livrării, prin înscrierea unor date de identificare și executarea unei semnături din fantezie pe CMR, instrucțiuni și/sau nota de livrare; Ferenczi Arnold Ioan încasa «la negru» de regulă personal de la clienții la care s-a descărcat marfa, contravaloarea acesteia, fără a se întocmi acte contabile în acest sens (uneori chiar transportatorii încasau în plic închis sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfurilor, pe care le remiteau numitului P. R. A.); sumele de bani astfel obținute erau însușite de Ferenczi Arnold Ioan, care la rândul lui îi remunera pe cei implicați în activitatea frauduloasă (respectiv pe P. R. A. și pe angajații back-office) fie prin remiterea unor sume de bani fie prin acordarea altor foloase (cum ar fi achitarea contravalorii unor excursii/concedii, mese festive, etc.).
Pentru acoperirea activităților frauduloase și pentru menținerea funcțională a acestui mecanism ilegal, uneori, din sumele încasate la negru, Ferenczi Arnold Ioan, direct sau prin intermediul agenților de vânzări, realiza plăți, prin efectuarea de depuneri în numerar, în favoarea Terasteel SA, în numele clienților înscriși pe documentele privind livrările frauduloase, pentru a se evita depășirea limitei de creditare și blocarea livrărilor licite (în situațiile în care acel client nu efectua plăți semnificative și exista pericolul amintit, depunând în paralel diligențe pentru a determina acel client să efectueze plăți noi).
De precizat că pentru a se putea urmări mai ușor comenzile frauduloase, persoanele implicate, în special angajații back-office foloseau diverse însemne în câmpul Text Antent al comenzii, cum ar fi ghilimele, apostrof, inițiala clientului și altele, însemnări care erau apoi inserate și în conținutul facturilor externe-ivoice la rubricile privind numărul de referință și/sau data «Reference nr. date»”, au mai arătat procurorii.
Peste 170 de comenzi frauduloase
Potrivit anchetatorilor, în total, au fost lansate 175 de comenzi frauduloase în numele a 6 firme din Ungaria al uneia din Cehia. Mărfurile livrate la negru au ajuns la 6 firme din Ungaria, una din Turcia, una din Livezile, una din Florești – Cluj (al cărui administrator, conform procurorilor, a aderat la grupul infracțional inițiat de Ferencz) și la una din București.
Tot pentru a evita descoperirea mecanismelor frauduloase, Ferenczi a asigurat efectuarea mai multor depuneri în numerar în conturile Terasteel SA Sărățel a unor sume de bani, ca fiind plătite în numele/de către societățile partenere în numele cărora au fost lansate comenzi frauduloase.
Aceste plăți se realizau de regulă atunci când plafonul de creditare acordat de Terasteel SA acelor societăți era depășit sau exista riscul să fie depășit, caz în care furnizorul nu ar mai fi livrat mărfuri. Sumele de bani astfel achitate proveneau din sumele dobândite ilicit de Ferenczi, prin vânzarea la negru a mărfurilor produse și/sau livrat în baza unor comenzi lansate fraudulos.
Anchetatorii au mai arătat că depunerile de bani erau efectuate fie direct de Ferenczi, fie din dispoziția acestuia de diferiți subordonați ai săi din cadrul Terasteel SA, în special agenți/ reprezentanți de vânzări.
Găsit vinovat
La final de proces, judecătorii sălăjeni au ajuns la concluzia că Ferenczi se face vinovat de acuzațiile aduse de procurori.
“Așa cum rezultă din starea de fapt descrisă în actul de sesizare, recunoscută de inculpat şi reținută de către instanță, iniţiativa constituirii unui grup infracţional organizat care să acţioneze în scopul comiterii infracţiunilor de înşelăciune în dauna SC Terasteel SA (iar în urmărirea acestui scop, şi comiterea de infracţiuni informatice şi de fals în înscrisuri), a aparţinut inculpatului Ferenczi Arnold, care după ce a conceput şi a desfăşurat iniţial pe cont propriu o activitate de obţinere prin înşelăciune de mărfuri de la SC Terasteel SA, pe care le-a valorificat în interes propriu, a conștientizat nevoia sprijinirii și colaborării acestuia cu alte persoane din cadrul societății în vederea continuării acestei activități infracționale, respectiv pentru reușita derulării planului de operare pe care îl avea deja stabilit.
Având în vedere modul de operare gândit de inculpat pentru fraudare (lansarea unei comenzi în mod fraudulos în numele unui client cu bonitate al societăţii, implementarea acesteia în sistemul SAP al societăţii, livrarea mărfurilor la negru către alţi beneficiari identificaţi de inculpat, asigurarea şi coordonarea transportului mărfurilor către aceşti beneficiari, întocmirea de documente false privind transportul) acesta avea nevoie de sprijinul unei angajat de la compartimentul back-office pentru a primi comanda frauduloasă şi a introduce datele în sistemul informatic de gestiune SA, precum şi de un angajat dintre cei responsabili de organizarea şi coordonarea transportului.
Se constată că inculpatul a identificat cei doi angajaţi, respectiv pe numitul P.R., coordonator de transport în cadrul aceleași societăți, precum și pe subordonata sa pe linie profesională, numita XX, care desfășura activități specifice de back-office, care au avut cunoştinţă de planul acestuia şi în mod voit şi conştient, cum de altfel susţin, au fost de acord să colaboreze cu Ferenczi Arnold în vederea fraudării societăţii pe termen lung prin modalitatea de operare gândită, propusă şi deja exersată de inculpatul Ferenczi Arnold.
Astfel prin înţelegerea dintre cei trei, care viza colaborarea dintre ei la punerea în aplicare a planului de fraudare a societăţii, în care fiecare avea foarte bine stabilite şi delimitate rolurile şi atribuţiile, s-a constituit grupul infracţional organizat, cei trei au acţionat în baza acestei înţelegeri la data de 13.03.2015 (fapta pct. 2), dată la care în mod cert grupul era constituit. Se constată că în aceeaşi formulă sau împreună şi cu alte persoane, care au aderat ulterior la această grupare, cei trei inculpaţi, au acţionat o lungă perioadă de timp, cu acelaşi mod de operare, scopul urmărit fiind comiterea infracţiunii de înşelăciune.
Modul concret în care au colaborat şi au acţionat inculpatul Ferenczi Arnold şi celelalte persoane cu care s-a asociat în scopul comiterii infracţiunii de înşelăciune în dauna persoanei vătămate SC Terasteel SA, apreciem de asemenea că se circumscrie noţiunii de «grup infracţional organizat» astfel cum este acesta definit de art. 367 alin. 6 C.p. Grupul infracţional organizat presupune existenţa unei structuri organizate care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, în cadrul căreia fiecare membru trebuie să aibă un rol prestabilit. Aceasta presupune existenţa unui plan de organizare, o coordonare în plan vertical a grupării, caracterizată printr-o ierarhie clară, în care liderul dă ordine, iar membri execută, acţiunile fiind convergente în îndeplinirea scopului comun acela al comiterii de infracţiuni.
În speţă, aşa cum s-a prezenta în detaliu cu prilejul stabilirii stării de fapt, se constată că a existat un mod de lucru foarte bine pus la punct în detaliu, ce reprezenta practic un algoritm de lucru cu paşi clari de urmat în cadrul fiecărui compartiment, cu sarcini şi roluri bine stabilite pentru fiecare persoană care intervenea în derulare acestui algoritm, mod de lucru ce a fost prezentat celorlaţi membri de către inculpatul Ferenczi Arnold, respectat şi folosit în mod repetat o lungă perioadă de timp (martie 2015 – mai 2020), lider al grupării era inculpatul Ferenczi Arnold care iniţia operaţiunile frauduloase, trasa sarcini celorlaţi membri ai grupului şi asigura coordonarea activităţilor acestora. În cadrul acestui plan de acţiune membri grupului îşi cunoşteau foarte bine atribuţiile, sarcinile, atât ale lor, dar şi ale celorlalţi membri, precum şi rolul fiecăruia în grup şi ierarhiile, de asemenea recunoşteau calitatea lider a inculpatului Ferenczi Arnold. (…)
Reţinând că faptele pentru care inculpatul Ferenczi Arnold a fost trimis în judecată există, au fost comise cu vinovăţie de către inculpat şi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals informatic în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instanţa urmează a dispune condamnarea inculpatului pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa”, arată Tribunalul Sălaj în motivare.
A recunoscut faptele
În fața instanței Ferenczi și-a recunoscut faptele, astfel că a beneficiat de o reducere a pedepsei, el fiind condamnat la 6 ani cu executare.
“La individualizarea pedepselor ce urmează a le aplica inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Pentru aprecierea gravităţii în concret a infracţiunilor comise, instanţa reţine că infracţiunile comise de inculpat sunt interdependente, în relaţie infracţiuni mijloc – infracţiune scop, are în vedere perioada extrem de lungă de timp în care inculpatul a persistat în activitatea infracţională, că inculpatul este cel care a conceput şi a iniţiat activitatea infracţională atrăgând şi alte persoane în această activitate pentru a-şi asigura reuşita şi persistenţa în timp în derularea ei fără a fi descoperită, a pus la cale un plan bine gândit şi complex de acţiune, a coordonat întreaga activitate infracţională, faptele comise de inculpat au produse consecinţe patrimoniale şi nu numai, de o gravitate foarte ridicată, beneficiul patrimonial obţinut din derularea activtăţii infracţionale a fost în cea mai mare parte însuşit de inculpat, care a acoperit doar în mică măsură prejudiciul produs, şi aceasta doar atunci când a fost necesar pentru a nu fi descoperite faptele şi pentru a putea derula activitate infracţională în continuare. Instanţa mai reţine că inculpatul s-a folosit la comiterea infracţiuni de poziţia de autoritate ce o avea în raport cu ceilalţi participanţi la comiterea faptelor, care îi erau subordonaţi în ierahia din cadrul societăţii.
Raportat la toate aceste circumstanţe concrete de comitere a faptelor instanţa reţine că acestea prezintă în concret o gravitate deosebit de crescută. (…)
Conduita procesuală a inculpatul de recunoaştere a faptelor şi contribuţia acestuia la descoperirea faptelor, se solicită de către apărătorul inculpatului să fi valorificată prin reţinerea circumstanţei atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. 2 lit. a şi b C.p.
Poziţia de recunoaştere a faptelor va fi valorificată în favoarea inculpatului prin eficienţa ce va fi dată în cauză prevederilor art. 396 alin.10 C.p.p.
În ce priveşte autodenunţarea şi contibuţia exclusivă a inculpatului în descoperirea faptelor, aspecte susţinute de apărător, instanţa constată că acestea nu se confirmă.
Se constată că declaraţia prin care inculpatul îşi denunţa faptele a fost transmisă prin email conducerii societăţii la data de 07.07.2020, dar la aceeaşi dată 07.07.2020 a fost depusă şi plângerea penală formulată de către SC Terasteel SA, un document elaborat şi complex, ce face referire la 12 participanţi, identifică 25 societăţi de transport implicate, descrie în detaliu modul de operare, conţine 16 anexe, în care sunt identificaţi clienţii în numele cărora au fost făcute operaţiunile frauduloase, comenzile, iar în aceste condiţii nu putem reţine că faptele nu au fost descoperite până în momentul în care inculpatul şi-a deconspirat activitatea infracţională şi a dat declaraţia detaliată cu privire la aceasta. Având în vedere şi că după descoperirea faptelor nu au fost efectuate plăţi de către inculpat în contul recuperării prejudiciului produs, nu suntem nici în situaţia efortului depus de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, şi nici în vreo situaţie specială care să diminueze gravitatea faptei sau periculozitatea inculpatului, astfel că nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. 2 lit. a şi b C.p.
Având în vedere că judecarea cauze a avut loc în procedura recunoaşterii învinuirii, la stabilirea pedepselor pentru infracţiunile comise se va da eficienţă prevederilor art. 396 alin.10 C.p.p. , în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege”, a precizat instanța.
Totodată, Ferenczi a fost obligat de instanță să plătească prejudiciul cauzat firmei, suma certă și demonstrată în instanță fiind de 671.835,632 euro.
În apel s-a cerut trimiterea dosarului spre rejudecare, iar magistrații clujeni au admis această cerere, precum și schimbarea unei încadrări juridice.
