Poligonul de Antrenament si Instructie al Brigăzii 81 Mecanizate,„General Grigore Balan” din Bistriţa a intrat în vizorul primarului Ovidiu Creţuîn timpul campaniei electorale din 2008, când a făcut o promisiune iluzorie, un aşa-zis „Complex Sportiv Polivalent Wonderland”. Ovidiu Creţu nu a câştigat primul săumandat de primar al Bistriţei datorită programului său din care a facut parte si acest controversat proiect Wonderland, primăria a fost adjudecată datorită votului emoţional împotriva lui Vasile Moldovan, în contextul incendierii criminale a Bisericii Evanghelice din centrul Bistriţei.

 

Poligonul de antrenament şi instrucţie al Bg.81 Mc Bistriţa, care se întinde pe o suprafaţă de 16 ha, este dispus în Păşunea Cocoşşi este în proprietatea statului român, respectiv a MApN şi administrat de Bg. 81 Mc. Suprafaţa respectivă a fost întabulată ca proprietate a statului român în administrarea Armatei Române imediat după terminarea construcţiilor şi instalaţiilor specifice de către comandantul de atunci al R.221 Mc. Bistriţa, căpitanul Florian Caba, la sfatul şi sugestia fostului prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Bistriţa-Năsăud, Mihai Marina.

La momentul respectiv a fost cel mai complet şi performant poligon de acest gen din întreaga Armată Română. El şi-a demonstrat utilitatea şi în anii de după schimbarea regimului, fiind apreciat de partenerii militari din NATO ai României, inclusiv de cei ai USArmy, care au efectuat numersoase stagii de pregatire în poligonul de pe Păşunea Cocoşului. Trebuie precizat faptul că zona poligonului de instrucţie şi antrenament din Păşunea Cocoşului este consideratăo zonă specialăşi intră într-un regim sever de interdicţie, specific zonelor de securitate militară, iar nenumaratele PUZ-uri întocmite au ţinut cont de acest lucru tocmai din conspderentul că acest teren aparţinea Armatei Române şi este administrat de către Bg. 81 Mc. Bistriţa.

 

Cu ochii pe poligon din 2008

În prima luare de poziţie în calitate de primar al municipiului Bistriţa, în legătură cu fantasticul proiect Wonderland, într-o şedinţă de CL prin 2008, Creţu arăta că suprafaţa de teren pe care a pus ochii „este proprietatea statului român şi este în administrarea Ministerului Apărării Naţionale”.

„Aici este poligonul pe care s-a început, sau locul pe care s-a început construcţia poligonului de la Bistriţa. Acest poligon are şi dotările cele mai bune realizate de către Unitatea Militară din Bistriţa. Fac precizarea că în Planul Urbanistic Zonal pe care l-am comandat pentru zona respectivă, această porţiune este prevăzută ca zonă specială şi nu a fost tratată de către cei care au făcut planul urbanistic, tocmai având în vedere faptul că nu ne aparţine şi că este o zonă în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Dar nu este firesc ca aceasta să rămână în vecii vecilor zonă specială, mai ales că în jurul poligonului au început să se construiască locuinţe din ce în ce mai multe şi, sigur că, devine o relaţie, nu aş spune conflictuală, dar o relaţie care nu se potrivşte. Un poligon în care armata să-şi facă antrenamentele la cinci metri sau la zece metri de geamurile locuiţelor, de cei care stau peste drum de el. E vorba şi de secretele militare şi aşa mai departe”, a spus primarul la acea vreme.

 

Armata nu poate ceda terenurile din proprietate

În urma procesului de restructurare a Armatei, Ministerul Apărării Naționale a transmis cu titlu gratuitcătre autorităţile locale circa 19.526 ha de teren şi peste două milioane de metri pătraţi de suprafaţă construită.

În 1998, Parlamentul României, condus de Doru Ioan Tărăcilă și Valer Dorneanu, a adoptat Legea nr. 213/ 1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, conform căreia, „bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile”, ceea ce înseamnă că Ministerul Apărării Naționale poate doar da în administrare imobilele sale, adică nu le poate vinde. Practic, terenurile și cazărmile aflate în proprietatea publică a MApN pot fi date în administrare autorităților publice locale. Acestea din urmă, prin Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, pot da în administrare, concesiona sau închiria bunurile din proprietatea publică.

O mare parte a terenurilor și imobilelor care s-au aflat în administrarea MApN a fost transferată în urma programului de restructurare a Armatei început în 1997, pe vremea președintelui Emil Constantinescu, când efectivele au fost reduse treptat de la 350.000 de militari la circa 90.000, iar procedeul s-a amplificat odată cu aderarea României la NATO și din momentul în care stagiul militar nu a mai fost obligatoriu.

 

Creţu nu lasă din dinţi poligonul

Anul trecut în 27 noiembrie, proiectul de hotărâre privind aprobarea inventarului bunurilor proprietatea statului român aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, care urmează a fi preluate în proprietatea publică a municipiului Bistriţa şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Bistriţa, a fost respins cu 12 voturi pentru şi 6 abţineri.

Primarul Ovidiu Creţu cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună, l-a reintrodus pe ordinea de zi a şedinţei din 15 ianuarie 2015. Hotărârea a fost adoptată cu 11 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” şi 7 „abţineri”, din 19 consilieri prezenți, cu câteva modificări, faţă de proiectul iniţial. Discutăm despre mai multe pavilioane, reţele de energie electrică, drumuri şi alei, precum şi poligonul de instrucţie, valoarea de inventar a bunurilor fiind de 6,9 milioane lei. Totalul suprafeţei construite este de 664 mp, suprafaţa desfăşurată fiind de 729 mp.

Deocamdată nu este clară poziţia MApN şi dacă realizeazăîn ce „rahat” sunt pe cale să intre. Una dintre propunerile primarului Ovidiu Cretu vis a vis de mutarea poligonului de antrenament de la Unirea ar fi la „Poarta de Fier”, undeva pe o păşune de la Slătiniţa, dar decizia finală nu a fost încă luată de reprezentanţii armatei, din fericire. Militarii bistriţeni speră ca decizia să fie una corectă, iar ei să nu fie privaţi de un drept şi obligaţie de serviciu, de a se instrui şi antrena.

Istoria recentă ne arată că anumite schimburi de terenuri făcute cu încălcarea legii au dus la puşcărie un ministru al Apărarii naţionale şi un şef al Statului Major General. De-a lungul timpului s-au făcut diferite promisiuni fără nicio acoperire, una din ele fiind ca militari bistriteni,în urma schimbului de terenuri,vor primi 120 de locuinţe ANL din totalul 200 care se vor ridica la Bistriţa, în etapa a IV – a de construcţie a noi blocuri în zona Subcetate. Ultima dată când militarii din garnizoana Bistriţa au primit locuinţe de la stat a fost undeva prin septembrie 1989, de atunci militarii au fost priviţi ca nişte paria, fiind excluşi de la alocarea de locuinţe prin diferite programe naţionale gen ANL, chipurile că au venituri prea mari. Iar în prezent sunt pe cale de a fi puşi în imposibilitatea să facă instrucţie, să se pregătească, conform principiilor războiului modern.

O armată este cu adevărat modernă nu numai având acces la mijloace de ultimă oră de a purta războiul, cişi ca militarii să aibă o condiţie fizicăşi posibilităţi de a se pregăti şi antrena să folosească tehnica respectivă. Probabil că asupra acestei afaceri mai mult decât dubioase, pe cale a se realizape principiul „s-a întâlnit hoţul cu prostul”, Curtea de Conturi îşi va arunca privirea, dar există semnale că a intrat şi în vizorul altor organe ale statului.

 

„CV-ul” Brigăzii

Bg. 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” Bistriţa este una din cele mai importante mari unităţi a Forțelor Terestre Române. A fost înfiinţată la 1 martie 1995, fiind subordonata Diviziei 4 Infanterie „Gemina” din Cluj. Între 1995 și 2000 sediul s-a aflat în Dej, iar din decembrie 2000, în Bistrița. Brigada a devenit complet operațională în aprilie 2002 având în subordine şase batalioane şi şase subunităţi de brigadă, dispuse în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj, care însumează peste 2.500 de militari profesionişti. Prima misiune internaţională a brigăzii a avut loc în 1996, în Angola, după care au urmat alte misiuni în Kosovo, Iraq şi Afghanistan.

În compunerea acesteia intră Batalionul 811 Infanterie Dej – „Dragonii Transilvaniei”, Batalionul 812 Infanterie Bistrița – „Şoimii Carpaţilor”, Batalionul 814 tancuri „Mihai Vodă” Turda, Divizionul de artilerie 817 „Petru Rareș” Prundu Bârgăului, Batalionul de Apărare Antiaeriana „Potaissa” Turda şi Batalionul 405 Suport Logistic „Năsăud” Bistrița. Între 1996 și 1998 Batalionul 812 Infanterie a participat la misiuni de menținere a păcii în Angola, Batalioanele 811 și 812 au participat din 2001 la misiuni de menținere a păcii în Balcani, Kosovo, Bosnia și Herțegovina. Din 2003, batalioanele 811 și 812 au participat la Operația Enduring Freedom și ISAF în Afganistan, precum și Operația Iraqi Freedom din Irak.

De la înfiinţare, brigada a fost o unitate etalon în domeniul integrării în NATO, fiind prima mare unitate terestră a Armatei Române care a realizat interoperabilitatea operaţională cu structuri similare din state membre NATO. Concomitent, brigada a participat cu succes la misiuni în sprijinul păcii în toate teatrele de operaţii la care România s-a angajat să participe cu forţe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.