Consiliul Județean a reușit să cumpere de la omul de afaceri Octavian Harșian terenul de pe strada Bistricioarei. Acolo intenționează să facă o parcare, proiect pe care îl avea în plan și Primăria Bistrița. Administrația condusă de Crețu însă nu a reușit să concretizeze proiectul poticnindu-se în negocierile cu omul de afaceri Octavian Harșianu, care, culmea, spune că nu a ținut foarte tare la preț.
An de an, Primăria Bistrița a alocat bani pentru achiziționarea unui teren pe strada Bistricioarei, pentru realizarea unei parcări. În 2018, Primăria Bistrița aloca 1,4 milioane de lei pentru acest obiectiv, care nu a fost materializat nici acum.
Primarul Ovidiu Crețu dădea vina pentru nerealizarea parcării pe omul de afaceri Octavian Harșianu, cu care nu reușeau să ajungă la un acord. Contactat de Gazeta de Bistrița, Octavian Harșianu a precizat că i se pare foarte bună ideea unei parcări acolo și că nu a ținut niciodată la preț.
Ce l-a deranjat atunci la Primăria Bistrița, care an de an aloca sume frumușele pentru parcarea care încă nu există? Ei bine, omul de afaceri a fost deranjat tocmai de atitudine și de faptul că erau obraznici.
Demersurile municipalității au început acum 5 ani, intenția Primăriei Bistrița fiind să realizeze o parcare supraetajată, pentru a asigura locuri de parcare într-o zonă deja sufocată.
În 2015, Primăria Bistrița aloca 22.600 de euro pe ar, suprafața totală fiind de 1.156 de metri pătrați. În 2016, Primăria aloca 1,3 milioane de lei pentru achiziționarea acestui teren, dar și pentru studiile și documentațiile necesare.
În 2017, Primăria Bistrița aloca 25.000 de euro pe ar, la fel și în 2018. Ce s-a întâmplat? Octavian Harșianu spune că municipalitatea nu i-a oferit niciodată mai mult de 20.000 de euro pe ar, sumele vehiculate fiind sumele alocate pentru achiziție, nu cele negociate efectiv cu omul de afaceri.
Primăria a vrut să-l oblige pe Harșianu cu o chichiță legislativă
În 2018, după cum arăta Gazeta de Bistrița, Ovidiu Crețu încerca să forțeze mâna omului de afaceri, declarând că intenționează să apeleze la o chichiță legislativă și anume exproprierea pe motiv de utilitate publică.
Primarul Ovidiu Creţu se referă la Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară utilizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.
Legislaţia spune că exproprierea în acest caz se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică, ce este stabilită potrivit legii, cu o justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acestea vor fi stabilite pe cale judecătorească.
Cine decide utilitatea publică? Ei bine, aceasta este sarcina Consiliului Local al municipiului Bistriţa. Declaraţia de utilitate publică se declară abia după o cercetare prealabilă efectuată de o delegaţie a Consiliului Local.
Această „cercetare” trebuie să stabilească dacă există elemente care să justifice interesul local, avantajele economico-sociale, ecologice şi de altă natură care susţin necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere.
În 2017, primarul Ovidiu Crețu recunoștea că omul de afaceri a venit cu un preț de bun simț, însă în comisii s-ar fi blocat tot.
“Am eşuat de două ori din cauza neînţelegerilor din comisie, nu a vânzătorului care, spun eu, a fost rezonabil, iar preţul de bun simţ. În comisie, unul a aflat că s-a vândut un teren la un preţ cu 30% mai mic. Toată lumea s-a blocat: cum să dăm noi atât dacă se vinde cu preţ mai mic? Informaţia nu s-a dovedit reală şi trebuie să rezolvăm problemele în comisie, să cădem de acord că preţul stabilit de evaluator este unul în regulă. După aceea, trebuie să îl convingem pe vânzător că suntem de cuvânt şi vrem să cumpărăm, nu îl purtăm pe drum”, declara edilul, în iunie 2017.
Consiliul Județean a rezolvat problema în doi timpi și trei mișcări
Primăria Bistrița nu a mai spus nimic anul acesta despre proiect. Nici nu avea cum, având în vedere faptul că i-a fost șutit de Consiliul Județean, care a rezolvat problema din doi timpi și trei mișcări.
Instituția a reușit să se înțeleagă cu Harșianu, la aproximativ 20.000 de euro pe ar, suma care se vehicula și în negocierile cu Primăria Bistrița. Mai mult, Consiliul Județean a mai pus mâna pe alte terenuri și construcții pe strada Bistricioarei, aparținând Primăriei Bistrița.
În total, parcarea pregătită de Consiliul Județean ar urma să se întindă pe 7.593 de metri pătrați și ar urma să fie supraetajată. Deocamdată Consiliul Județean nu a oferit multe informații despre acest proiect, preferând să rezolve problema terenurilor mai întâi.
Primăria Bistrița visa însă la o parcare cu 300-400 de locuri de parcare. Aceasta trebuia să fie supraetajată, cu 4 nivele și să se întindă pe 5.000 de metri pătrați. Accesul urma să se facă atât din strada General Grigore Bălan, cât și din Bistricioarei.
Municipalitatea visează parcări supraetajate în mai multe zone din oraș
Aceasta nu este singura parcare pe care a visat-o municipalitatea în oraș. O altă locație unde voia primarul Ovidiu Crețu o parcare, de data aceasta subterană, este Piața Mihai Eminescu. Pentru parcarea subterană din Piața Mihai Eminescu, în 2017, a fost alocată suma de 42.000 de lei, dedicată documentațiilor.
Până acum a fost cheltuită suma de 300.000 de lei doar pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, caiet de sarcini și detalii de execuție. Având în vedere amploarea proiectului, care presupune păstrarea parcului Mihai Eminescu și modernizarea acestuia, municipalitatea speră să atragă fonduri europene sau guvernamentale pentru această parcare.
Parcarea ar urma să se întindă pe 7.700 de metri pătrați. Aceasta ar avea un singur nivel și o capacitate de 243 de locuri de parcare: 208 pentru autoturisme, 8 pentru microbuze și 27 pentru motociclete.
Accesul auto ar urma să se facă atât din strada Mihai Eminescu, în apropierea intersecțiilor cu Bulevardul Gării și Bulevardul Republicii. Aceasta ar avea un sistem de parcare cu plată, cu două bariere, cu afișaj electronic al locurilor disponibile și de ghidare către acestea.
De asemenea, parcarea ar urma să fie dotată cu un sistem de supraveghere video, sistem de detecție și avertizare monoxid de carbon, dar și un sistem de ventilații și desfumare. Pietonii nu sunt uitați, fiind prevăzute două pasaje pietonale subterane: unul de 26 de metri care subtraversează strada Gării și altul de 34 de metri care subtraversează Bulevardul Republicii. Accesul pietonal la suprafață ar urma să se facă prin scări și lifturi.
Cu această ocazie ar fi reamenajat și Parcul Mihai Eminescu, propunându-se mai multe zone tematice, dedicate poetului național. Zonele verzi ar urma să fie completate cu un foișor pentru manifestări culturale, locuri de joacă pentru copii, dar și o fântână arteziană.
