Dosarul “Jaf la BT” se apropie de un sfarsit previzibil

 Celebrul dosar al jafului de la Banca Transilvania (BT) este aproape de finalizare, fiind foarte probabil ca la urmatorul termen, judecatorul Tribunalului Cluj sa pronunte o sentinta in acest sens. La termenul de judecata de saptamana trecuta, Vlad Hosu, avocatul celor doi tineri a cerut un nou termen pentru studierea expertizei cu privire la inaltimea celor doi, dar declarat ca oricum nu se vor opune cu nimic rezultatului pentru ca respectivele concluzii le sunt favorabile.

Instanta a mai acordat un termen de judecata in dosarul in care Andrei Hosu si Bogdan Baciu sunt acuzati ca ar fi jefuit filiala din Manastur a Bancii BT, termen cerut de catre avocatul Vlad Hosu. Acesta a solicitat un timp pentru a studia raportul celei mai noi expertize care priveste inaltimea celor doi atacatori, dar a subliniat faptul ca acest raport le este in cea mai mare parte favorabil. “ Din cate am vazut in ultima expertiza, concluziile ne sunt favorabile, din acest motiv nu v-om avea obiectiuni”, a asigurat avocatul Vlad Hossu presedintele de sedinta, dupa ce a inaintat cererea de amanare. In fata instantei de judecata au fost prezenti doar cei doi tineri alaturi de familie si aparatori, partile vatamate lipsind de la proces. Judecatorul Tribunalului Cluj, Luminita Firicel, a acordat un nou termen pentru data de 27 februarie, orele 13, termen care este foarte probabil sa fie si ultimul din acest intens mediatizat proces. Gazeta de Cluj va prezinta in continuare modul in care atat proba ADN, cat si cea a inaltimii celor doi atacatori, le sunt favorabile lui Hosu si Baciu, in timp ce marturiile depuse la dosar i-au dezincriminat intotdeauna.

Serviciu Roman de Informatii ii dadea nevinovati

De doua ori pana acum, Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a intocmit un raport favorabil celor doi tineri, care practic ii scotea ca nevinovati. In urma constatarilor stiintifice efectuate cu privire la inaltimea celor doi, reiese cu multa claritate faptul ca Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au participat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai putin decat persoana care apare in inregistrare si despre care anchetatorii sustin ca este el. In raport este calculata cu mare precizie inaltimea atacatorilor, calculand ca “persoana 1”, care apare in camerele de supraveghere ale bancii si care este asimilata lui Baciu, ar avea o inaltime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta in timp ce Vlad Hosu, avocatul partilor, a prezentat instantei o adeverinta medicala eliberata de Policlinica Studenteasca cu putin timp inainte de jaf, document in care este precizata in mod clar inaltimea acestuia, si anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se inscrie nici in marja de eroare. In cazul lui Andrei Hosu, inaltimea calculata de SRI este mult mai apropiata de inaltimea reala. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind in casieria bancii si despre care anchetatorii sustin ca ar fi Andrei Hosu, are o inaltime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o inaltime de 1,72 cm.
Acelasi raport venit de la SRI releva inca o data posibila lipsa de identitate intre atacatorii de la banca si inculpatii din dosar. Conform constatarilor stiintifice, “persoana 2”, asimilata lui Bogdan Baciu, are o masura la picior masurata de 29,8 centimetri, in timp ce “persoana 1”, asimilata lui Andrei Hosu, are o masura de 29,35 cm la picior. Adica Baciu ar avea piciorul mai mare decat a lui Hosu, lucru care in realitate este fix invers.

Proba ADN i-a tinut in arest mai bine de un an

Intreaga serie de probe si argumente ale acuzarii ridicat mereu semne de intrebare. Andrei Hosu si Bogdan Baciu au devenit principalii suspecti in cazul jafului de la Banca Transilvania din Manastur dupa ce o proba ADN obtinuta in casieria bancii l-a pus pe Hosu la locul faptei. Desi anchetatorii sustin ca autorii jafului au purtat manusi, ei explica prezenta probelor ADN prin transfer secundar. Dar in acest caz transferul se putea face si printr-un tert, in timpul orelor de program ale bancii. Iar probele ADN nu mai exista, fiind consumate in timpul analizei.
O alta proba a acuzarii o reprezinta datele de la stalpii de telefonie mobila, care l-ar pune pe Andrei Hosu in apropierea sediului BT in jurul momentului comiterii infractiunii. Cu toate acestea, probele ii confera mai degraba un alibi celuilalt suspect, de vreme ce Bogdan Baciu se afla in Gilau la o ora dupa jaf. Iar amandoi locuiesc in apropiere de sediul bancii din Manastur.
Politistii au mai argumentat ca o parte din banii furati au fost investiti in cele 10 masini aflate in curtea casei familiei Hosu din Gilau. Cu toate acestea, anchetatorii au omis sa specifice ca Andrei Hosu si tatal sau se ocupau de aducerea si vanzarea de masini din strainatate, fapt care ar putea explica prezenta acelor autovehicule pe proprietatea familiei. Tinerii au muncit in perioada urmatoare jafului, Bogdan Baciu ca taximetrist, iar Andrei Hosu a fost, la munca, in Spania.

Continutul raportului efectuat in Germania

In urma stabilirii ca deosebit de importanta a probei ADN, in urma cu cateva termene instanta a decis efectuarea unei expertize in acest sens de catre o institutie specializata din strainatate, costurile fiind suportate de familiile celor doi. Expertiza ADN venita din Germania tinde sa demonstreze nevinovatia celor doi tineri, Andrei Hosu si Bogdan Baciu, raportul excluzand varianta ca cei doi sa fie autorii jafului. In concret trebuiau sa fie analizate trei probe genetice, un fir de par de la locul jafului care s-a consumat, o urma consumata si ea gasita pe o clanta si o scandura din lemn de la ghiseu. Dupa analiza acesteia din urma, specialistii Eurofin Forensics, firma specializata din Germania, au stabilit ca nu este posibil ca cei doi sa fi lasat urmele ADN, deci practic sa fie jefuitorii. Raportul emis de catre institutul de specialitate din Germania arata urmatoarele faptul ca: “Analizele molecular-genetice efectuate pe urma 2 manerul usii si 1 – firul de par, nu au avut rezultat. In consecinta se stabileste ca pe aceste obiecte purtatoare de urma nu se gaseste material celular propice efectuarii analizei ADN. Analizele molecular-genetice a urmei 5 – manerul mobilei au condus la stabilirea unui profil partial compus din putine caracteristici. Datorita calitatii precare a ADN-ului nu a fost posibila stabilirea unui model ADN. De asemenea nu este posibila potrivirea cu suspectii sau cu persoana in cauza. Analiza molecular-genetica a materialului celular nu a condus in cazul urmei 003 – scandura de lemn, partea cu 6 gauri, la stabilirea de caracteristici ADN concrete, ci numai la multiple identificari de secvente. In consecinta, nu a fost posibila realizarea unui model ADN. De asemenea nu este posibila potrivirea cu suspectii sau cu persoana in cauza. Rezultatul analizei molecular-genetice a materialului celular in cazul urmei 003 – scandura de lemn, partea cu doua gauri, a fost un amestec de caracteristici provenind de la mai mult decat o persoana. Acest rezultat se potriveste pentru comparatie directa cu suspectii. Pe baza caracteristicilor ADN diferite, persoanele de comparatie, Andrei Dan Hosu  nascut la data de 29.10.1989 si Bogdan Baciu  nascut la data de 23.08.1989 sunt excluse ca fiind cele care au lasat aceste urme”

Expertiza in dreptul penal

Procedura expertizei
Art. 118. – Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cand, prin lege, se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.
Experti oficiali
Art. 119. – Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here