DNA cere închisoare pentru Sorin Oprescu şi sechestru pe averea iubitei sale. Oprescu, în ultimul cuvânt din faţa instanţei: „Trebuia să dispar”

173

Magistraţii vor pronunţa o sentinţă în dosarul de corupţie al lui Sorin Oprescu în data de 13 mai, decizie care nu va fi definitivă. Fostul primar al Capitalei a declarat, luni, în faţa instanţei, în ultimul cuvânt, că dosarul a apărut pentru că el trebuia „să dispară”.

„Doamna preşedinte, am în curând 68 de ani, sunt la apusul carierei. Am foarte mulţi tineri pe care i-am crescut. Relaxarea nu e valabilă de 3 ani şi jumătate. Să ţineţi seama, respectuos vă rog, de faptul că în viaţa mea am avut responsabilităţi unde am administrat bugete deosebite faţă de celelalte şi nu mi-a lipsit niciodată nimic, o spun controalele. (…) Sper să analizaţi, să puneţi în balanţă lucrurile bune pe care le-am făcut şi lucrurile de care sunt acuzat, reţinând că în cei 68 de ani nu am avut nicio sancţiune legată de responsabilităţile pe care le-am avut. Cât am putut să fac pentru alegători, pentru bucureşteni, am făcut. Lumea va analiza”, a spus Sorin Oprescu, în ultimul cuvânt.

Totodată, fostul primar al Capitalei a mai precizat în faţa instanţei că dosarul a apărut pentru că el trebuia „să dispară”.

„Susţin că s-a căutat cu lumânarea aprinsă, s-a mers pe ideea unei provocări continue de flagrant. Comandantul Arestului Central „beciul domnesc” ştia cu 12 zile înainte că trebuie să vină Oprescu. Oprescu trebuia să dispară. Din ce motive, eu intuiesc, dar nu am probe”, a mai spus Oprescu.

Procurorul a cerut, luni, la ultimul termen din dosarul lui Sorin Oprescu de la Tribunalul Bucureşti, închisoare cu executare pentru fostul primar al Capitalei, lăsând la aprecierea instanţei limitele pedepsei. Oprescu a fost cercetat pentru mai multe fapte de corupţie.

„Faţă de Oprescu Sorin sunt probe. Nu a recunoscut infracţiunile şi să dispuneţi pedeapsa cu închisoarea . Să aveţi în vedere calitatea sa şi să aplicaţi pedepse complementare şi accesorii. (…) Lăsăm la aprecierea instanţei limitele pedepsei”, a spus procurorul la ultimul termen de la Tribunalul Bucureşti.

Totodată, procurorul a cerut şi sechestru pe averea iubitei lui Sorin Oprescu, Adriana Nica.

„Aplicare sechestru asigurător până la concurenţa 2.4 milioane de lei. (…) Până în 2012, când l-a cunoscut pe Oprescu avea 0 lei, după aceea, când avea acelaşi salariu de 4.000 de lei, sumele au început să crească: 30.000 de euro, 10.000 de euro – sumele transferate de ea la părinţi şi invers. Sumele nu pot fi acoperite din salariul de 1.000 de euro pe lună. Imobilul din Herăstrău a fost cumpărat din sumelele din mită pentru a justifica sumele din conturi”, a spus procurorul.

Inculpaţii, întrebaţi dacă sunt dispuşi să facă muncă în folosul comunităţii, au spus că da, inclusiv Oprescu: „Eu fac de 43 de ani muncă în folosul comunităţii”.

În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.

În aceeaşi cauză au fost judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, Ion Niţă şi Romeo Albu.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, ar fi constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus Sorin Oprescu.

Anchetatorii susţin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, „culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (şeful autorităţii publice locale executive), crearea unui eşalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here