Un audit făcut la nivelul a două instituţii care au un cuvânt greu în justiţia română, Consiliul Superior al Magistraturii şi Direcţia Naţională Anticorupţie, arată haosul care domneşte în acest domeniu. De la cheltuieli şi deconturi nejustificate, până la neînregistrarea în evidenţele contabile a unor bunuri imobile, auditul arată ce se întâmplă în spatele robelor de procurori şi judecători. La nivel naţional, toate instituţiile statului arată că au fost “căpuşate” de suma de 883 milioane de euro, sume care, în cele mai multe cazuri, vor rămâne nerecuperate.
Au fost decontate cheltuieli de transport pentru personalul de instruire care a participat la cursuri de formare iniţială, în situaţia în care cheltuielile de transport se acordă numai pentru formarea continuă. Totodată, persoanele care au susţinut aceste cursuri în cadrul formării iniţiale, în cea mai mare parte, nu au încheiat un angajament legal cu INM, care a achitat, în unele cazuri, salarii personalului de instruire, angajat cu normă întreagă, fără ca acesta să fi prestat toate orele de instruire prevăzute de norma didactică. De asemenea, printre alte probleme, auditul făcut la CSM arată că nu s-au recuperat de la auditorii de justiţie a tuturor costurilor, în sumă estimată de 180 mii lei, ocazionate de cazarea acestora într-un imobil din Bucureşti.
”Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata burselor auditorilor de justiţie, în sumă estimată la 9.749 mii lei, în lipsa unor angajamente legale, din care să rezulte obligaţiile de plată ale instituţiei către auditorii de justiţie. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata din bugetul INM a unor cheltuieli care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare. Astfel, în cazul elaborării de subiecte pentru testul de verificare a raţionamentului logic pentru admitere la INM, cheltuielile în sumă estimată la 216 mii lei, trebuiau suportate din bugetul CSM pentru că activitatea de organizare a concursurilor de admitere la INM şi în magistratură este finanţată din veniturile proprii ale CSM. În timpul controlului ordonatorul de credite a solicitat CSM un punct de vedere referitor la posibilitatea recuperării cheltuielilor. Nerespectarea prevederile legale privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe şi nevalorificarea activelor scoase din funcţiune prin casare, în valoare totală estimată de 351 mii lei.
Principiile şi practicile managementului INM nu au urmărit minimizarea costurilor resurselor alocate activităţii de formare continuă. Astfel INM a organizat o serie de activităţi de formare continuă, finanţate de la bugetul de stat, atât în Bucureşti, cât şi în alte localităţi din ţară, pentru care a înregistrat cheltuieli cu cazarea personalului de instruire şi a participanţilor, în sumă totală estimată la 427 mii lei, furnizorii serviciilor fiind diverse unităţi hoteliere de 3 stele sau centre aparţinând altor entităţi (ex. Administraţia Naţională a Penitenciarelor), deşi în baza unor hotărâri ale guvernului, INM are la dispoziţie două imobile aparţinând domeniului public al statului dotate corespunzător pentru cazare”. De menţionat că imobilul situat în comuna Giroc, judeţul Timiş, a fost utilizat numai 85 de zile, iar cel din Bucureşti a fost utilizat de către INM pentru cazarea auditorilor de justiţie.
Au uitat să treacă în evidenţă două imobile!
Nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă următoarele bunuri: imobilul amplasat pe un teren în suprafaţă de 2064 mp, precum şi terenul în suprafaţă de 711 mp, având o valoare totală de inventar de 1.818 mii lei, situate în Bucureşti, aflate în administrarea Institutului Naţional al Magistraturii. Imobilul situat în comuna Giroc, judeţul Timiş, terenuri în suprafaţă de 507 mp, respectiv de 4249 mp, având o valoare de inventar totală de 4.550 mii lei, aflate în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru Institutul Naţional al Magistraturii.
“Abaterile identificate au fost, pe de o parte consecinţa modului defectuos de administrare a patrimoniului entităţii şi de execuţie a bugetului, care nu a fost întotdeauna în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de actele normative de înfiinţare a entităţii, precum şi a faptului că nu au fost respectate în toate cazurile principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii şi eficienţei, iar pe de altă parte, a funcţionării necorespunzătoare a controlului intern”, arată un inspector care a făcut auditul.
DNA tratat cu blândeţe
DNA nu a procedat în termenul legal stabilit, la întocmirea documentelor de preluare a imobilului din Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 79-81, sector 1, în care îşi desfăşoară activitatea, atribuit instituţiei prin HG nr. 311/2007 privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Punctul de vedere al conducerii DNA a fost că deşi situaţia este cunoscută încă din anul 2009, DNA nu poate prelua un imobil în condiţiile în care predătorul, respectiv RA-APPS nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale în ceea ce priveşte evaluarea clădirii, actualizarea situaţiei cadastrale a acesteia etc. Pentru clarificarea situaţiei imobilului, în timpul acţiunii de control, conducerea DNA s-a adresat atât Secretariatului General al Guvernului, cât şi RA-APPS.
Pentru valorificarea constatărilor, Curtea de Conturi a emis decizie prin care au fost dispuse măsurile pe care DNA trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate. Împotriva măsurilor dispuse prin decizia Curţii de Conturi, conducerea DNA a formulat contestaţie, care a fost admisă parţial de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor. Ulterior, DNA a solicitat anularea încheierii şi deciziei, precum şi suspendarea executării actelor administrative menţionate, dosarul aflându-se pe rol la Curtea de Apel Bucureşti.
„Gaură” naţională de peste 800 de milioane de euro!
Controalele efectuate anul trecut de către Curtea de Conturi a României privind activitatea instituţiilor şi companiilor de stat în anul 2012 au identificat faptul că, în total, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 3,9 miliarde de lei (883 milioane de euro), potrivit raportului anual al instituţiei. Din această sumă, 2,2 miliarde de lei reprezintă venituri bugetare neîncasate, iar 1,6 milioane de lei sunt prejudicii propriu-zise. ‘Misiunile de audit şi acţiunile de control efectuate de Curtea de Conturi în anul 2013 la cele 2.233 entităţi au identificat cazuri de nerespectare a reglementările legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii’, se arată în raport.
