Anul trecut, Gazeta de Cluj prezenta faptul că statul norvegian va face o infuzie serioasă în sistemul justiţiei româneşti. Săptămâna trecută CSM a decis ca prima tranşă de bani norvegieni, aproape un milion de euro, să meargă spre ţigani. În acelaşi timp, cel mai mare fond de investiţii norvegian (Fondul de investiţii suveran al Norvegiei), a început să cumpere acţiuni pe bursa românească la câteva bănci, societăţi de distribuţie şi producţie a energiei, precum şi la Bursa de Valori Bucureşti.
Proiectul „Îmbunătățirea accesului la justiție. O abordare integrată cu accent pe categoriile vulnerabile”, implementat de CSM în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 a fost lansat săptămâna trecută. Finanţarea acestui proiect este de 941.176 de euro, iar durata de implementare va fi de doi ani. În mod normal, aceşti bani ar trebui să fie folosiţi pentru degrevarea instanţelor, utilarea sălilor de judecată cu sisteme audio sau de înregistrare a şedinţelor de judecată, posibilitatea fiecărei instanţe de a face audierea martorilor cu sisteme audio video, ori asigurarea unui minim de confort în sălile de judecată: pe timpul verii folosirea unui sistem de ventilaţie, iar pe timpul iernii avocaţii, grefierii, judecătorii şi procurorii să nu fie nevoiţi să tremure de frig în sălile de judecată. Însă, aceşti bani sunt folosiţi pe acelaşi tip de proiecte finanţate cu bani europeni menite să ia ochii, chiar dacă, în realitate, nu se întâmplă nimic.
Proiect de un milion de euro
Cei aproape un milion de euro vor fi cheltuiţi pe ţigani: ”1.Evaluarea accesului la justiţie pentru categoriile vulnerabile, cu accent pe populaţia de etnie romă şi formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea acestuia – o echipă formată din 4 experţi va elabora un studiu privind îmbunătăţirea accesului la justiţie a categoriilor vulnerabile ca urmare a intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă. 2. Îmbunătăţirea accesului la asistenţă juridică a categoriilor vulnerabile prin înfiinţarea a 5 centre pilot pentru acordarea de asistenţă juridică primară în zonele în care comunitatea de etnie romă este puternic reprezentată, precum şi prin derularea unei campanii de conştientizare cu privire la serviciile furnizate în cadrul centrelor pilot şi de creştere a gradului de cunoaştere al categoriile vulnerabile cu privire la drepturile legale. 3. Consolidarea pregătirii profesionale în domeniul combaterii discriminării prin organizarea a 5 sesiuni de formare profesională pentru judecători. 4. Conștientizare și publicitate prin organizarea unei conferinţe de lansare a proiectului, a unui seminar pentru prezentarea şi analizarea studiului elaborat în cadrul proiectului cu privire la accesul la justiţie al categoriilor vulnerabile, precum şi a unei conferinţe de închidere a proiectului”, arată prezentarea proiectului pentru care CSM-iştii s-au pregătit să cheltuiască aceşti bani.
Tabăra de vară cu un milion
Practic, toată lumea ştie cum decurge un asemenea proiect. Studiul făcut de cei “4 experţi” va fi prezentarea unor informaţii, grafice şi texte scrise de stagiari sau studenţi. De asemenea, studiul respectiv, indiferent de calitatea informaţiei prezentate nu va folosi, practic, niciunei instanţe. Singurul folos îl va avea societatea care va câştiga contractul de editare. La seminarii, cei prezenţi se bucură de revederea foştilor colegi de prin alte oraşe, împart un fursec, o măslină, eventual câteva informaţii. În cadrul prezentărilor rulează pe slide-uri o serie de grafice cu numărul ţiganilor care apelează la justiţie şi o întreagă serie de informaţii asemănătoare care nu vor fi asimilate de majoritatea celor prezenţi pentru că în munca lor concretă nu le vor fi de nici un ajutor. În centrele pilot înfiinţate şansele să intre un ţigan/lună pentru a se informa cu privire la “drepturile legale” sunt aproape nule. Nu mai trebuie să menţionăm despre serviciile de publicitate incluse în bugetul proiectului în care, poate, referenţi sau magistraţi, colindă satele ţigăneşti în care le spun oamenilor că justiţia îi apară pentru că au… drepturi!
Să curgă “meleoanele”, să joace robele!
Norvegia este deţinătoarea celui mai mare fond de investiţii suveran din lume, care însumează aproximativ 560 de miliarde de euro. Această sumă provine din excedentul statului, care creează un astfel de fond. În aproximativ aceeaşi perioadă de timp în care Norvegia aloca cei 300 de milioane de euro către justiţia românească, acest fond de investiţii şi-a făcut intrarea pe piaţa de capital românească.
Fără absolut nici un fel de publicitate, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a cumpărat de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Primele achiziţii de acţiuni au fost făcute la băncile BRD şi Banca Transilvania. Ulterior, norvegienii au cumpărat acţiuni la Transgaz, Transelectrica şi OMV Petrom, precum şi un pachet de 1,14% din acţiunile BVB. Suma totală investită până acum este de puţin peste două milioane de euro. Însă, achiziţiile au fost făcute pentru ca reprezentanţii fondului să poată prospecta piaţa românească şi supraveghea tranzacţiile care au loc în interiorul acestor companii. De remarcat este că achiziţiile au vizat instituţii financiare, de energie şi tranzacţionare de acţiuni.
Pregătiţi de sluj
Conform cadrului instituţional convenit, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne din România vor gestiona fondurile alocate pentru domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Aceste finanţări vor fi folosite, printre altele, în sprijinul sistemului judiciar român, în scopul implementării noilor coduri juridice. Ministrul Justiţiei, Marius Cazanciuc, a salutat prezenta Ministrului norvegian al Justiţiei la acest eveniment important pentru Guvernul şi sistemul judiciar român. “Granturile norvegiene reprezintă o oportunitate excelentă pentru noi de a dezvolta cooperarea şi parteneriatul dintre ţările noastre. Asistenţa acordată va sprijini sistemul judiciar român pentru a funcţiona mai eficient şi mai transparent, în beneficiul tuturor cetăţenilor.”
Norvegia dă grosul şi va lua caimacul
Norvegia este principalul stat donator, contribuind cu 97% din totalul finanţărilor. Pentru perioada de finanţare de până în 2012, România a beneficiat de aproape 100 milioane de euro pentru proiecte în domenii cheie precum protecţia mediului, producţia sustenabilă, sănătate şi îngrijirea copilului, moştenirea culturală şi pentru ONG-uri. Un număr de 65 de proiecte specifice şi peste 100 de proiecte dezvoltate de ONG-uri au fost implementare, rata de absorbţie ajungând la 85%.
