Afacerile Bisericii sunt greu încercate în perioada crizei financiare. Cele mai importante culte religioase din România – Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică – resimt perioada de recesiune chiar în cutia milei. Donaţiile sunt mult mai puţine, iar activele cultelor s-au depreciat odată cu devalorizarea leului.

Criza economică îşi face simţită prezenţa în toate domeniile, neocolind nici cultele religioase. Multe din bisericile din România au averi importante, însă majoritatea constă în diferite clădiri sau terenuri care acum s-au devalorizat. Veniturile în bani ale cultelor religioase proveneau din donaţiile făcute de credincioşii cu dare de mână, însă în ultima perioadă şi acestea s-au diminuat considerabil. În acest timp, cultele mai mici se gândesc să ceară sprijin european pe timpul crizei economice.

Catolicii în criză

Biserica Catolică, cea mai bogată biserică din lume, se confruntă cu cele mai mari probleme financiare în perioada recesiunii, care îşi fac simţite efectele şi la nivelul ţării noastre. Majoritatea problemelor se trag chiar de la Vatican, unde Sfântul Scaun cheltuieşte anual sute de milioane de euro. Aparatul administrativ este imens şi cheltuieşte anual sume impresionante de bani, doar salariul lunar al unui angajat ajunge la o valoare de 1.200-2.300 de euro, la care se mai adaugă decontarea combustibilului şi plata chiriei. Majoritatea banilor erau obţinuţi din donaţii, în special făcute de către credincioşi americani, însă acestea s-au diminuat în ultima perioadă. Vaticanul a emis de curând rapoarte îngrijorătoare, din care reiese că a cheltuit mai mult decât a încasat. În urmă cu un an Biserica Catolică a avut un deficit de nu mai puţin de zece milioane, iar la ora actuală situaţia este şi mai gravă, fapt pentru care va renunţa la majoritatea acţiunilor umanitare. De asemenea deprecierea cursul euro-dolar a afectat serios activele Bisericii Catolice, ce are în patrimoniu numeroase imobile. Activele Bisericii valorau la un moment dat peste cinci miliarde de euro, însă plasamentele din depozitele bancare, afacerile imobiliare şi acţiunile au fost serios afectate de criză. Situaţia va fi mult mai tragică în acest an, deoarece catolicii din întreaga Italie, afectaţi la rândul lor de criza economică, vor avea contribuţii mult mai mici. Guvernul italian pare să nu sprijine foarte mult acest cult în perioada recesiunii, deoarece are în vedere eliminarea mai multor scutiri de impozite acordate Bisericii Catolice, care se ridică la o valoare de aproximativ două miliarde de euro anual. În faţa acestor probleme, Vaticanul a anunţat că nu va mai face angajări, iar cei care nu îşi îndeplinesc atribuţiile vor fi concediaţi, deoarece nu se permite nicio risipă de bani.

BOR în semi-criză

Veniturile Bisericii Ortodoxe Române (BOR) sunt constituite în proporţie de 80% din donaţiile făcute de credincioşi, care şi ele au scăzut în ultimul timp. Biserica mai obţine venituri din vânzarea de calendare şi lumânări, dar bineînţeles obţine şi sume considerabile de bani de la Statul Român. Soluţia, găsită de analişti în această perioadă de criză, ar fi ca parohiile din mediul urban, mai multe la număr şi cu stare materială mai bună, să ajute parohiile din mediul rural. În ciuda faptului că donaţiile s-au diminuat considerabil în această perioadă, situaţia materială a BOR nu poate fi catalogată drept una precară. Anul trecut, conform estimărilor făcute de analiştii economici, Biserica Ortodoxă Română administra una din cele mai mari averi din România. Aceasta se ridica undeva la suma de trei miliarde de euro. În perioada crizei economice, statul va sprijini în continuare Biserica, acordând anual doar pentru plata salariilor preoţilor peste 40 de milioane de euro, fără să neglijeze alocarea de sume de bani pentru construcţia sau renovarea lăcaşelor de cult. Totuşi în ultima perioadă de timp averea BOR s-a redus considerabil, dacă se iau în calcul bunurile imobile şi activele financiare. Valoare celor peste 40.000 de hectare de teren avute în posesie s-au devalorizat considerabil şi la fel s-a întâmplat şi cu acţiunile deţinute la diverse hoteluri, instituţii media sau societăţi din domeniul energiei şi a lemnului.

În timp ce Biserica Catolică strânge serios cureaua, nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre BOR, care, în ciuda crizei economice, va începe anul acesta construcţia Catedralei Neamului, a cărei investiţie care se va ridica la nu mai puţin de 400 de milioane de euro.

Evreii cer fonduri europene

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, declara la sfârşitul anului trecut că Europa ar trebui să se îndrepte mai apăsat asupra problemelor cultelor din punct de vedere financiar. El crede că ar fi de mare ajutor salvarea patrimoniului cultelor cu ajutorul banilor veniţi din partea Uniunii Europene. „Cred că ar trebui încurajat ca tot mai multe fonduri europene să se îndrepte către religie, pentru salvarea şi recuperarea patrimoniului, care nu aparţine doar unei comunităţi religioase, ci şi României şi totodată Europei”, a spus Aurel Vainer. Acesta a declarat că este convins de faptul că religia poate fi un suport pentru depăşirea actualei conjuncturi economice şi financiare. La ora actuală comunităţile evreieşti din întreaga ţară sunt destul de reduse la număr, iar dacă contribuţiile enoriaşilor nu vor fi suficiente acestea se vor confrunta cu problema supravieţuirii.

Musulmanii faţă cu criza

Potrivit teologilor musulmani, criza financiară şi ameninţarea unei recesiuni mondiale confirmă superioritatea sistemului economic bazat pe legea islamică ce interzice dobânda, pe care o consideră o alternativă la capitalism. Între sistemul financiar islamic şi capitalism există două diferenţe majore. În primul rând, băncile islamice nu au dreptul să acorde credite cu dobândă, iar în al doilea rând, împărţirea riscurilor şi profiturilor între bancă şi client diferă substanţial.

Iulia Balazs

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.