Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă în dosarul lui Mureșan Marinel, bărbatul din Șintereag care în urmă cu circa 3 ani și jumătate a fost acuzat de procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud, de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic și transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice. Instanța clujeană a menținut sentința pronunțată de Tribunalul Maramureș, de 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare.

Mureșan Marinel a fost reținut de procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud, pe data 17 august 2020, sub acuzații de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice, după ce cu o zi înainte au fost efectuate 4 percheziții domiciliare.

Și-a vândut afacerea, dar a făcut bani pe spatele noii firme

În rechizitoriu procurorii au arătat că, Mureșan era administratorul a două firme de asigurare, ambele prin relații de colaborare cu o firmă din Sibiu. În timp, bărbatul a dobândit un portofoliu de asigurați important, fiind bine cotat în branșă.

În 2019, Mureșan s-a îmbolnăvit de ciroză și a lansat zvonul că vrea să se retragă de pe piața asigurărilor.

“Printre persoanele ofertate să preia portofoliul său de clienți s-a aflat fiica sa martora P.S., care mai efectuase activități ca agent de asigurări pentru firma inculpatului Mureșan Marinel, pentru clienți din zona Beclean. Întrucât în toamna anului 2019, martora P.S. era în concediu de creștere a copilului și nu dispunea de timpul necesar activității cu un portofoliu atât de mare, l-a refuzat pe inculpat. Aceeași ofertă i-a făcut-o inculpatul Mureșan Marinel, martorului XX, administratorul societății B.B. SRL Sibiu, preluarea portofoliului de clienți al inculpatului presupunând deschiderea unui punct de lucru al firmei din Sibiu (…), însă martorul a refuzat. Este posibil ca oferte similare să mai fi făcut inculpatul Mureșan Marinel și altor persoane, însă pentru preluarea portofoliului de clienți suma de 30.000 euro, nu era ușor de achitat”, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Până la urmă, un fost angajat al lui Mureșan își deschide o firmă proprie de asigurări – Rara Sim SRL – și bate palma cu fostul său șef. Mureșan i-a promis că își va înceta activitatea, dar că îl va ajuta timp de 6 luni până când va învăța să desfășoare activitățile cu baza de date, iar în acest răstimp își va recupera investiția. Ba mai mult, Mureșan i-a dat fostului angajat, în comodat, cu promisiunea că mai apoi i-l va vine, sediul societății (fostul sediu Astra), vadul fiind unul bun, iar clienții erau obișnuiți cu adresa respectivă și, în plus, i-a cesionat și cele două posturi telefonice cunoscute de clientelă și prin care aceasta era contactată pentru a reînnoi polițele de asigurare la expirarea celor întocmite anterior. Toate aceste detalii au fost prevăzute în contractul încheiat de cei doi.

La jumătatea lui octombrie2019, A.R. i-a plătit lui Mureșan 142.650 lei, în două tranșe: prima de 25.000 lei, iar a doua de 117.650 lei, iar mai apoi a încheiat un contract de asistent cu firma Professional Broker de Asigurare SRL din Sibiu.

În toată această perioadă cât și-a ajutat fostul angajat care îi cumpărase afacerea, Mureșan avea bineînţeles acces la baza de date ale clienților, el având atât user-ul și parola proprii, cât și ale unei angajate a noii firme, dar care anterior a fost angajata sa.

În februarie 2020, fiica lui Mureșan, care și ea s-a ocupat de asigurări, dar o vreme a fost în concediu de creștere a copilului, vrea să revină în branșă. Își anunță tatăl că ar vrea să își reia activitatea, prin folosirea acelorași clienți pe care i-a avut și anterior. Deși cumpărase întreg portofoliul de clienți, patronul Rara Sim acceptă.

Dacă în lunile martie și aprilie, Mureșan îi arondase fiicei sale, în medie, câte 30-35 polițe de asigurare, la începutul lunii mai numărul s-a dublat. Asta l-a determinat pe patronul Rara Sim să se considere înșelat, întrucât aferent polițelor încheiate, firma fiicei lui Mureșan primea 75% din comision, în timp ce firmei lui îi revenea 17% din comision, iar brokerului de la Sibiu 8% din comision, în condițiile în care, clienții pe care îi arondase Mureșan fiicei sale erau dintre cei cedați contra sumei de 30.000 euro, bani încasați deja de el.

Drept urmare, în luna mai 2020, patronul Rara Sim i-a cerut lui Mureșan să nu mai lucreze pentru el, pentru că nu mai are nevoie. Numai că, Mureșan a folosit continuare userul și parola sa, dar și ale fostei angajate și a continuat să folosească baza de date, încheind polițe de asigurare prin firma fetei sale. Ba mai mult, a încheiat un alt contract similar cu o firmă de asistență din Constanța și a continuat să folosească baza de date cedat Rara SIM SRL încheind polițe de asigurare prin firma fetei sale.  Drept urmare, s-a ales cu o plângere penală și dosar penal.

În fața instanței de judecată, Mureșan nu a recunoscut nicio clipă faptele de care era acuzat.

Condamnat doar pentru două infracțiuni

La final, Tribunalul Maramureș l-a condamnat pentru 2 ani și 4 luni de închisoare pentru acces ilegal la un sistem informatic și pentru transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice. Pentru cea de a treia faptă de care a fost acuzat, de înșelăciune, Mureșan a fost achitat de judecători, din cauză că procurorii nu au precizat în rechizitoriu când anume a fost comisă infracțiunea, respectiv cu ocazia încheierii unui contract, la momentul încheierii acestuia sau pe parcursul executării contractului.

Sentința pronunțată de judecătorii maramureșeni a nemulțumit toate părțile implicate în dosar – atât pe inculpat, cât și pe procurorii antimafia, dar și partea civilă SC Rara Sim SRL.

Pe de o parte DIICOT și partea civilă Rara Sim, care au încercat să îi convingă pe judecătorii clujeni că Mureșan a fost pe nedrept achitat de infracțiunea de înșelăciune, iar de cealaltă parte inculpatul a vrut să convingă instanța că este nevinovat în totalitate.

Apelurile depuse la Curtea de Apel Cluj au fost însă respinse de judecători, care au menținut sentința pronunțată de fond în dosar.

“Din probele administrate în cursul urmăririi penale în fața instanței de fond și acelei de apel rezultă cu certitudine următoarele împrejurări de fapt, reţinute în mod judicios şi de către instanţa de fond. (…)

Din probele administrate rezultă cu certitudine că prețul a fost plătit în prezența a doi martori, împrejurare care de altfel nu a fost contestată de către părți; în baza aceleași înțelegeri verbale inculpatul urma să își continue activitatea în beneficiul societății cumpărătoare a portofoliului, oferindu-și experiența pentru ca societatea să își continue activitatea, iar în acest sens, reprezentantul părţii civile şi-a dat acordul ca inculpatul să folosească baza de date a societăţii, bază de date care făcea parte din fondul cedat ca urmare a contractului de cesiune. Această împrejurare rezultă din declarația reprezentantului părții civile care a arătat că ajutorul acordat de către inculpat a fost în baza unei înțelegeri, a rămas în continuare să mă învețe cum să-mi desfășor activitatea, pentru că între timp și-a depus dosarul de pensionare … fără să fie remunerat. În acest context, inculpatul a avut în continuare acces la întreaga bază de date necesară desfășurării activității în domeniul asigurărilor și astfel a avut posibilitatea de a contacta direct clienții în vederea încheierii polițelor de asigurare, în contextul în care clienții sau partenerii de afaceri nu au fost anunțați despre cesionarea portofoliului către partea civilă. Este cert așadar că, în acest context, foștii clienți ai societății reprezentate către inculpat aveau reprezentarea că vor colabora în continuare cu aceasta. Cu ocazia cedării portofoliului de clienţi, între părţi s-au purtat discuţii şi despre cumpărarea spaţiului comercial unde funcţiona S.C. Rara Sim S.R.L. în baza unui contract de comodat încheiat cu inculpatul, împrejurare care rezultă din declaraţiile părţilor şi ale martorilor, inculpatul declarând că (…) avea drept de preemţiune cu privire la cumpărarea apartamentului.

La începutul anului 2020 o parte a clienţilor Rara Sim au încheiat contracte de asigurare cu inculpatul cu plata comisionului către fiica acestuia, împrejurare recunoscută nuanţat de către inculpat în faţa instanţei de fond: după patru luni a început colaborarea fiicei mele cu Rara Sim cu acordul lui (…) … nu ştiu dacă faptul că, fiica mea încasa mai multe comisioane, l-a determinat pe (…) să nu-mi achite acele sume care mi se cuveneau. De altfel, în aceeaşi declaraţie dată în faţa instanţei de fond a arătat că probabil această împrejurare a constituit punctul de plecare pentru nemulţumirile reprezentantului părţii civile. Din dinamica evenimentelor şi din declaraţiile inculpatului, ale reprezentantului părţii civile şi ale martorei (…) rezultă că între primii doi s-au derulat discuţii contradictorii în urma cărora (…) i-a interzis inculpatului dreptul de a accesa baza de date ce conţinea date privind clienţii şi poliţele de asigurare, martora declarând în faţa instanţei de control judiciar ştiu că d-nul (…) a luat decizia de a-i interzice d-nului Mure;an accesul la baza de date începând cu aprilie 2020 sau poate fi sfârşitul lunii mai, nu-mi amintesc, dar sunt sigură că i-a interzis acest lucru pentru că a schimbat şi parolele. Împrejurarea că (…) a retras acordul pentru ca inculpatul să folosească baza de date rezultă şi din declaraţia martorei (…), fiica inculpatului, care a arătat că (…) a intrat de câteva ori la mine în birou şi mi-a spus să-i comunic inculpatului să nu-i mai contacteze clienţii. Împrejurarea că inculpatul a încheiat poliţe de asigurare, dar nu în numele şi pentru S.C. Rara Sim S.R.L., cu clienţii din portofoliul cedat, rezultă din înscrisuri şi din declaraţiile martorilor (…), cu menţiunea că martora din urmă a cunoscut inclusiv termenii înţelegerii dintre inculpat şi reprezentantul părţii civile privind cedarea portofoliului, ca urmare a unor probleme de sănătate, despre împrejurarea că ulterior, inculpatul a încheiat poliţe de asigurare cu clienţii cedaţi în numele fiicei sale şi a confirmat împrejurarea că a predat reprezentantul părţii civile user-ele pentru acces la baza de date.

Cu privire la accesarea bazei de date ulterior momentului la care reprezentatul părţii civile i-a retras dreptul de acces, probele au relevat dincolo de orice îndoială atât accesul repetat al inculpatului la baza de date, cât şi împrejurarea că accesul la baza de date i-a fost acordată de către reprezentatul părţii civile, după cesionarea portofoliului de clienţi şi tot reprezentatul părţii civile i-a retras acest drept, întrucât inculpatul a folosit baza de date pentru a încheia poliţe de asigurare în interes propriu sau în interesul fiicei sale, împrejurări cunoscute pe deplin de către inculpat. (…)

Prin urmare, în instanţa de fond a reţinut în mod judicios în sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (68 de acte materiale, din care 29 în forma tentativei) şi transfer neautorizat de date informatice prev. de art. 364 Cod penal, pentru care a aplicat pedepsele de 2 ani închisoare şi 1 an închisoare. Pentru aplicarea celor două pedepse instanţa de fond a identificat în mod judicios criteriile legale de individualizare, atât cu privire la gravitatea relevată de modul şi mijloacele de săvârşire şi scopul urmărit, precum şi cu privire la persoana inculpatului, care este în vârstă de 56 de ani şi suferă de afecţiuni grave, nu are antecedente penale, este o persoană bine integrată în societate, iar conduita sa procesuală a fost caracterizată de încercări eşuate de înlătura caracterul ilicit al faptelor sale. Argumentele privind persoana inculpatului justifică pe deplin şi aplicarea art. 91 şi urm. din C.pen. ca modalitate de individualizare a executării pedepsei rezultante”, arată în motivare Curtea de Apel Cluj.

Cu privire la acuzaţia de înşelăciune, instanța a reținut că Mureșan a profitat de împrejurarea că a primit accesul la baza de date şi că avea cunoştinţă de user-ele şi parolele de accesare a bazei de date privind protofoliul clienţilor cedaţi şi a altor persoane, folosind informaţiile în dauna părţii civile şi în beneficiul său al al fiicei sale, prin încheierea de poliţie de asigurare cu clienţii, dar nu în numele părţii civile, conform înţelegerii.

„Acuzaţia cuprinde şi ipoteza că, pentru realizarea acţiunilor de mai sus, inculpatul l-ar fi indus în eroare pe (…) încă de la data încheierii convenţiei privind cedarea portofoliului S.C. (…) S.R.L. Bistrița, inculpatul urmărind obţinerea sumei de bani care constituia preţul tranzacţiei şi părtarea controlului asupra activităţii comerciale. Curtea reţine că motivul invocat de către inculpat pentru a ceda portofoliul S.C. (…) S.R.L. Bistrița a fost unul serios şi real, respectiv că suferea de o afecţiune gravă, împrejurare cunoscută de către reprezentantul părţii civile şi o parte a martorilor. Împrejurarea că inculpatul ar fi repetat un mod de operare similar celui prin care ar fi produs un prejudiciu de 15.000 de euro martorului (…), în urmă cu zece ani anterior perioadei relevante în cauză, nu poate luată ca şi probă a inducerii în eroare a lui (…) cu ocazia încheierii convenţiei din toamna anului 2019, o dată pentru că presupusa faptă anterioară nu a fost cercetată dincolo de declaraţiile martorului (…), iar a doua oară pentru că este mult prea îndepărtată în timp ca să poate fi considerată parte dintr-un mod de operare infracţional.

Ceea ce s-a întâmplat ulterior perfectării înţelegerii dintre inculpat şi (…), respectiv că (…) i-a permis inculpatului să continue activitatea în beneficiul societăţii pe care o reprezenta (…), punându-i la dispoziţie mijloacele de accesare a bazelor de date relevante pentru desfăşurarea activităţii comerciale, precum şi faptul că, în baza întelegerii dintre părţi, nici clienţii şi nici angajaţii nu au fost încunoştinţaţi de cesionarea portofoliului, au constituit prilejuri suficiente pentru ca inculpatul să exploateze întreaga situaţie de fapt în beneficiul său. În acest context, este mult mai probabilă şi mai rezonabilă ipoteza că rezoluţia infracţională a inculpatului a apărut ulterior încheierii contractului de cesiune a capitalului comercial şi a fost facilitată de împrejurările favorabile ivite în perioada colaborării acceptate de către (…).

Este adevărat că probele prezintă inculpatul ca o persoană perspicace şi cu puţine scrupule, determinat să exploateze situaţiile în beneficiul său, chiar încălcând drepturile sau intereselor altora, însă conduita inculpatului din prezenta cauză se poate circumscrie eventual unei răspunderi civile pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, care a creat un posibil prejudiciu părţii civile şi, consecutiv, un beneficiu pentru inculpat, însă nu într-o faptă de inducere în eroare a reprezentatului părţii civile anterior sau concomitent cu încheierea convenţiei dintre părţi. Deci împrejurările dovedite privind opoziţia inculpatului la cesionarea numerelor de telefon folosite de partea civilă în relaţia cu clienţii şi demersurile inculpatului privind îndepărtarea părţii civile din spaţiul comercial nu sunt în măsură să conducă spre altă concluzie decât aceea că, în cauză, sunt indicii privind o eventuală răspundere contractuală. Aşadar, în mod judicios a reţinut instanţa de fond că fapta nu este prevăzută de legea penală (…)”, a precizat Curtea de Apel Cluj în motivare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.