Anchetă deficitară! Pentru moartea tânărului înghițit acum 5 ani de un mal de pământ în Sântioana, cei acuzați de procurori nu au fost găsiți vinovați de instanța de fond

În iulie 2019, angajatul unei firme din Bistrița și-a pierdut viața, după ce un mal de pământ s-a prăbușit peste el în timp ce se afla într-un șanț de pe un șantier din localitatea Sântioana, unde se desfășurau lucrări înființarea rețelei de canalizare, proiect implementat de Primăria Mărișelu. Procurorii au avut nevoie de 3 ani ca să finalizeze ancheta și să trimită în judecată “vinovații”. Numai că instanța a ajuns la concluzia că niciunul dintre inculpaţi nu se face vinovat de producerea tragediei. Ba mai mult, din cele scrise de judecătorul cauzei în motivarea sentinței, putem trage concluzia că anchetatorii au avut ochelari de cal și nu au văzut cine ar fi trebuit de fapt să ia măsurile necesare pentru a fi evitată o astfel de dramă.

Tragedia s-a produs în data de 1 iulie 2019, în localitatea Sântioana, când un tânăr de 24 de ani, originar din județul Vaslui, care era angajatul firmei Everest Edilitare SRL, a intrat într-un șanț adânc de 2,5 m și în câteva secunde a fost efectiv îngropat de viu de un mal de pământ. Colegii de muncă au sărit imediat și au reușit să îndepărteze pământul până la genunchii victimei, iar între timp au fost anunțați, prin 112, și salvatorii de la ISU. Din nefericire însă, nu s-a mai putut face nimic pentru tânărul de 24 de ani, acesta fiind deja decedat.

Lucrări contractate și subcontractate

Dar să vedem exact ce a reținut instanța de la Judecătoria Bistrița din rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița. Trebuie să menționăm că pe lângă firmă și administratorul acesteia, inculpații principali din dosar pentru ucidere din culpă și neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, au mai fost inculpate încă două persoane care au fost acuzate de mărturie mincinoasă.

În toată această poveste apar numele a trei firme din județ. Una este Îndemânarea Prodcom, SRL-ul care a câștigat de la Primăria Mărișelu licitația pentru execuția lucrărilor aferente proiectului “Înființare sistem de canalizare cu stație de epurare în localitățile Mărișelu, Bârla, Măgurele, Domnești și Sântioana în com. Mărișelu, jud. Bistrița-Năsăud”, care a subcontractat o parte din lucrări unei firme din Bistrița – Viacom Mus Grup SRL. Aceasta din urmă a subcontractat și ea lucrările care vizau săparea șanțurilor firmei Everest Edilitare, tot din Bistrița.

“Prin Proiectul nr. 34/2018 (…) Primăria comunei Mărișelu a demarat un proiect tehnic de investiție locală având ca obiectiv «Înființare sistem de canalizare cu stație de epurare în localitățile Mărișelu, Bârla, Măgurele, Domnești și Sântioana în com. Mărișelu, jud. Bistrița-Năsăud». Conform declarației prealabile (…), beneficiarul lucrării este Comuna Mărișelu (…), lucrările erau preconizate să înceapă la data de 03.06.2019 și urmau să dureze 16 luni, coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului este (…), coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării nu a fost desemnat, iar antreprenorul prevăzut pe șantier este SC Îndemînarea Prodcom SRL.

Potrivit contractului de lucrări nr. 5240/05.10.2018 (…), între Comuna Mărișelu, în calitate de achizitor, și SC Îndemînarea Prodcom SRL, în calitate de executant, acesta din urmă s-a obligat să presteze servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții și să execute lucrările aferente acestuia.

Potrivit contractului de prestări servicii nr. 646/08.05.2019 (…) încheiat între SC Îndemînarea Prodcom SRL, în calitate de achizitor, și SC Viacom Mus Grup SRL, în calitate de executant, SC Viacom Mus Grup SRL s-a obligat să execute lucrările pentru obiectivul de investiții.

Prin contractul de prestări servicii nr. 1/20.05.2019 (…), încheiat între SC Viacom Mus Grup SRL, în calitate beneficiar și inculpata SC Everest Edilitare SRL, în calitate de prestator, având ca obiect lucrări de terasamente ce cuprind lucrări de săpătură mecanizată și lucrări de refacere la stare inițială a terenului.

Inculpata SC Everest Edilitare SRL este administrată de inculpatul Băldean Florentin, având ca obiect de activitate principal lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – cod CAEN 4120.

Între inculpata SC Everest Edilitare SRL și persoana vătămată XX a fost încheiat Contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 39/19.02.2019 în Registrul general de evidență a salariaților (…).

La data producerii accidentului, echipa de muncitori era formată din victima XX,  inculpatul M.A., ambii angajați ai societății SC Everest Edilitare SRL și inculpatul P.F., angajat al SC Viacom Mus SRL, astfel cum rezultă din fișele postului din dosarul de urmărire penală (…).

Instanța reține că toate cele trei societăți, respectiv SC Îndemînarea Prodcom SRL, în calitate de antreprenor, SC Viacom Mus Grup SRL, în calitate de subantreprenor, și SC Everest Edilitare SRL, în calitate de subantreprenor au întocmit planuri proprii de securitate și sănătate în muncă”, a reținut instanța din rechizitoriul întocmit de procurori.

Nu au fost montate sprijiniri de mal

Potrivit aceluiași document, accidentul s-a produs în după-masa zilei de 1 iulie 2019, când victima, aflată în timpul serviciului a intrat în șanțul unde se efectuau lucrările de canalizare, moment la care s-au surpat pereții șanțului și au îngropat-o în totalitate, aceasta fiind declarată decedată de echipajele ISU ajunse la fața locului.

Bineînțeles, au fost demarate anchete, pe de o parte polițiști și procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, pe de alta reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă, aceștia din urmă constatând că victima “nu purta întreg echipamentul individual de protecție acordat de angajator, ci doar cizmele,  în momentul în care a coborât în șanț”.

Anchetatorii spun că nu au fost respectate normele de securitate și sănătate în muncă, motiv pentru care s-a produs accidentul. Mai precis este vorba despre faptul că nu au fost montate sprijinirile de mal, aspect care a cauzat prăbușirea pereților de pământ.

“Astfel, s-a reținut că inculpatul Băldean Florentin, în calitate de administrator al societăţii angajatoare Everest Edilitare SRL, este persoana care a condus, organizat şi controlat procesul muncii, având responsabilitatea unităţii. Prin urmare, inculpatul Băldean Florentin avea obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Or, în ceea ce privește comiterea infracțiunii de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, cu intenție indirectă, inculpatul a omis să asigure montarea sprijinirilor de maluri în interiorul șanțurilor, cu încălcarea disp. art. 6 alin. (1) L.319/2006, art. 7 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (4) lit. b) L.319/2006, art. 13 lit. a) L.319/2006, art. 63 lit. c) HG ######## cu referire la Anexa 4, partea B, secțiunea 2, pct. 10.1, lit. a) a HG 300/2006, precum și prevederile pct. 4 din Instrucțiunile proprii SSM la executarea săpăturilor manuale și mecanizate”, a reținut instanța din rechizitoriul întocmit de procurori.

Judecătorul cauzei a apreciat însă că se impune analiza contractelor încheiate între contractor și subcontractanți, în vederea stabilirii persoanelor juridice, respectiv persoanelor fizice, care aveau obligația montării sprijinirilor de mal în șanțuri conform normelor de sănătate și securitate în muncă.

Astfel, din analiza documentelor de la dosar, dar și din declarațiile unor martori a reieșit că firma care trebuia să efectueze sprijinirile de mal astfel încât să fie prevenită prăbușirea pereților săpăturilor, era Viacom Mus Grup și nu Everest Edilitare, aceasta din urmă având obligația, conform contractului încheiat între cele două părți, să efectueze lucrările de săpătură și de refacere la starea inițială a terenului.

“Prin urmare, instanța reține că nu a fost dovedită obligația societății inculpate sau a administratorului acesteia, inculpatul Băldean Florentin, de a asigura sprijinirea malurilor. Astfel cum s-a reținut, societatea inculpată a preluat doar o parte din atribuțiile SC Viacom Mus Grup SRL în vederea realizării lucrărilor de canalizare, în contract nefiind menționată expres preluarea obligației de a sprijini malul atunci când natura sau dimensiunea săpăturii impune acest lucru. Mai mult, instanța reține că singurele probe din care rezultă cui îi revenea obligația montării acestor sprijiniri sunt cele ale numitului (…), care conform contractului de consultanță tehnică în domeniul securității și sănătății în muncă nr. 21 din 01.03.2017 (f. 555-557, vol. II, d.u.p) avea obligația de a asigura instructajul privind sănătatea și securitatea în muncă, și declarațiile numitului (…), care este administratorul de fapt al societății Viacom Mus Grup SRL”, se arată în documentul instanței.

Victima nu avea ce să caute în șanț! Avea alte atribuții pe șantier

Pe de altă parte, victima nu avea niciun motiv să coboare în șanț, fie că era sau nu protejat cu sprijiniri de mal, el având alte atribuții pe șantier.

“De asemenea, prin rechizitoriu s-a menționat faptul că prin procesul-verbal de cercetare nr. 6941/05.08.2019 întocmit de reprezentanții ITM Bistrița-Năsăud s-a constatat că victima (…) nu a fost instruită în mod expres de către inculpatul Băldean Florentin și inculpata Everest Edilitare SRL cu privire la interdicția de a pătrunde în șanțurile neprotejate cu sisteme de protecție colectivă.

Cu privire la această acuzație, instanța reține, de asemenea, că este neîntemeiată.

În primul rând, instanța reține că victima (…) nu avea atribuția de a pătrunde în șanț, fie acesta era protejat sau nu cu sprijiniri de mal. Astfel cum rezultă din contractul individual de muncă și fișa postului (…), victima (…) era angajat al societății inculpate pe perioadă nedeterminată, pe postul de muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, având ca atribuții: încărcarea, descărcarea sau stocarea materialelor de construcții, pregătirea materialului solicitat în utilizarea procesului tehnologic, amestecarea în recipienți, întinderea și tăierea, sortarea materialului rezultat din demolări și ajutarea în cadrul echipei la deservirea diferitelor mașini și echipamente.

Conform fișei de identificare a factorilor de risc întocmită pentru victima (…), activitatea victimei presupunea munca în echipă, iar riscurile la care acesta era expus conform fișei postului erau: electrocutare, tensiune, lovire, zgâriere, tăiere și înțepare. Instanța reține că asfixierea nu apare identificată în fișa ca fiind un factor de risc pentru victimă, aspect care susține faptul că victima nu avea atribuția de a coborî în șanț.

Aceste aspecte se coroborează cu declarațiile martorului (…), care în cursul urmăririi penale, fiind întrebat de avocatul inculpatului Băldean dacă atribuțiile victimei presupuneau pătrunderea în interiorul șanțului, a afirmat că «în niciun caz atribuțiile lui nu erau în acest sens, nu avea ce căuta acolo» (…). De asemenea, în declarația dată în calitate de suspect de către M.A. și declarația dată în calitate de suspect de către inculpatul P.F., la întrebarea apărătorului dacă l-au văzut sau auzit vreodată pe Băldean Florentin dându-i dispoziții lui (…) de a intra în interiorul șanțului, aceștia au afirmat că nu a văzut sau auzit astfel de dispoziții, «(…) neavând ce căuta în șanț» (…).

Cu privire la instructajul pe care victima l-a primit în domeniul securității și sănătății în muncă, instanța reține că din fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a victimei (…), rezultă că la data de 20.02.2019, victima a primit instructajul introductiv individual, efectuat de (…) și instructajul la locul de muncă, efectuat de inculpatul Băldean Florentin.

De asemenea, conform declarației martorului (…) dată în cursul urmăririi penale, menținută în fața instanței, «o dată la 3 luni se realiza instructajul periodic în teren, de către administrator, dar eu mă mai deplasam uneori și sprijineam procedura de instructaj (…) instructajul periodic de SSM trebuia realizat o dată la trei luni de către administratorul societății, care avea îndatorirea de a chema muncitorii iar timp de o oră să le prelucreze normele de SSM privind săparea manuală și mecanizată a șanțurilor» (…).

Totodată, potrivit declarației martorului (…) «arăt că da, am văzut-o (pe victimă) coborâtă în șanț pe o porțiune chiar la începutul traseului, unde adâncimea era de 1,4 m și i-am atras atenția să iasă din șanț și să nu mai intre în șanț. Precizez că și anterior cu o săptămână în altă localitate apropiată, de asemenea am văzut victima în șanț și de asemenea i-am atras atenția să iasă și să nu mai intre în șanț (…) Fără să rețin contextul precizez că i-am auzit pe inculpatul Băldean cât și pe martorul (…), când au spus explicit victimei că nu are voie în șanț».

Prin urmare, instanța reține că victimei nu i-a fost făcut instructajul periodic de teren. Cu toate acestea, instanța subliniază că victima nu avea atribuția oficială de a intra în șanț, iar din declarația martorului (…) rezultă faptul că acesta avea cunoștință de faptul că nu are voie să coboare în șanț.

Cu privire la celelalte încălcări ale normelor de securitate și sănătate în muncă reținute de către Inspectoratul teritorial de muncă Bistrița-Năsăud în procesul-verbal de cercetare nr. 6941/05.08.2019 (…), instanța reține că:

La punctul m.1) din procesul-verbal se prevede faptul că victima (…) nu a utilizat echipamentul individual de protecție acordat de către angajator.

În acest sens, instanța reține că în conformitate cu procesul-verbal din data de 09.04.2019 (f. 533, vol. II, d.u.p) victima (…) a primit de la societatea inculpată următoarele echipamente de lucru: bocanci cu bombeu metalic, cască protecție, salopetă protecție, mănuși protecție, cizme, vestă reflectorizantă. Astfel, societatea inculpată și inculpatul Băldean și-au îndeplinit obligația de a preda lucrătorului echipamentul de protecție.

La punctul m.2) din procesul-verbal se prevede că pământul rezultat din excavații la realizarea șanțului nu a fost depozitat la o distanță de cel mult 0,5 m față de marginea șanțului, contrar prevederilor din instrucțiunile proprii securității și sănătății în muncă.

Cu privire la acest aspect, instanța reține că din planșa foto nr. 3 (f. 20, vol. I, d.u.p), coroborată cu declarația martorului (…), movila de pământ era depozitată la circa un 1 de șanț, însă aceasta ajungea până la marginea șanțului.

Cu toate acestea, instanța reține că depozitarea pământului excavat la o distanța mai mică decât cea stabilită prin planurile de securitate și sănătate a muncii nu a avut legătură cu producerea accidentului, întrucât pământul depozitat pe marginea șanțului nu s-a răsturnat în șanț.

La punctul m.3) din procesul-verbal se prevede că beneficiarul lucrării, Comuna Mărișelu, nu a comunicat la Inspectoratul Teritorial de muncă Bistrița-Năsăud declarația prealabilă înainte cu 30 de zile anterior începerii lucrărilor, iar la punctul m.4) se prevede că beneficiarul, Comuna Mărișelu, nu a desemnat un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării de la șantierul în cauză.

Cu privire la acest aspect, instanța reține că beneficiarul proiectului UAT Mărișelu nu a desemnat un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrărilor, cu încălcarea dispozițiilor art. 7 din HG 300/2006. Potrivit declarației martorului (…) acesta «avea îndatorirea de a ține un registru și de a face controale săptămânale în teren».

Cu privire la motivul pentru care victima (…) a pătruns în șanțul unde se efectuau lucrările de canalizare, instanța reține că:

Potrivit celor reținute în rechizitoriu, victima a pătruns în șanț și a nivelat solul cu lopata, după care în șanț a fost introdusă țeava cu ajutorul unor chingi, victima a uns capătul țevii și a îmbinat-o manual cu țeava montată anterior, după care a lovit de mai multe ori țeava cu piciorul pentru a o nivela, primind indicații în acest sens de la inculpatul M.A, care îi spunea «încă doi centimetri dacă se așază e bine». De asemenea, în rechizitoriu se reține că aceasta este în general procedeul de lucru utilizat în concret pentru efectuarea lucrărilor de către societatea inculpată.

Instanța apreciază că acest fapt nu a fost suficient probat. (…)

Instanța reține că aprecierea probelor în materie penală se raportează la standardul in dubio pro reo, ceea ce implică şi condiţia certitudinii, a convingerii, dincolo de orice îndoială rezonabilă a existenţei vinovăţiei.

Chiar dacă prezumția de nevinovăţie nu este de natură a conduce la stabilirea adevărului, protejând atât persoanele care în realitate au comis o faptă prevăzută de legea penală, cât şi pe cele nevinovate, aceasta constituie elementul central al raţionamentului ce trebuie să guverneze procesul penal, instanţa fiind obligată să dispună o soluţie de achitare, în cazul în care din probele administrate nu rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpatului.

Prin urmare, raportat la toate declarațiile persoanelor prezente la fața locului în momentul producerii accidentului, instanța reține că nu sunt probate cele reținute prin rechizitoriu, conform cărora modalitatea de lucru pe șantier era aceea că victima (…) cobora în groapă și monta țevile. Astfel, instanța apreciază că declarațiile martorului (…), singurele care au fost menținute și în fața instanței, nu sunt suficiente pentru a proba modalitatea de lucru a celor trei muncitori care erau pe șantier, în afara zilei în care s-a produs accidentul.

Prin raportare la întreg probatoriul reținut în cauză, nu s-a dovedit faptul că inculpatul Băldean a solicitat victimei să intre în șanț pentru îmbinarea țevilor, cu atât mai mult cu cât din probele administrare rezultă că montarea țevilor nu se număra printre activitățile care trebuiau desfășurate de societatea Everest Edilitare SRL și implicit, de victimă.

În concluzie, chiar dacă la data producerii accidentului, victima ar fi intrat în șanț pentru a ajuta la montarea țevii, instanța nu poate reține ca probat faptul că modalitatea descrisă de martorul (…) a fost una generală pe parcursul lucrărilor de canalizare. În acest sens, instanța reține că martorul nu a fost prezent constant pe șantier, ci a observat o parte din lucrările efectuate în perioada în care lucrările se desfășurau în fața locuinței sale. De asemenea, instanța reține că modalitatea de lucru descrisă de inculpatul M.A. (…) se coroborează cu declarația dată de martorul (…), conform căreia modalitatea de lucru era următoarea «Excavatoristul (…) săpa șanțul, iar (…) lăsa țeava în șanț prin intermediul unei chingi, iar după introducerea țevii, (…) îmbina țevile prin intermediul cupei excavatorului. Procedura de lucru nu presupunea pătrunderea unei persoane în șanț pentru îmbinarea țevilor, eventual lucrătorii mai intrau în căminele din beton pentru îmbucșarea țevilor. Atribuția lui (…) era de a curăța rigolele, drumul, înlătura pietrele de pe marginea drumului și nu avea atribuții de îmbucșare a țevilor». Nu în ultimul rând, instanța reține că aprecierile martorului (…) referitoare la necesitatea nivelării solului și dificultatea sau ușurința îmbinării țevilor sunt pur subiective și nu pot fi reținute cu prioritate față de declarația martorului (…), care este administratorul unei societăți care are ca obiect de activitate lucrările de construcție.

În concluzie, raportat la cele expuse și având în vedere că din fişa postului nu rezultă că victima (…) ar fi avut ca atribuție coborârea în șanț şi nici nu a fost identificată vreo activitate pe care victima să o fi desfăşurat în mod constant în interiorul șanțului la cererea inculpatului sau sub supravegherea lui, rezultă că prezenţa victimei în șanț, la data de 01.07.2019 a fost conjuncturală”, se arată în motivarea sentinței.

Instanța: Acuzațiile nu sunt probate

La final, instanța a ajuns la concluzia că niciunul dintre cei acuzați de moartea muncitorului, respectiv Everest Edilitare SRL și administratorul acesteia, nu au vreo vină conform probelor de la dosar, deoarece nu există raport de cauzalitate între acțiunile sau inacțiunile inculpaților și decesul victimei.

„În analiza tipicităţii faptei trebuie stabilită legătura de cauzalitate existentă între moartea victimei şi acţiunea sau inacţiunea inculpatului, fiind necesară stabilirea unui raport cauză-efect între faptele inculpatului şi urmarea produsă. Pentru aceasta instanţa va avea în vedere teoria imputării obiective a rezultatului, care deși nu se bucură de o reglementare legală, este consacrată doctrinar. Astfel, teoria imputării obiective a rezultatului presupune un examen în două etape: mai întâi se verifică dacă acțiunea a creat un pericol relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea socială ocrotită, iar apoi urmează a se constata dacă rezultatul produs este o consecință a stării de pericol create prin acțiune.

În această analiză nu prezintă relevanţă dacă prin fapta inculpatului a fost cauzat rezultatul, ci dacă urmarea imediată poate fi, în mod obiectiv, imputată inculpatului drept consecinţă a acţiunii/inacţiunii sale, urmând a se verifica dacă fapta a creat un pericol relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea socială ocrotită şi dacă rezultatul produs este o consecinţă a stării de pericol creată prin acţiune.

Astfel, prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului Băldean Florentin și a inculpatei SC Everest Edilitare SRL s-a reţinut că nu au luat măsurile legale de securitate în muncă, în concret, nu au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea riscului de îngropare a muncitorului prin surparea terenului, prin punerea la dispoziție și instalarea unor sprijiniri pe pereții șanțului, fiind încălcate dispozițiile art. 6 alin. 1 L.319/2006, art. 7 alin. 1 lit. a și b și alin. 4 lit. b L.319/2006, art. 13 lit. a L.319/2006, art. 63 lit. c HG ######## cu referire la Anexa 4, partea B, secțiunea 2, pct. 10.1, lit. a a HG 300/2006, precum și prevederile pct. 4 din Instrucțiunile proprii SSM la executarea săpăturilor manuale și mecanizate.

În urma probatoriului administrat a rezultat că obligația de a monta sprijinii de mal nu reveneau societății SC Everest Edilitare SRL, ci societății SC Viacom Mus Grup SRL, care avea obligația de a monta țevile în interiorul șanțului săpat de către angajații societății inculpate. De asemenea, s-a probat faptul că victima nu avea, conform fișei postului și fișei de identificare a factorilor de risc, obligația de a intra în șanț. Mai mult, instanța reține faptul că nu s-a probat faptul că angajatorul, SC Everest Edilitare, prin administratorul Băldean Florentin, ar fi solicitat victimei să coboare în șanț, sau să fi acceptat această practică a victimei, ci, conform susținerilor martorului (…), victimei i-a fost atrasă atenția să nu coboare în șanț. Acest aspect se coroborează cu declarația inculpatului Băldean Florentin (…), care a precizat că i-a interzis victimei să coboare în șanț.

În concluzie, ca urmare a stării de fapt reținute de instanță, rezultă că starea de pericol care a dus la decesul victimei (…) constă în omisiunea montării sprijinilor de mal. Având în vedere faptul că societatea Viacom avea obligația contractuală să monteze acești sprijini, instanța reține că nu inculpații Băldean Florentin și SC Everest Edilitare SRL au generat starea de pericol pentru victimă. Astfel, instanţa constată că nu există legătură de cauzalitate între acțiunile sau inacțiunile inculpatului Băldean Florentin și a inculpatei SC Everest Edilitare SRL şi rezultatul produs, deoarece nu există probe din care să rezulte că montarea sprijinilor de mal era o obligație asumată de societatea inculpată, sau din care să rezulte faptul că victima a coborât în șanț la indicațiile administratorului Băldean Florentin. Din contră, în urma probatoriului administrat de instanță, rezultă că obligația de a monta sprijinii de mal revenea societății Viacom Mus Grup SRL.

Instanţa mai reţine că victima nu avea nici un motiv pentru a coborî în șanț, având în vedere că amplasarea țevilor face parte din atribuțiile societății Viacom, iar conform declarații martorilor, modul de îmbinare a țevilor trebuia realizat în mod mecanizat, prin intermediul cupei excavatorului, victimei fiindu-i interzis să coboare în șanț.

În consecinţă, instanţa va reţine că nu există raport de cauzalitate între acțiunile sau inacțiunile inculpaților și decesul victimei, accidentul fiind o urmare a omisiunii societății SC Viacom Mus Grup SRL de a monta sprijini de mal, dar și o urmare a acțiunilor victimei, care nu trebuia să coboare în șanț, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 16 al. 1 lit. b) teza a I -a C.proc.pen., lipsind unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv raportul de cauzalitate.

În consecinţă va dispune achitarea inculpatului Băldean Florentin și a inculpatei SC Everest Edilitare SRL pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 C.pen.”, este decizia instanței cu privire la acuzația de ucidere din culpă.

Și legat de cealaltă acuzație, de nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, instanța a precizat că nu se susține, în condițiile în care Everest Edilitare SRL nu avea obligația să monteze sprijinirile de mal, ci cealaltă firmă, Viacom Mus Grup SRL.

“Instanța reține că elementul material al infracțiunii constă în nerespectarea, prin inacțiune sau omisiune, a obligațiilor și măsurilor stabilite cu privire la securitatea și sănătatea în muncă. În concret, prin rechizitoriu se impută inculpaților faptul că nu au montat sprijini de mal în șanțul în care s-a produs accidentul, chiar dacă acesta avea o adâncime de 2,5 metri, iar caracteristicile solului în care șanțul era realizat impuneau această măsură de siguranță.

Ori, astfel cum instanța a reținut în expunerea stării de fapt, obligația contractuală de a monta sprijinii de mal reveneau societății Viacom Mus Grup SRL, iar nu societății inculpate. În acest sens, instanța reține că simplul fapt că victima a fost angajat al societății inculpate nu implică faptul că obligația de a monta sprijinii de mal reveneau inculpatei. Chiar dacă tragicul accident a fost o urmare a nerespectării normelor de siguranță și sănătate în muncă, instanța a reținut că obligația de montare a sprijinilor de mal revenea societății Viacom Mus Grup SRL, iar victima (…) nu avea obligația contractuală sau în fapt de a coborî în șanț.

Pentru toate motivele expuse deja, instanța constată că fapta inculpaților nu este tipică.

În consecinţă va dispune achitarea inculpatului Băldean Florentin și a inculpatei SC Everest Edilitare SRL pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prev. de art. 350 alin. 1 C.pen., în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală”, a precizat instanța.

Achitați au fost și cei doi angajaţi ai celor două firme acuzaţi de mărturie mincinoasă, judecătorul subliniind că în cauză nu s-au administrat probe care să demonstreze dincolo de orice dubiu că susţinerile celor doi nu corespund adevărului, iar vinovăţia nu poate fi stabilită pe bază de presupuneri, care nu au valoare probantă şi nu pot înlătura prezumţia de nevinovăţie prevăzută de lege.

Familia tânărului decedat, trei membri la număr, s-au constituit părți civile în dosar și au cerut daune morale în valoare totală de 2 milioane lei.

În condițiile în care Judecătoria Bistrița nu i-a găsit vinovați pe cei acuzați, latura civilă a fost lăsată nerezolvată.

Partea a doua a procesului a început la CA Cluj

Sentința nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj atât de procurori, cât și de una din părțile civile. Un prim termen în apel a avut loc chiar zilele trecute, iar următorul a fost stabilit pentru finele lunii ianuarie 2025.

Dacă instanța superioară va avea aceeași părere ca instanța de fond sau nu, vom vedea la final, când va fi pronunțată sentința definitivă.